256 matches
-
1867 până în 1915, vulturul bicefal al dinastiei de Habsburg-Lorena (al „Casei de Austria“) a fost principalul simbol al instituțiilor comune (k. u. k.) ale Austro-Ungariei; el reprezenta dinastia cu mult înainte de instituirea Dublei Monarhii și simboliza rangul imperial. Cum vulturul bicefal simboliza în același timp jumătatea imperială (austriacă) a monarhiei, Cisleithania, această stemă a constituit un motiv constant de insatisfacție pentru politicienii maghiari, care erau reprezentanți ai jumătății regale a monarhiei (Transleithania). Din această cauză, în 1915 a fost introdusă o
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
două jumătăți ale monarhiei și a micii steme a Casei de Austria. Deviza "indivisibiliter ac inseparabiliter" („indivizibl și inseparabil“) trebuia să evoce solidaritatea celor două state în cadrul uniunii reale a monarhie. Stema mijlocie a jumătății austriece a monarhiei înfățișează vulturul bicefal încoronat cu coroana imperială și având pe piept un scut cuprinzând stemele Cisleithaniei. Scutul stemei mijlocii este superpozat de coroana imperială a Habsburgilor și este susținut de doi grifoni. Scutul stemei jumătății maghiare a monarhiei este superpozat de Coroana Sfântului
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvila cu aripile desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: „Sală gotica”, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale și lei). „Sală Voievozilor” se află la etaj și conține, în medalioane, portretele domnilor Moldovei și ale regilor României. Tot la etajul I se află „Sală Henri Coandă”. La faima Palatului Culturii a contribuit și ceasul cu trei cadrane din
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
statuia unei femei îmbrăcată și coafată după moda secolului al XIX-lea. Al doilea mormânt are deasupra sa un obelisc cu o cruce de fier în vârf; pe soclu se află gravată o inscripție aproape ilizibilă și deasupra sa, vulturul bicefal (stema familiei Cantacuzino), sculptat în altorelief.
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
XIII-lea a introdus acest termen pentru monede române de aur, în 1728. Țechinul va supraviețui hazardurilor istoriei Republicii Veneției, chiar și după finele acestei republici (1797), întrucât va continua să fie emis aici de către autoritățile austriece, până în 1823, vulturul bicefal înlocuind vechiul motiv din secolul al XIII-lea: dogele îngenunchiat ținând flamura Sfanțului Marcu. În "Italia" au fost emise monede din aur cu această denumire, în diferite monetarii, precum sunt cele de la Lucca (1572), de la Genova (1718), din Romă și
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
regăsește alături de doamna Mara, însă fără fiul Mihail. La Cozia, în paraclis (sau bolniță, cum mai e cunoscut), Mircea apare cu părul netăiat și o coroană similară străbunicului său Basarab I. Costumul său este bine detaliat, pieptarul prezentând patru vulturi bicefali bizantini ce semnifică rangul de despot al voievodului. Pantalonii sunt strâmți, iar încălțămintea are vârful ascuțit. Alături de el se află Mihail, foarte tânăr. Portretul din biserica mare a mănăstirii Cozia a fost refăcut în timpul domniei lui Neagoe Basarab, după vechiul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
domniei lui Neagoe Basarab, după vechiul model. Mircea capătă coroana mare din secolul al XVI-lea, similară cu cea a lui Neagoe, însă Mihail rămâne cu coroana veche. Costumele sunt mai puțin detaliate, iar de data aceasta Mircea poartă acvila bicefală pe genunchii pantalonilor. În sfârșit, portretul cel mai cunoscut al său se află în biserica episcopală de la Argeș, realizat în prima jumătate a secolului al XVI-lea după modelele mai vechi. Sigiliul aflat pe tratatul încheiat în 1390 între Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Bărbulescu a realizat o serie de scenarii radiofonice și de televiziune. Pe plan literar, a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori români de science fiction alături de George Anania, într-un cuplu pe care Adrian Rogoz l-a numit "scriitorul bicefal". Romulus Bărbulescu a decedat pe 9 februarie 2010. Romulus Bărbulescu a scris un scenariu de film a cărui acțiune se petrecea în lumea paleontologiei. Dactilografa lui era aceeași cu a unui autor SF, care, ulterior, a publicat o povestire SF
Romulus Bărbulescu () [Corola-website/Science/313335_a_314664]
-
si angajamentul complet al lui Diderot în această afacere: lucrurile sunt un pic mai complicate decât atât, căci enciclopedistul scrie în definitiv romanul atunci când știa de mult timp deja că orice scriere a lui va fi interzisă de cenzura monstrului bicefal (ecleziastic și monarhic): în 1749 publicase "Scrisoare despre orbi" și atunci a fost arestat, anchetat și băgat în pușcărie; din acel moment el va continua să scrie, însă nu va mai publica niciodată (majoritatea scrierilor lui au fost publicate postum
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
conservatoare (iudaism așa-zis „tradițional”, "yahadut massortit") au încă un număr foarte redus de membri și nu sunt recunoscute ca legitime de instituțiile rabinice oficiale. În schimb ele se bucură de o deplină libertate a cultului. Șef rabinatul Israelului - încă bicefal - așkenaz și sefard, care deține monopolul în domeniul convertirii la iudaism, al stării civile - căsătoriei și divorțului - și în domeniul rânduielilor de înmormântare religioasă pentru evreii din Israel, precum majoritatea absolută a evreilor israelieni practicanți - aparțin curentului ortodox. In ultimii
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
înconjurate de un șanț, castelul s-a potrivit admirabil cu topografia locului și funcțiile strategice și de apărare. În anul 1538 a fost plasată deasupra porții de intrare o inscripție comemorativa, surmontata de stema lui Carol Quintul și de vulturul bicefal imperial. Castelul a servit că un avanpost militar autonom, cu un guvernator care avea autoritate absolută atât asupra aspectelor militare, cât și a celor civile. În jurul careului de adunare s-au aflat cazărmile ofițerilor, casa capelanului, o biserică (1547) proiectată
Castel Sant'Elmo () [Corola-website/Science/333341_a_334670]
-
în interior o boltă puțin arcuită. Catapeteasma bisericii este realizată din lemn de tei aurit, în stil baroc. Ea impresionează prin ornamentele vegetale (frunze de viță cu ciorchini, floarea soarelui) și zoomorfe (leul, grifonul, cerbul cu crucea între coarne, vulturul bicefal, o pasăre cu șarpele în ghiare etc.) care se întrețes cu vrejuri aurite într-o decorație deosebit de armonioasă și abundentă. Deasupra ușilor împărătești este sculptată stema Moldovei. Unele icoane de pe catapeteasmă, printre care icoana Mântuitorului și cea a Sfântului Gheorghe
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
împodobesc pe cele trei laturi. Coloane de piatra tare dintr-o singura bucată, împodobite la capitel și bază cu ornamente vegetale. Două din cele zece coloane, aflate la extremități, sunt încastrate în zidul clădirii si au capitelurile împodobite cu vulturul bicefal, însemnul familiei Cantacuzino. Susținând arcuri de cărămidă în semicerc, cele zece coloane dau o notă de o deosebită frumusețe întregii construcții. În incintă, Șerban reface biserica și înlocuiește vechea pisanie cu o alta, în care se înscrie în rândul ctitorilor
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
și a fost adoptată după prăbușirea Uniunii Sovietice din 1991. Această stemă are elemente care se regăsesc pe vremea domniei lui Ivan cel Mare (1462-1505). Culorile oficiale ale stemei Rusiei corespund standardului de la începutul secolului al XV-lea. Forma vulturului bicefal este aceeași de pe vremea împăratului Petru cel Mare. Cele mai importante două simboluri ale stemei - vulturul bicefal și Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, sunt mai vechi decât domnia lui Petru cel Mare. Marele Sigiliu de Stat al Cneazului Moscovei Ivan cel
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
pe vremea domniei lui Ivan cel Mare (1462-1505). Culorile oficiale ale stemei Rusiei corespund standardului de la începutul secolului al XV-lea. Forma vulturului bicefal este aceeași de pe vremea împăratului Petru cel Mare. Cele mai importante două simboluri ale stemei - vulturul bicefal și Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, sunt mai vechi decât domnia lui Petru cel Mare. Marele Sigiliu de Stat al Cneazului Moscovei Ivan cel Mare prezenta un călăreț ucigând (sau luptându-se) cu un balaur. Această imagine a fost identificată în
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
moment, Sfântul Ghoerghe a devenit patronul Moscovei și, prin extensie, al Rusiei. În zilele noastre, descrierea oficială a călărețului de pe scutul central al stemei nu se referă la Sfântul Gheorghe, în principal pentrun a sublinia caracterul secular al statului. Vulturul bicefal a fost adoptat de Ivan cel Mare după ce prințesa bizantină Sofia Paleologu i-a devenit soție. Prințesa era nepoata ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul. Vulturul bicefal a fost simbolul bizantin al reunificării vestului și estului Imperiului Roman
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
Gheorghe, în principal pentrun a sublinia caracterul secular al statului. Vulturul bicefal a fost adoptat de Ivan cel Mare după ce prințesa bizantină Sofia Paleologu i-a devenit soție. Prințesa era nepoata ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul. Vulturul bicefal a fost simbolul bizantin al reunificării vestului și estului Imperiului Roman. După căderea Constantinopolului în 1453, Ivan cel Mare și urmașii săi au proclamat Cnezatul Morcovei ultimul bastion al adevăratei credințe și, prin urmare, urmașul Imperiului Roman. De aici și
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; "policandrul" mare din alamă lustruită din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Turnului Colței, care s-au păstrat întregi după prăbușirea părții superioare a turnului cu ocazia cutremurului din 1802, au fost recuperate și au fost încadrate între coloanele pridvorului bisericii Colțea. Printre reliefurile decorative cu elemente florale se află și vulturul bicefal cantacuzin. În 1715, Mihai Cantacuzino a construit Hanul Colțea (acum dispărut), în jurul bisericii Colțea, pentru a putea procura bisericii și celor care o slujeau venituri din care să se întrețină. În cursul lucrărilor de reparații din 2006, în jurul bisericii au
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
a urmărit să refacă aspectul inițial al palatului. De asemenea, din moment ce guvernul rus nu se mai ferește de urmele epocii imperiale așa cum era cazul în timpul dominației sovietice, palatul a trebuit să aibă expuse din nou emblemele restaurate ale Romanovilor. Vulturii bicefali încoronați și auriți împodobesc iarăși zidurile, balcoanele și porțile. Palatul de Iarnă nu mai este centrul unui mare imperiu, iar Romanovii nu mai locuiesc acolo, dar vulturul încoronat rus are rolul de a aminti de istoria imperială a palatului. Astăzi
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
au avut ca efecte extinderea conacului prin adăugarea unor noi camere, construirea unei intrări în partea de nord a clădirii și a unei bolți de trăsuri sprijinită pe patru coloane de piatră și care avea la mijloc emblema cantacuzină: vulturul bicefal. După cum descriu istoricii, încăperea cea mai spațioasă avea 16 m lungime și 7 m lățime, iar înălțime ei era de 4 m. Camera avea un plafon zugrăvit în culorile roșu și albastru. Ulterior, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, care a refăcut și biserica
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
Ecaterina. Din pictura interioară se remarcă în mod deosebit figura arhanghelului Gavriil, precum și seria de sfinți militari: Mercurie, Nichita, Gheorghe, Dimitrie și Teodor, care indică realele calități portretistice ale pictorului. De asemenea, este de remarcat prezența emblemei imperiale bizantine - vulturul bicefal încoronat, zugrăvită într-o nișă de sub fereastra altarului, simbol ce trebuie pus în legătură cu visurile de mărire ale lui Vasile Lupu, cel ""cu fire împărătească, mai mult decât domnească"". Se remarcă, de asemenea, motivele populare originale cu care sunt împodobite chenarele
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
regină”. Sub efigia împărătesei este sigla (inițialele meșterilor monetari Schoebl și Faby). Versiunile mai timpurii ale MTT poartă alte sigle, existând și variante minore de design, unele dintre ele extrem de greu de identificat de către nespecialiști. Pe revers talerul poartă acvila bicefală (stema habsburgică). Circular, inscripția în latină „”, prescurtare de la „Archidux Austriae, Dux Burgundiae, Comes Tyrolis. 1780 X” ceea ce tradus înseamnă „Arhiducesă a Austriei, ducesă a Burgundiei, contesă a Tirolului, la 1780” Pe muchie, în relief, este inscripția „Iustitia et Clementia”, ceea ce
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
l-a învins la Teleajen și l-a scos din țară. În unele reprezentări contemporane, Vasile Lupu apare purtând pe cap cuca turcească, iar în altele, o coroană imperială de inspirație bizantină, timbrată cu capul de bour și cu acvila bicefală, reprezentări sugestive pentru cele două componente ale politicii sale: supus al Porții și protector al ortodoxiei. În 1639, Lupu a obținut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru fiul său mai mare Ioan. Astfel că intră pentru a
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
anexarea acesteia de către Imperiul Țarist, în 1812, urmând să reflecte noua situație politică a provinciei. stabilită prin 1815 - 1817 cuprindea un scut tăiat, aur în cartierul superior și albastru în cel inferior. În primul cartier se află stema imperiului: acvila bicefală, împodobită cu o coroană de aur, ține în ghearele ei sceptrul și globul crucifer. În cartierul albastru este reprezentată vechea stemă a Moldovei: capul de bour. Conform aprobărilor imperiale din 27 martie și 13 aprilie 1826, această reprezentare a suferit
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]