8,498 matches
-
afirm la început, una zi de zi cu sfințenie citită îndeosebi în ceremoniile religioase ale puritanilor noului continent, lectură pătrunzând prin forța ei narativă și în scrierile anglo-saxone moderne, cu sondajul lor , cu abisul frazei, tipice autorilor crescuți sub semnul Bibliei ...și l-aș aminti aici în primul rând pe Faulkner, - înrâurire structurală, stilistică, mai degrabă, nu metafizică așa cum întâlnim la marii prozatori ruși ai secolului al XIX-lea ; ...vreau să spun că o astfel de întreprindere literară, ipoteticul scenariu al
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
ruși ai secolului al XIX-lea ; ...vreau să spun că o astfel de întreprindere literară, ipoteticul scenariu al Facerii nici nu ar fi greu de înfăptuit, bineînțeles nu în felul propagandei cunoscute... Forța, expresivitatea Cărții Sfinte fiind copleșitoare. Exemple?... Deschidem Biblia Cap. 1 lumii. 1. ...La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul 2. Și pământul era netocmit și gol. Întuneric era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. 3. Și a zis Dumnezeu: Să fie lumină! Și
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
derizorii inițieri sexuale pentru a călca, brusc, într-un abis ontologic răsărit de nicăieri: Am rămas și eu așa, cu pantalonii scurși în lungul picioarelor, deasupra teneșilor jilavi. Privirea mi s-a întunecat repede. Mi-a venit în minte începutul Bibliei. Poate că așa a fost și la început. Adică multă dezolare" (Începutul lumii). Se redresează însă repede, n-are voie să treacă drept "grav și serios": "Doamne ferește! Ce tâmpit sunt". Se teme de blasfemii (mistice, livrești), de aceea revine mereu
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
nouă ediție a operei lui Rebreanu, ediție alcătuită de Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu. Condițiile foarte promițătoare ale colecției obligau la realizări pe măsura înaltului standard creat de instituția patronatoare, coordonatorul colecției, calitatea materialelor de suport tipografic (o hârtie tip Biblie, rar folosită). Șansele au fost însă irosite într-o ediție mediocră, ce nu are pretenții de a fi critică și să intre astfel în concurență loială cu ediția Gheran și nici nu aduce nimic nou în vreun compartiment al aparatului
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
mult respect la plînsul cosmic bacovian. Unde vreau să ajung? Orice ideologie dominantă se simte în nesiguranță cîtă vreme nu poate controla intimitatea individului. Iar tristețea umană pare un fel de rugină capabilă să atace robustețea unui sistem. Și în Biblie tristețea era suspectă. Iov nu trăia chiar o situație de viață normală în trista lui mizerie. Ceea ce i se întîmpla era considerat doar o stare pasageră, o punere la încercare, o pedeapsă. Cu toată imensa compasiune pe care o afișează
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
rar în viață. Adrian Năstase: -Da, atunci lăsăm votul acesta, il punem deocamdată în frigider până la ora 11... Ioan Oltean: -Propunerea legislativă nr. 91, al cărei termen constituțional expiră în 31 aprilie. Lakatos Petru: -Având în vedere și textul din Biblie, că: "Păcatul recunoscut este pe jumătate iertat", atunci v-aș ruga să-i iertați și să votați ca atare. Adrian Năstase (lui Lakatos Petru): -Sper că nu ne sugerați să schimbăm și prevederea aceasta din Biblie. Pe aceasta o lăsăm
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
vedere și textul din Biblie, că: "Păcatul recunoscut este pe jumătate iertat", atunci v-aș ruga să-i iertați și să votați ca atare. Adrian Năstase (lui Lakatos Petru): -Sper că nu ne sugerați să schimbăm și prevederea aceasta din Biblie. Pe aceasta o lăsăm.
Foaie verde și uná/ S-o sfârșim cu minciuná by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11421_a_12746]
-
Ei bine! Află că ori de câte ori ascult acest imn, un îndemn lăuntric de-a străbate treptele devenirii mă cuprinde și mă îndeamnă să trec dincolo de granițele eului meu profund." (Leon Dură) Divergența mă lovește-n foale."; , Dacă admitem,/ cu mâna pe biblie,/ că axioma ontologiei ne pupă,/ fără a ști cine suntem,/ atunci este vorba de un RNA-mesager"; Mârlesc transcendental poezia -/ poate ajunge la orgasm."; , Meditez la ceva/ și aceasta/ îmi uluiește gândirea,/ dar (tui fleoanca mă-sii!)/ treaba se-ntâmplă cu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
Ion Simuț Istoric literar de prestigiu, cu o activitate prodigioasă de câteva decenii în domenii universitare de specialitate, octogenar la anul, Al. Andriescu (născut în 1926, în zona Iașilor) face parte din colectivul de editare a Bibliei de la 1688, al cărei text e pus în concordanță cu două manuscrise medievale din aceeași sferă a traducerilor românești ale Bibliei, în colecția Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitățile din Iași și Freiburg, colecție preconizată să apară în douăzeci de
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
specialitate, octogenar la anul, Al. Andriescu (născut în 1926, în zona Iașilor) face parte din colectivul de editare a Bibliei de la 1688, al cărei text e pus în concordanță cu două manuscrise medievale din aceeași sferă a traducerilor românești ale Bibliei, în colecția Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitățile din Iași și Freiburg, colecție preconizată să apară în douăzeci de volume (din care până acum au apărut șapte, în intervalul 1988-2004). În această calitate de cercetător a realizat două studii excepționale
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Iași și Freiburg, colecție preconizată să apară în douăzeci de volume (din care până acum au apărut șapte, în intervalul 1988-2004). În această calitate de cercetător a realizat două studii excepționale, care au apărut ca prefețe: un studiu despre importanța Bibliei de la 1688 în cultura română, ca prefață la primul volum, Genesis, și altul despre psalmi în literatura română, ca prefață la volumul XI, Liber Psalmorum. Cu un text identic, acest studiu a apărut în volum separat, în 2004, la Editura
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte dator să rediscute dogma călinesciană a respingerii literaturii religioase pe motiv că ea nu relevă o conștiință estetică; după aceeași rațiune culturală ar trebui
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
respingerii literaturii religioase pe motiv că ea nu relevă o conștiință estetică; după aceeași rațiune culturală ar trebui respinse și cronicile, pentru că nici literatura noastră istorică medievală nu are un scop estetic. Al. Andriescu reproșează tăios lui G. Călinescu absența Bibliei de la 1688 din Istoria... sa, pentru că astfel ,se ignoră faptul că textele religioase ne-au dat nu numai limba literară, care treptat, treptat, grație lor, se limpezește și se luminează, dar și pe cea artistică" (p. 13). Limbajul poetic se
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
astă dată cu Eugen Negrici. Mitropolitul se conformează vocabularului psalmilor biblici, iar virtuțile textului său nu trebuie căutate în ,expresivitatea involuntară", în abaterile flagrante față de canon sau în străduința exagerată de a se supune unor reguli prozodice, în detrimentul fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu cădea în interpretări extravagante, inventând imagini moderne acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și Ioan Prale, nu se ridică
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
lui Dosoftei își trimite subtil sugestiile către toate operele importante care o succed, de-ar fi să sesizăm, cum procedează Al. Andriescu, doar solidaritățile (lexicale, psihologice și politice) de meditație pe tema zavistiei (a pizmei și a dușmăniei), sesizabile în Biblia de la 1688, în Psaltirea lui Dosoftei, în Viața lumii, poemul lui Miron Costin, și în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir (p. 129-134). Al. Andriescu dă în astfel de ocazii măsura virtuozității sale în analiza comparativă a textelor, de negăsit
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din Biblia de la 1914 care îi va fi stat la îndemână poetului, iar această erudiție a referințelor aduce lumină în situații argheziene insolite. Mitografia biblică se regăsește în
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din Biblia de la 1914 care îi va fi stat la îndemână poetului, iar această erudiție a referințelor aduce lumină în situații argheziene insolite. Mitografia biblică se regăsește în imaginarul sadovenian din romanele Demonul tinereții și Frații Jderi, cel mai atent investigate de
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Al. Andriescu, Vasile Arvinte și N. A Ursu, cât și în lucrări colective. De fapt, cel mai adesea, primele derivă din cele din urmă. Cel mai mare proiect la care s-a angajat în ultimii ani colectivul ieșean este editarea Bibliei de la 1688, după cele mai înalte exigențe filologice. E vorba de o colecție de texte vechi, Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitatea ,Al. I. Cuza" din Iași și de Universitatea ,Albert-Ludwig" din Freiburg. Primul gând a pornit din Germania, de la
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Freiburg. Primul gând a pornit din Germania, de la Paul Miron, profesor la Universitatea din Freiburg, implicând și alți colegi. Numai partea germană, ajutată în transcrierea textului de Stela Toma de la București, a editat în 1984 Cartea a VIII-a din Biblie, Ruth, bineînțeles în versiunea de la 1688. Paul Miron și-a dat seama de la început că ,o nouă ediție a Bibliei 1688 nu poate fi decât o lucrare colectivă, la care să participe cercetători din felurite domenii, ebraiști și eleniști, slaviști
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
partea germană, ajutată în transcrierea textului de Stela Toma de la București, a editat în 1984 Cartea a VIII-a din Biblie, Ruth, bineînțeles în versiunea de la 1688. Paul Miron și-a dat seama de la început că ,o nouă ediție a Bibliei 1688 nu poate fi decât o lucrare colectivă, la care să participe cercetători din felurite domenii, ebraiști și eleniști, slaviști, teologi, istorici ai limbii și ai literaturii, de artă și ai religiilor", după cum mărturisea în prefața încercării din 1984. Colaborarea
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
slaviști, teologi, istorici ai limbii și ai literaturii, de artă și ai religiilor", după cum mărturisea în prefața încercării din 1984. Colaborarea dintre Iași și Freiburg a început încă din 1975, într-o ,Societate de studii germano-română". Cooperarea privitoare la editarea Bibliei din 1688 obține prima izbândă tocmai în 1988, când se împlineau 300 de ani de la apariția acestui monument de limbă românească. A fost tipărit la Iași volumul I, Genesis, întocmit de Al. Andriescu, Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
de la apariția acestui monument de limbă românească. A fost tipărit la Iași volumul I, Genesis, întocmit de Al. Andriescu, Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Mircea Roșian, Marietta Ujică. Au venit apoi la rând și în ordinea din Biblie: II. Exodus, 1991; III. Leviticus, 1993; IV. Numeri, 1994; V. Deuteronomium, 1997 - toate editate, cu mari eforturi (tehnice și materiale), de Editura Universității ,Al. I. Cuza" din Iași. În ordinea cronologică a tipăririi, următorul volum apărut a fost XI. Liber
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
originalitatea și caracterul excepțional al acestei realizări. Pe două pagini alăturate, format mare, in quarto, avem organizate pe cinci coloane textele în felul următor: pe pagina din stânga, pe prima coloană, este reprodusă prin scanare o coloană dintr-o pagină din Biblia de la 1688; alături, pe a doua coloană, avem transcrierea în grafie latină, după normele prezentate în ,nota asupra ediției"; pe pagina din dreapta, există trei coloane, perfect sincronizate cu primele două, de pe pagina din stânga, organizate astfel: pe coloana a treia este
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Milescu din Vechiul Testament; pe coloana a patra este transcris ,Manuscrisul 4389", aflat în Biblioteca Academiei Române, cuprinzând a doua traducere din secolul al XVII-lea a Vechiului Testament în limba română; în sfârșit, pe coloana a cincea avem versiunea modernă a Bibliei, în ediția aflată în circulație în anii 1968-1975, publicată sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române. Deci, ediția despre care discutăm transcrie, de fapt, în paralel, trei texte vechi, excepționale ca importanță nu doar pentru istoria limbii române, ci pentru istoria culturii
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]