856 matches
-
Filologie, obținând licență în limba și literatura engleză abia în 1962, deoarece între 1957 și 1960 își întrerupsese studiile, fiind exmatriculat. În perioada studenției lucrează că laborant (1951-1962), iar ulterior că traducător și bibliotecar la Institutul Meteorologic din București (1962-1965), bibliograf și documentarist la Bibliotecă Centrală Universitară (1965-1966). În 1964 își începe și cariera universitară la Facultatea de Limbi Străine, Catedră de limbă și literatura engleză. Două decenii, din ianuarie 1968 până în septembrie 1987, când pleacă definitiv din țară și se
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
asta și a scris, în 1992, un fel de monografie, ratată, despre crîmpeie din viața și opera lui Eliade. E evident că scriitura nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat cîteva realizări importante, printre care ar fi de amintit primul volum (literele A-H) din corespondența savantului și cele două volume din cea primită. Nefiind un spirit critic, dl Mircea Handoca e un
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
in Rumania („The Book Collector”, 1976), Pagini din istoria cărții românești (1981, în colaborare cu Gheorghe Buluță) -, deschis în același timp spre modernizare în inventarierea cărților vechi din biblioteci, în catalogarea lor pe colecții, în editarea și valorificarea lor științifică. Bibliograful, cunoscător avizat de carte veche, l-a ajutat neîndoielnic pe istoricul literar. Obligațiile de la catedra din Iași s-au materializat în câteva cursuri - Probleme de literatură veche românească (1942), Istoria literaturii române din secolul al XVI-lea (1942-1943), Curs de
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
lucra până în 1937. Va fi redactor la „Adevărul” și „Dimineața”, „România” (1938), codirector al revistei „Veritas” (1939), funcționar la Subsecretariatul de Stat al Propagandei (1938-1947) și la Ministerul Artelor și Informațiilor (1947-1948), redactor la „Călăuza bibliotecarului” și „Îndrumătorul cultural” (1948-1957), bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat (1957-1967). După ce, în 1929, în revista „Zori de zi” a Liceului „N. Gane” din Fălticeni îi apare o schiță, publică, în 1930, versuri și proză în „Gazeta noastră ilustrată”. Prima carte, romanul Idolii de lut
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
, Ana (19.IX.1946, Almașu, j. Sălaj), critic și istoric literar, bibliograf. Este fiica Mariei (n. Ghila) și a lui Nicolae Coție, muncitor. A urmat școala elementară în Almașu, liceul la Huedin (1961-1965) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1970. Este doctor în filologie al
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
București, absolvită în 1970. Este doctor în filologie al aceleiași universități din 1992. Stabilită inițial în Sfântu Gheorghe, lucrează ca redactor la ziarul „Cuvântul nou” (până în 1975) și ca profesoară de limba română la Liceul de Filologie-Istorie. În 1978 devine bibliograf la Biblioteca Județeană Astra din Sibiu, iar în 1992 cadru didactic (profesor din 1998) la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității sibiene „Lucian Blaga”. A fost soția scriitorului Radu Selejan. Debutează cu critică literară în 1970, la „Cuvântul
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Cadran mondial” sunt prezentate principalele evenimente literare din țară și străinătate, apariții și proiecte editoriale, se comentează articole din presa culturală de peste hotare și se redactează cronici ale revistelor, unele aflate în contact cu S.20. Sumarul cuprinde, de asemenea, bibliografii selective ale unor scriitori publicați în țară, consemnări de premii literare, o bogată iconografie, în general o ținută grafică remarcabilă. După 1989 revista, aceeași ca structură, apare cu multe numere cumulate, interzise de cenzura comunistă în decursul ultimilor ani de
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
la naștere era Aculina) este fiica Ecaterinei (n. Culeva) și a lui Vasile Trifan, țărani. Urmează școala generală și liceul în localitatea natală, apoi Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău, absolvită în 1976. A fost bibliograf-șef la Universitate (1976- 1988), colaboratoare la Colegiul pentru Traduceri și Relații Literare (1989-1990), redactor literar la „Glasul națiunii” (1990-1991), cercetătoare și secretar științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău (din 1991). Debutează la
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
după 1990 își va asuma numele bunicului patern și va semna Mircea Vaida Voevod. Urmează gimnaziul și Liceul „Avram Iancu” la Brad (absolvit în 1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1960- 1965). Lucrează tot aici ca bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară (1965-1968), funcționar la Casa Universitarilor (1968-1969) și redactor la „Tribuna” (1969-1990). Este doctor în filologie cu teza Influențe străine în opera literară a lui Lucian Blaga (1971), bursier DAAD la Seminarul de romanistică de la Tübingen (1970
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
O situatie aparte o reprezintă Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, menționată de Mihail Kogălniceanu în fruntea traducerilor lui V., cu observația că „pe urma s-au tipărit la mănăstirea Neamțu, însă fără numele lui”, informație preluată de mai mulți bibliografi și exegeți, dar pusă la îndoială de N. A. Ursu (1979), care o atribuie lui Ioan Nemișescu, pârcălab la Hotin între 1817 și 1819. Este vorba despre prima ediție românească, sub titlul Scrisoarea Moldovei, realizată în 1806 (după cea germană, Frankfurt-Leipzig
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
manifestare studențească ilegală cu ocazia împlinirii a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, suportă o perioadă de detenție politică (1958-1964), fiind închis în mai multe penitenciare (Iași, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). Amnistiat, lucrează mai întâi ca bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, iar din 1968 revine în cercetare, ca responsabil al colectivului de istoria culturii la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași. Doctor în științe istorice (1973) și bursier al Fundației Humboldt (1977-1978
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Mihalache, Roxana-Doina Secrieru, Iacomi Irina, Pătrașcu Oana, Pușcă Aurelia, Stafie Florentina, Timaru Cătălin de la Facultatea de Litere, Universitatea ―Alexandru Ioan Cuza‖ Iași, Monalisa Văduva, stud la Facultatea de Științe ale Educației și a fost realizată cu sprijinul substanțial al specialiștilor bibliografi: Mariana Nestor de la Biblioteca Centrală Universitară, Iași și Elena Claudia Dumitran de la Biblioteca Națională a României, București. Documentarea și realizarea cercetării pentru acest prim volum a durat aproximativ 3 ani, fiind Începută În 2004 și finalizată În 2007. Ediția a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757-2010) Volumul al II-lea by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/441_a_1141]
-
ȘTREMPEL, Gabriel (8.IX.1926, Pomi, j. Satu Mare), istoric literar, bibliograf și editor. Este fiul Mariei (n. Crișan) și al lui Ioan Ștrempel, agricultori. A fost elev al liceelor „Mihai Eminescu” din Satu Mare (1937-1940, 1945-1947) și „I. C. Brătianu” din Pitești (1942-1945, în refugiu), va urma Facultatea de Istorie a Universității din
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
toate chestiunile de fond ori de detaliu. Asumându-și continuarea inițiativei lui Ioan Bianu de alcătuire a unui catalog analitic al manuscriselor românești de la Biblioteca Academiei, după ce redactează, în colaborare, un prim volum (al patrulea al seriei începute de reputatul bibliograf), apărut în 1967, Ș. regândește criteriile de întocmire a unui asemenea catalog și și le subsumează unui scop realist: realizarea lucrării într-un timp rezonabil, de circa cincisprezece ani, fără a-i știrbi nimic din caracterul riguros științific, ceea ce s-
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
SURU, Miron (24.XII.1914, București - 10.VI.1974, București), bibliograf și gazetar. Este fiul Floricăi și al lui Pavel Suru, editor și cunoscut librar. Urmează la București Colegiul Național „Sf. Sava” și Facultatea de Litere și Filosofie, absolvită în 1934. Până la concentrarea în armată își ajută tatăl în librăria pe
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
de Limba și Literatura Română a Universității din București (1975-1981). În studenție frecventează cenaclul „I. L. Caragiale” (din Ploiești), pe cel de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996) și redactor-șef adjunct (2000) la revista „Contrapunct”. Debutează în februarie 1973, la „Amfiteatru”, iar editorial în 1981, cu volumul Ieșirea din apă. Colaborează cu versuri și articole
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Cluj, 1935; I. Mușlea, Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp, Cluj, 1936; I. Mușlea, Dr. Vasile Popp. La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Popovici, Romant. rom., 326-327; Ist. lit., II, 117-119; Dan Mihăilescu, Este Vasilie Popp primul bibliograf român?, „Cumidava”, 1969, 633-635; Vasile Netea, Preocupările lingvistice și literare ale lui Vasilie Popp, LL, 1970; Profiluri mureșene, I, Târgu Mureș, 1971, 63-70; Dicț. lit. 1900, 701; Eva Mârza, Iacob Mârza, Iluminism și romantism la Vasilie Popp. O listă cu
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
1945 este șef de serviciu la Președinția Consiliului de Miniștri, Subsecretariatul Românizării. Rămas cinci ani fără slujbă, va fi angajat abia în 1951 bibliotecar-șef și apoi referent tehnic la Muzeul Militar Central din București. Pensionat în 1956, se reîncadrează bibliograf-șef la Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în martie 1958, când se vede înlăturat din motive politice, ca autor al lucrării Enciclopedia „Cugetarea”, pe care o publicase în 1940. A colaborat, în afara ziarelor „Universul” și „Cuvântul”, la „Adevărul”, „Adevărul literar și
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
RĂDUICĂ, Georgeta (13.VIII.1914, Crevenicu, j. Teleorman - 22.X.2002, București), bibliograf. Fiică de învățători, R. a urmat școala primară în comuna Bălăria, județul Teleorman, iar la București, Școala Centrală de Fete (1926-1933) și Facultatea de Litere și Filosofie, secția română-germană (1933-1937), apoi Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” (1938) și Școala de
RADUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
Școala Centrală de Fete (1926-1933) și Facultatea de Litere și Filosofie, secția română-germană (1933-1937), apoi Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” (1938) și Școala de Paleografie de la Arhivele Statului (1937-1938). Încadrată la Biblioteca Academiei Române, unde lucrează până în 1975, a fost, succesiv, bibliograf, șef de serviciu, cercetător științiific. Paralel, funcționează un timp ca profesoară la Școala Normală de Fete, la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la Gimnaziul „Costeasca” (1945-1948). Colaborează la „Deutsche Bücherei” (Leipzig), „Verlagsbuchhandlung” (Düsseldorf), la „Contemporanul”, „Almanah literar”, „Studii și cercetări de bibliologie
RADUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
, Alexandru-Traian (7.IX.1897, Brăila - 16.III.1986, București), poet, traducător și bibliograf. Este fiul Coraliei-Alexandrina (n. Pavlu) și al lui Heraclie Ralli, funcționar, poet de expresie franceză, cu două plachete tipărite la Brăila în 1885 și 1886. După terminarea școlii primare în urbea natală, R. a urmat ciclul secundar la liceele „Sf.
RALLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
informație, „Universul” și „Adevărul”. Mai târziu, gazeta își pierde din importanță, căzând, cu trecerea anilor, în uitarea care îl învăluise și pe Grandea. R.Z. RÉTHY Andor (pseudonim al lui Reischel Artúr; 10.III.1904, Timișoara - 29.X.1972, Cluj), bibliograf. Face studii secundare la Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1922, apoi urmează Institutul Teologic al Piariștilor și, concomitent, filologia (maghiară-germană-română) la Universitatea din Cluj (1922- 1927). Funcționează ca profesor la Liceul Romano-Catolic din Cluj (1926-1941), angajat al Bibliotecii Universitare din
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1922, apoi urmează Institutul Teologic al Piariștilor și, concomitent, filologia (maghiară-germană-română) la Universitatea din Cluj (1922- 1927). Funcționează ca profesor la Liceul Romano-Catolic din Cluj (1926-1941), angajat al Bibliotecii Universitare din același oraș (1942-1948) și bibliograf al filialei clujene a Bibliotecii Academiei RPR (1949-1959). R. s-a dedicat cercetării bibliografice privind receptarea scriitorilor români în literatura maghiară și invers. Colaborând la „Igaz szó”, „Könyvtári szemle”, „Nyelv- és irodalomtudományi közlemények”, „Utunk”, a publicat o serie de contribuții
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
și o mare parte din celebra bibliotecă a lui Ion Pillat, P. este acceptată în 1955 ca documentaristă la Institutul de Istoria Artei, condus de George Oprescu. În 1958 trece la Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în 1965, mai întâi ca bibliograf, apoi ca muzeograf. Din această perioadă datează lucrarea bibliografică Gogol în literatura română. 1860-1960, apărută în 1960, sub numele Cornelia Filipescu. În 1965 va fi reprimită la Institutul de Istoria Artei, în calitate de cercetător științific până în 1975, când se vede din
PILLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
, Emil (16.XII.1944, Cluj - 6.I.2004, Cluj-Napoca), poet și bibliograf. Este fiul Anastasiei Pintea și al lui Simion Pintea, funcționari. Învăța la Cluj, unde urmează școală primară, Liceul Sportiv (1950-1961) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, absolvita în 1968. Este angajat bibliotecar la Bibliotecă Academiei Române, Filiala Cluj, unde lucrează
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]