88 matches
-
pe suprafața ei, ca un lichid care fierbe. Toiagul lui Calistrat era ca o barieră de care negura nu putea să treacă. Rămăsese la trei pași în fața lor, curbându-se peste ei. Vălătucii negri ce ieșeau dinspre interior se izbeau bezmetici ca de un zid invizibil dincolo de care nu puteau străbate. Inima lui Cristian Toma bătea cu putere. Ceea ce vedea în fața ochilor era cu totul neobișnuit. Nu i se mai întâmplase una ca asta niciodată până atunci și nici măcar nu auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la un moment dat. Numai dacă vrem să ținem vâlva sub control, îi răspun sese bătrânul plictisit, fără să-l privească. Putem să n-o facem, însă atunci bestia va pleca de una singură iar noi va trebui să umblăm bezmetici după ea ca s-o găsim. Atât, în rest nu mai scosese o vorbă. Nici Toma nu-l mai întrebase nimic. Ce să mai întrebe? Moșul avea dreptate. I se păruse mai devreme că bătrânul știe mai multe lucruri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
greșeli. Presați de faptul că la ora 11 noaptea Scânteia ne scoate din rotativă și pierdem provincia (teancurile de reviste trebuie duse la anumite trenuri), enervați că va trebui să așteptăm în ploaie autobuzul de noapte, care vine rar, alergăm bezmetici pe culoarele întunecoase spre tipografie și ne certăm cu paginatorii și linotipiștii care nu se grăbesc îndeajuns. A intrat schimbul III, ei oricum trebuie să stea până dimineața și, datorită plumbului topit, în atelier e cald, nu ca în redacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
bărbat care nu încerca emoții artistice. Urlă pe neașteptate: Câinele soldatului! Rănit în războaie soldatul căzuse / Și-n puține zile chinuit muri / Departe de-o mamă care-l crescuse / Și care-l iubi... În prag, năvăliseră Scarlat și inginerul. Priveau bezmetici spectacolul. Dascălu avea lacrimi în ochi, aplauda să-și rupă palmele. ― Pot să-ți spun un singur lucru, șopti inginerul, dacă știam că-i așa diliu, nu luam tramvaiul ăsta! ― Toți sîntem dilii, numai că individul merită și un premiu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ce În ce, așa că ne-am aruncat orbește În desiș. Crengile acoperite cu spini ne băteau peste față, pe brațe și piept; stk, stk, stk - se auzea de peste tot, iar de văzut nu mai vedeam nimic și doar alergam ca bezmeticii. Unul dintre oamenii aceia ne răsări deodată În față. Era mare ca o stâncă din cele ridicate pe culmile munților mei și ziceai că nu l-ar fi clintit de acolo nici cutremurele cele mari. Rânjea, blestematul și puse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cu toate neamurile de la Miazănoapte... Or să ne spună să facem așa și așa. Pe Dogoni, care deloc n-au vrut să-i bage În seamă, i-au spulberat În cele patru vânturi, de aleargă și acum prin deșert, ca bezmeticii. - Măi, N’jamo! Spune-le că o să faci numai ce vor ei, dar după ce pleacă, fă ce vrei tu să faci, i-am spus, deși mintea Îmi stătea numai la jocul acela cu mine, pe care neamul lui Îl juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
era simpatic acest băiat, nu că ar fi fost tot constănțean, ci fiindcă semăna cu mine... nu ca înfățișare, el fiind brun-negru, iar eu spălăcit, dar aveam bani o dată pe lună, când îi primeam de acasă. În rest umblam zilnic, bezmetici pe străzi cu speranța că ne vom îmbogăți odată pentru totdeauna, însă deocamdată ne ajungeau infimele sume lunare primite de acasă. Speram că într-un viitor foarte apropiat se va ivi alt amic cu disponibilități financiare nelimitate. Așa ne petreceam
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fără cadă și alte forme de risipă, oamenii ar fi, oricum, mai curați. Dar ce tot spun eu?! Cu toată mintea lor, de care fac atâta caz, oamenii n-au reușit nici măcar să-și ascută văzul, să nu mai umble bezmetici noaptea și să nu mai ardă atâtea becuri pe străzi ca să vadă pe unde calcă. Păcat că nu sunt în stare să preia ce e bun de la noi! Ei se laudă că fac „inginerie genetică”, dar eu nu știu la
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
urci în mansardă tocmai în faza depresiv-melancolică. N-ai încotro? O să vină Șichy și i-ai promis să-i arăți fotografii din...? Cristoase! Cred că-i pisoiul vecinilor. Se rostogolește de durere în mijlocul drumului, l-o fi lovit vreo mașină. Bezmeticii ăștia în fierătaniile de merțane/ gipane. Bietul Mișu. L-au ajuns. Ba nu, nu-i decît un ziar vechi. Un ghemotoc de hîrtie mișcat de vînt. Amîn să-mi pun ochelari de distanță, îmi pierd destul timp căutîndu-i pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aproape de vîrsta lui. Dacă aș fi putut, mi-aș fi asumat anii lui și-ai mei la un loc. Dar nu s-a putut, Iordan. N-am putut să mă lupt cu trecutul tău, cu vîrsta ta, cu moartea ta. "Bezmetici ca-ntr-un ciclotron/ nu avem vreme să numim/ iubirea moartea/ decît iubi-oarte". Cezar Ivănescu, Poetul. Stăteam la masa rotundă de la Nestor (m-aș fi vrut la "Albina", mîncînd studențește. Lapte acru, foarte rece, cu brînzoaică fierbinte) și încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a Adriei”, adică să înțeleagă tot românul cu mintea deocheată de atîta latrinitate, că vechii greci vorbesc de teritoriul locuit de geți sau sciți după spusele lor și de românii de azi, dar numai pentru cei care nu s-au bezmeticit de tot! Boeo, poetesă din Phocia spune într-un poem că oracolul lui Apollo a fost întemeiat de niște oameni veniți din țara hiperboreilor și amintește pe Olen ca profet al zeului. Acesta ar fi trăit înainte de Hesiod sau cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ciorba muntenească - ciorba dulce de carne. Mulți săteni zvârl zama de carne și mănâncă apoi carnea cu mujdei.“ Nici vecinii noștri de la răsărit nu se simțeau deloc bine fără borșurile lor: în timpul ocupației Parisului, în 1812, soldații ruși umblau ca bezmeticii prin oraș după orice fel de plante pe care le-ar fi putut fermenta, ca să-și acrească supa cumplit de dulce. Românii au două nume pentru multitudinea de zemuri acre pe care le fac: ciorbă și borș. Pe vremuri, primul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
purificând, pentru moment, atmosfera fierbinte. Pericolul nu era Însă Înlăturat, particulelor de zgură se lipeau mai ușor pe sol. Cu eforturi aproape supraomenești, pentru niște pelerini neexperimentați, am reușit, În cele din urmă să revenim la baza construcției piramidale. Alergăm bezmetici pe drumul devenit mocirlos și alunecos până la centrul de 426 informații turistice, fără să mai luăm În calcul cele câteva căzături și julituri de la coate și genunchi. Suntem uzi până la piele și am Început să tremurăm. Un ceai cald de la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]