225 matches
-
a neamului, a poporului și a statului român, reformarea mentalității și a sistemului economic din țară, obținerea unui loc onorabil în rândul popoarelor civilizate din lume și mai ales din Europa, nu se poate face cu analfabeți, cu impostori, cu bișnițari și mici afaceriști cu terenuri și imobile, cu îmbogățiți peste noapte, care și-au construit o rețea de interese prin care stăpânesc politica, poliția și justiția pentru a putea continua îmbogățirea prin cele mai abjecte procedee. Ce știu toți aceștia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tot felul de persoane dubioase, de la care scotea totuși ceva. De îndată ce a primit misteriosul telefon, Costică s-a îmbrăcat și s-a dus în față la magazinul Unirea, unde-și fixase întâlnire anul trecut la ora douăsprezece fix cu un bișnițar care pleca la Paris. Una din două se potrivea: ora douăsprezece. La ora asta, în fața magazinului Unirea își dau întâlnire o mulțime de oameni care nu s-au văzut niciodată. Costică s-a dus glonț la un ins care, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bloc nou. Pe scară erau 52 de apartamente. Eu eram ofițer iar ceilalți 51 erau țigani. Eu eram al 52-lea locatar. Da, dar niște țigani cu bani. Ele, florărese, trânteau ușile la taxiuri și scoteau banii din buzunare. Ei, bișnițari, vindeau blugi și alte produse. Când s-au plătit datoriile a căzut piața lor. S. B.: Cum se explică? M. M.: Ziceau: "Acuma sunt de toate, nu mai putem lua să dăm pe sub mână, că deja oamenii au început să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să li se adreseze direct. Îi auzeam bombănind Între ei cum că degeaba a fost o Revoluție dacă ne-a lăsat tot În vremurile alea nenorocite când nu puteai să cumperi ceva mai de Doamne-ajută decât de la bișniță și de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dacă ne-a lăsat tot În vremurile alea nenorocite când nu puteai să cumperi ceva mai de Doamne-ajută decât de la bișniță și de la bișnițari. O femeie striga chiar, arătându-i lumii cu ziarul tocmai cumpărat făcut sul: - Bișnițarilor! Țiganilor și bișnițarilor! Tot nu v-ați stârpit?! Era o femeie din popor corpolentă, Între două vârste, pe care stătea să crape pardesiul pepit, descusut la subțiori. Se vedea pe ea cât de copleșită și hârșită-i de nevoi și lipsuri de toată mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Pasaj. Câteva glasuri de vânzători de ziare, lumânări și mărțișoare, improvizară un cor de hămăituri și schelălăieli, care n-o intimidară câtuși de puțin. Bine Înfiptă În mijlocul șuvoiului mulțimii, Îi dădea cu domnu’ Iliescu care o să aibă grijă să Împuște bișnițarii și țiganii, cu tinerii care și-au dat viața și sângele pentru Revoluție, În vreme ce țiganii și bișnițarii continuă să-și bată joc de lume. Apostrofările venite din toate părțile se loveau de ea ca de un zid. - Teroristo! - Huo! Securisto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care n-o intimidară câtuși de puțin. Bine Înfiptă În mijlocul șuvoiului mulțimii, Îi dădea cu domnu’ Iliescu care o să aibă grijă să Împuște bișnițarii și țiganii, cu tinerii care și-au dat viața și sângele pentru Revoluție, În vreme ce țiganii și bișnițarii continuă să-și bată joc de lume. Apostrofările venite din toate părțile se loveau de ea ca de un zid. - Teroristo! - Huo! Securisto! Fesenisto! - Futu-te-ar domnu’ Iliescu, mamaie! Strigătele se stingeau În rumoarea mulțimii comentând veștile din Orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe lang) ei, În timp ce Shahar Îi dojenește. Shahar e chel, musculos, iar c)masă Îi este ornat) cu c)luți, potcoave și h)țuri - un imprimeu galben pe fond albastru-Închis. Nostim, pentru c) e scriitor și gânditor - este orice, numai bișnițar nu. Ne uit)m În grotele-mormânt și În nișele unde odinioar) erau depuse cadavrele. Acum ruginesc acolo aripi de camion, secolul XX ad)ugându-și metalul boțit la amestecul de colb al marelui Ierusalim. Poți fi absolut sigur, spune Shahar, c
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
decât o manipulare și o diversiune. În Ungaria lui Kádár oamenii o duceau mult mai bine, exista mai multă libertate și prosperitate, lucruri care se puteau observa cu ușurință În orașul meu de frontieră, la televiziunea maghiară ori În mașinile bișnițarilor care ne aprovizionau cu blugi, gumă de mestecat și cartușe de Kent. Ei bine, propaganda de doi lei a lui Ceaușescu găsise de cuviință să Îi Înjure tocmai pe unguri, utilizând toate clișeele naționaliste pe care le știam de la bunici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intelectuală). Și totuși... Oare întâlnirile cu specimenele din pegra locală îi serveau numai pentru îmbogățirea stocului lingvistic ? Unii dintre ei desfășurau activități lucrative aflate sub lupa acelorași organe care-i anchetau pe disidenți sau îi speriau pe intelectuali, erau micii "bișnițari", mărunții "pești" furnizori de prospătură de ambele sexe (cei mari nu lucrau la nivel local), "traficanți" a tot ceea ce lipsea de pe piață. Relatarea experienței lor (de care erau mândri) putea fi și ea de folos pentru tehnicile de apărare a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la nivel de familie - toate acestea au lăsat intacte suspiciunile existente între țigani și celelalte etnii conlocuitoare. Mulți români își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru a cunoaște mai bine stereotipurile în care majoritatea românilor se adăpostesc confortabil ne-ar trebui mai multe cărți de imagologie culturală. „Imaginea țiganilor în cultura română” ar putea fi un bun
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
raportul” lui Dimitrev, am simțit nevoia citării lui copioase pentru o mai corectă înțelegere a evenimentelor acelei perioade istorice care, pe lângă grava împilare la care ne-au condamnat ocupanții ruși, ne-a mai adus pe cap și câteva cete de bișnițari și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi, flașnetarii, 18
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
judecată pe contravenienți. Aceasta întrucât din inspecțiile ce le-am făcut s’a constatat că anumite persoane ies înainte de bariere (subl.ns.) sau pe drumurile ce vin spre piețele de desfacere și cumpără mărfuri ce fac obiectul piețelor”. În concluzie, bișnițarii numiți pe atunci „speculanți”, cumpărau (în special de la țărani) cu un preț și revindeau marfa cu altul, desigur, mult mai mare. A doua zi, 7 februarie, primarul trimitea șefului poliției hușene o altă adresă, nr.142, în care lam regăsit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și critici, uneori foarte aspre, precum: A luat foc o claie de fân. Ce fac pompierii? S-au ars! , sau Vânzătoarea C.T. a dat lipsă la gramaj. A fost amendată cu 250 de lei. Să-i fie de învățătură, ori: Bișnițarul M.I. a fost surprins plasând ceasuri electronice și țigări Kent. Organele de miliție i-au confiscat marfa. Acum lui M.I. i-a stat... ceasul!. Adeseori apar poze cu copii care de ani de zile tot dispar, dar rareori mai și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
frică să vorbești, de teamă că nu știi cine te ascultă și apoi te ascunde de nu te mai găsește nimeni nici pe lumea asta, nici pe cealaltă. Că peste tot e plin de poliție. Spun despre noi că suntem bișnițari. Dar realii bișnițari sunt ei, că, de exemplu, echipajul unei nave cumpărase cu banii lui un videomagnetofon pe care-l foloseau pe navă. Au venit unii, polițiști și cu vameși, și l-au confiscat, că nu au voie așa ceva. Odată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de teamă că nu știi cine te ascultă și apoi te ascunde de nu te mai găsește nimeni nici pe lumea asta, nici pe cealaltă. Că peste tot e plin de poliție. Spun despre noi că suntem bișnițari. Dar realii bișnițari sunt ei, că, de exemplu, echipajul unei nave cumpărase cu banii lui un videomagnetofon pe care-l foloseau pe navă. Au venit unii, polițiști și cu vameși, și l-au confiscat, că nu au voie așa ceva. Odată luat, l-au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o pagină din Zola. Visează scenele oribile, topoare, bătăi, duhoare de holercă. Se simte umilită, trebuie să aștepte de dimineață pe bețivanii care ies din mină la cinci și jumătate și își permit multe. Are un fel de prieten, un bișnițar bogat, cu care nu vrea să se mărite din cauza sărăciei ei demne. Este fecioară, mărturisește firesc, fără ostentație și fără pudoarea de a fi rămas în urma stilului de viață contemporan. Mama ei, baptista, îi interzice orice îndrăzneală de acest gen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
toată elita orașului nostru." Nu prea înțelegeam (era nițel confuz), dar mi-a mărturisit că, după revoluție, a intrat la babă cu un satâr de măcelar să o ucidă. "Știți ce-mi făcuse? Mi-a plasat nevasta în brațele unui bișnițar, unul cu bani, vezi bine. Și am rămas ca vai de mine de m-au dat afară de la atelier. Adică șomer. Cu vrăji, cu descântece, cum știe babornița care și-a ucis trei bărbați "personali", unul . după altul... Și, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vajnicii campioni ai corectitunii politice de azi. După 14 ani de la acel decembrie 1989, continuă să se găsească explicații și scuze pentru mai toată lumea - torționari, asasini, agenți KGB, membri ai Securității practicând poliție politică, informatori plătiți ai Securității, turnători voluntari, bișnițari politici, diplomați cleptomani, nomenclaturiști plini ori doar supleanți etc. Numai pentru o singură categorie de oameni nu mai există azi, practic, nici o scuză - cei care, fiecare după puteri și curaj, s-au opus deschis dictaturii. Când azi se găsește mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
abandona într-o pușcărie din Transnistria, pe când ei făceau averi și cariere politice) - recuperat și îmbrobodit de un partid în care nu știi care este mai mare, numărul securiștilor care „implementau” sarcinile sinistre ale poliției politice sau cele ale foștilor bișnițari ideologici - nu a putut zgudui din temelii fabrica românească de ciocoi. Și atunci, să te mai miri că ciocoii prosperă producând alți ciocoi, alți bălălăi și alte buruiene? (Cotidianul, 14 martie 2002) Turnatu’ și Turnătoru’ Scriu cu mare strângere de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
fostul lui vecin de cartier nu și le poate cumpăra nici după un secol de muncă, de la Cotroceni și, mai ales, din spatele cărții de vizită pe care scrie Erou al Revoluției. Pe drept ori nu, actele de eroism ale temutului bișnițar au fost contestate nu o singură dată. Martori oculari susțin că „ieroul” a împușat 29 de oameni nevinovați fiindcă „teroriștii” nu se dădeau prinși. Alții cred că revolta a izbucnit într-un moment în care bișnițarul nostru era beat mort
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
de eroism ale temutului bișnițar au fost contestate nu o singură dată. Martori oculari susțin că „ieroul” a împușat 29 de oameni nevinovați fiindcă „teroriștii” nu se dădeau prinși. Alții cred că revolta a izbucnit într-un moment în care bișnițarul nostru era beat mort și că omul a pus mâna pe armă crezând că e o sticlă de Johnny Walker, trecând cu tot trecutul, prezentul și viitorul de partea „revoluției”. Apoi și-a primit toate sinecurile. Sigur, ei n-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
în altă parte!” *Radio (BBC, Europa liberă) difuzează, în toate buletinele, știri și comentarii despre grevele minerilor și docherilor polonezi: sînt fapte care provoacă admirație. În același timp, pe străzile Bacăului se plimbă, aparent nepăsători, numeroși turiști polonezi, aidoma cu bișnițarii noștri, avizi de cîștig rapid, din nemuncă. Cînd îi văd, mi-i destul de greu să admit că și greviștii și ei sînt fii ai aceluiași popor! *Pliat total pe cerințele editorului, „Steagul roșu” se preocupă doar de suprarealitatea țesută din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privință, dezacordul nostru e net. *E aproape plină strada cu ei. Au ieșit „pe centru”. Poartă geci îmblănite, cumpărate de la polonezii aflați în trecere pe la noi. Merg, firește, cu mîinile vîrîte adînc în buzunare. Cei mai mulți sînt, nu încape îndoială, vagabonzi, bișnițari. Acești barbari iviți din socialismul nostru, inși crescuți în afara ideii de muncă („astă pleavă, ăst gunoi...”), vor fi, probabil, învingătorii lumii de mîine. Lucrul cel mai surprinzător aflat de la Matei Alexescu (cu care am stat de vorbă pentru a-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai ales faptul că (spre deosebire de Cătălin Mitulescu, autorul recentului Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii) regizorul-scenarist Cristian Mungiu nu colecționează aceste detalii pentru valoarea lor arheologică, exotică sau sentimentală (în funcție de client), ci numai pentru valoarea lor dramatică : vizita Otiliei la bișnițarul căminului, biletul de autobuz pe care i-l oferă un necunoscut pe la spatele controloarei, pachetul de Kent cumpărat de la un bișnițar în holul unui hotel și uitat pe biroul de recepție al altui hotel, dezolarea glacială și lividă, ca de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]