277 matches
-
-mi ce te doare? Știu că leacuri nu mai sunt... DOARME MAMA Doarme mama, mai respiră oare? Gândul ca un fulger mă înfioară, Sus pe boltă luna plină doare, Lângă patul eu tăcut coboară... De bună seamă știe că-i beteagă, Doamne, cum o mângâie pe frunte! Ea, care i-a fost atât de dragă Acolo în căsuța de pe Munte... Atunci își înălța spre cer cuvântul Din Ruga ei, curată ca o liră, În miezul nopții de Rusalii, sfântul, Doarme mama
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]
-
să-i bată Cât de triști, cât de frumoși! Țară bună dar câinită Până-n măduvă de plozi, Cum de te-ai lăsat ciuntită De nebuni și de nerozi? Țară vitregă și dragă, Trupul ți l-au descarnat, Țară ruptă și beteagă, Brațul drept ți-au amputat... Țară-n țară fără țară Te târăști și tu abia, Rănile nu îți cruțară, Ți-au smuls Basarabia... Referință Bibliografică: Țară-n țară / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 865, Anul III, 14
ŢARĂ-N ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354880_a_356209]
-
O, Doamne, sunt atâți care Te neagă În anii mulți zburătăciți prin vreme. Ei sunt proscrișii unei anateme Și lucruri simple nu pot să-nțeleagă. Sunt victimele unor „teoreme” Și toată judecata lor se leagă În mintea prea puțină și beteagă De ruginite și simpliste scheme. „Eu sunt voința, eu dețin puterea, Sunt pentru tine însuși Dumnezeul!” Dar vine iminentă decăderea, Nu ține-o veșnicie apogeul, Iar liber-cugetarea este fierea Care cufundă în neant pigmeul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Pigmei / George
PIGMEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356527_a_357856]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În zadar orice demers: Firea noastră de beteagă Nu mai poate să-nțeleagă Ornicul din univers Cad semințele din lan Și le duce vântul hăt Pe o mare de omăt Unui negustor viclean Merge vara fără alibiu Cu trăsura după iarnă Pe când curge la povarnă, O șuviță de
ZIUA NEAGRĂ, LA NEW YORK de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356781_a_358110]
-
Lăsați-mă să plâng în pace De milă câte sunt ținuturi În care vin și-așează ace Fachirii pentru așternuturi Când intrigi largi redesfășoară Atâtea somități celebre, Și oameni mor. Și se omoară Doar ca să intre în algebre O dialectică beteagă Le umple capul de confuzii Și fericiți vin să culeagă Cu obstinație, iluzii Că totul nu e cum se vede Și ce se vede, de fapt nu e Cum orișice naiv ar crede, Un adevăr bătut în cuie! Referință Bibliografică
VEDERE DE PE POD de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355651_a_356980]
-
-MI AJUNGE VIAȚA ASTA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu-mi ajunge viața asta pentru câte-aș vrea să fac; Când abia deschis-am ochii m-am trezit că sunt beteag. Mi-am întins spre ceruri mâna, ca fasolea pe arac, Și din frageda-mi pruncie nu am mers fără toiag. Ziua, cât este de lungă, nu mă satur să mă scald; De atâta ploaie-n mine nici să mă usuc
NU-MI AJUNGE VIAŢA ASTA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355750_a_357079]
-
candorii Când toți trandafirii îmi mângâie fața. Pe-al sorții rozariu-s mătănii din lacrimi, În palmele mele lucesc, șovăielnic... Aștept, răbdătoare, momentul prielnic Să scap de sclavia nebunelor patimi. Și gânduri vibrează pe struna durerii, Arcușul suspină în mâna beteagă, O lacrimă-n ochii-ți mistere dezleagă, Apoi se prelinge pe umărul serii. Mătănii, mătănii,-mbrăcați nouă haină, Ca soarta să-mi fie mai dulce, mai bună, În șir argintiu, pe o scară, spre lună, Urmați a destinului ultimă taină
AL SORŢII ROZARIU de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346186_a_347515]
-
pasul înainte... Mă rănesc priviri ce sapă În paharul plin cu apă... Gârbova femeie trece Peste valul tot mai rece Și adună maci în floare Din Iubirea ce nu moare... Urcă visu pe un steag Chiar de știe că-i beteag Și-i dă mir din tei în floare Ca să-i fie alinare... Prin castele de nisip A găsit în zori un plic Nu-l deschide cred de teamă Că frumosul se destramă... 07.05.2016 foto sursa internet Camelia Cristea
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
își plimbă norocul prin lume. curând își veghează un trup de legume tainul din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta-ntreagă. altarul se-nchină în fața tristeții. sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții. privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute. vei fi însumarea puterilor noastre. opinci răstignite. iluzii albastre. deschide-vei ochii luminii știute. Referință Bibliografică: prin lume norocul / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2033, Anul VI, 25 iulie 2016
PRIN LUME NOROCUL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370878_a_372207]
-
m-ai lovit, Spini în inimă mi-ai înfipt, Sufletul parcă mi-ai fript! Ce folos că ești frumos Dacă ești prea colțuros, Scoți spinii în apărare, Ca floarea otrăvitoare... Rănești omul ce ți-e drag, Pe picioare-l faci beteag. Tu ești Roza mea frumoasă, Dar ești prea orgolioasă. Ai petale parfumate, Mângâieri catifelate, Până-n seară scuturate, Când au gust de frunze moarte... Frumusețe trecătoare, Pe brumă-nfiorătoare, Cine-n mână mult te ține Se-ofilește, ca și tine! Referință
TRANDAFIRUL de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370880_a_372209]
-
un Trabant. - Oricum ,vă mulțumim . Dacă nu veneați după ajutor ,poate că Marian nu mai era... Un gând malițios îmi tot străfulgeră prin minte : Păi poate te-ncurca, scăpai de el și uite așa, luai Ardealul ! ” E clar că sunt beteag la cap,nu pare deloc genul care-și dorește moartea unui om. - Să-mi dați numărul de telefon al soției , să o anunț ,că poate e îngrijorată. - Cu siguranță este... Îi spun numărul și-o rog să-i spună că
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
a lăsat în crud declin O țară întoarsă pe dos. Sămânța omului meschin Ce în politică a crescut, Făcu poporul manechin Prostit, de nerecunoscut! Sămânța omului meschin Azi a ajuns junglă și lege, Iar omul simplu arlechin Forțează, forțele-i betege. Că iarba rea ce umple hatul Și unsă-i azi cu mult venin E miza ca și rezultatul Sămânței omului meschin! Referință Bibliografică: Iarbă rea. / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1321, Anul IV, 13 august 2014. Drepturi
IARBĂ REA. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368213_a_369542]
-
aceea în care se lăsase antrenat de colegii de serviciucare, înflăcărați de noua orânduire, puseseră bazele unui club. Nu avea ureche muzicală, așa că nu putuse să se înscrie în formația artistică, cu fotbalul nu putea cocheta decât ca spectator, piciorul beteag nepermițându-i, deși tare mult îi plăcea, așa că aleseseșahul. Mariei nu prea îi plăcuse, dar cum nu era ca toți bărbații să se oprească în drum spre casă la crâșma din colțul străzii sau să alerge spre ea la fiecare
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
-ne vatra, Din colțuri îndepărtate, pe planetă, Vin la noi să-și planteze șatra... Ei spun că au drepturi în țară, Au moșteniri, de când? De unde? Am ajuns cu o istorie precară, Iar istoricii noștrii, sunt! Unde? Parcă le este urechea beteagă, N-aud glasul sufletului ce doare, Le este greu, teamă, să înțeleagă, Au greșit, n-au făcut cercetare... Referință Bibliografică: STRĂMOȘII NOȘTRII / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
pahar ai voia bună, Și cu bacante te însoțești. Tie-ți place viața ușoară, Ca să petreci,să chefuiești. Iar în minciuni, nu-i prima oară... Când timpul tu ți-l irosești. Pedeapsa Sfântă să lovească În sufletul ce ți-e beteag, Cu a ei putere să-ți rănească Tot ce în viață ți-e mai drag. Să simți ce este suferința, Ce tu ai semănat mereu, Să te lovești de neputința, De-a apăra ce este al tău. Nu e blestem
VIAŢĂ PUSTIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353138_a_354467]
-
prin Ardeal, Trece Dorul peste Munți, Dorul nostru cel desculț, De la Țebea la Albac Niciodată dor sărac... Să dea Dumnezeu odată Să ne înveșnicim pe roată Și uniți ca ea să fim Între cer și țintirim! Neamul nostru nu-i beteag, Prin Ardealul meu cel drag Trec și astăzi cu folos Pașii lui Iisus Hristos... CÂNTEC ÎN DOI TIMPI... (Poeziei... !) Dacă nu te-aș fi avut Eram pulbere de lut, Pași pierduți fără cărări, Vânt purtat în patru zări. Fie veșnic
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului Căznite doruri azi ne leagă, din lunga depărtare-albastră, pe fruntea munților beteagă, cununi de cetini plâng în glastră. Coboară soarele-n chindie, uscând de lacrimi o păgână, nemuritoarea noastră glie, răcnește crunt pe sub țărână. Se scurg izvoarele de patimi, sărută ciob de pribegie, sub tricolor păzim azi datini, căci ce-i român
CÂNTEC PENTRU O PĂGÂNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352660_a_353989]
-
Hai, Moarte, să bem o cafea, Ți-o fac cu caimac, aromată, Mai leapădă-ți coasa cea grea Și mantia asta ciudată...” 7 Septembrie 2015 Corneliu Vadim Tudor Sunt beat de supărare, nu de vin, Iancule- Avram, mi-e inima beteagă, A mai plecat din viață un „șovin Ce și-a iubit ca tine țara întreagă, A mai plecat din viață un tribun, Și glasul lui îndurerat l-ascult, Cum fulgeră la Țebea sub gorun, Eu știu că te-a îndrăgit
A MAI PLECAT DIN VIAȚĂ UN TRIBUN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347143_a_348472]
-
din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului TREC SECUNDE Trec secunde, Devenind fecunde, Pentru noi minute, Încă nenăscute. Pleacă pe alte rute, Se urcă spre oră, Străluciri de auroră. Totul este viață, Care ne învață, Că timpul nu șterge, Amintiri betege, Înainte merge, Spre țărmuri noi, Prin zăpezi și ploi, Doar bolta albastră, Rămâne a noastră, Martorul tăcut, Ce a fost în trecut. Referință Bibliografică: Trec secunde / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012
TREC SECUNDE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357138_a_358467]
-
carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între timp îmi pun și actele ce-mi trebuiesc mâine, în ordine. - Numaidecât este gata tocănița că doar ce am
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
mai bine nu m-aș fi născut!... și vise multe, dar umile mă țin în noapte-ncătușat în căruciorul cu rotile în care-am fost și legănat... n-am nici măcar o umbră vagă despre cum arată pomul și în ființa mea, beteagă, habar nu am cum este omul... Referință Bibliografică: eu nu știu ce e iubirea / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 751, Anul III, 20 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EU NU ŞTIU CE E IUBIREA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359263_a_360592]
-
c-o mai dat de pomeană. Noi nu șciu de-om fi dat noi atuncea, ca ierea Culiță cu iele-n Plai și murea una pistă altă, crecă o fi murit vo patruzăci și n-am cutezat a le da betege. Ieșeam la Culiță cu mâncare, tatuțu ierea beteag, si Culiță numa plângea. Da lu tatuțu nu i-am dzâs nimica, să nu să betege mai tare. Acu, io de Niculaie nu știu ce să dzâc, da can o fi să nu mai
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
șciu de-om fi dat noi atuncea, ca ierea Culiță cu iele-n Plai și murea una pistă altă, crecă o fi murit vo patruzăci și n-am cutezat a le da betege. Ieșeam la Culiță cu mâncare, tatuțu ierea beteag, si Culiță numa plângea. Da lu tatuțu nu i-am dzâs nimica, să nu să betege mai tare. Acu, io de Niculaie nu știu ce să dzâc, da can o fi să nu mai pot, giumătate câte-s ale mele ți le
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
una pistă altă, crecă o fi murit vo patruzăci și n-am cutezat a le da betege. Ieșeam la Culiță cu mâncare, tatuțu ierea beteag, si Culiță numa plângea. Da lu tatuțu nu i-am dzâs nimica, să nu să betege mai tare. Acu, io de Niculaie nu știu ce să dzâc, da can o fi să nu mai pot, giumătate câte-s ale mele ți le dau toate de pomeană. Îți recomandăm Povestea că viața. Dumnezeu cu fata umană În al nouălea
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
nostru, revoltat. - Cum di ce, băă? Una: că dacă să udă ptielea, creapă șî putredză șî ptică șî lâna. Doauă: că, dacă să udă ptielea șî dormi cu cogiocu ud, îi boală curată. Ce să să facă omu cu tinie beteag? Ortacul acela era un ficior din Taia. Era inimos, dar cam într-o ureche și nepriceput. Avea dinții din față rupți, după ce câștigase un pariu că ține o petardă aprinsă în gură. Îl angajaserăm să facă ciobănie în rândul celor
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]