959 matches
-
1989. Grupul este alcătuit din 35 de persoane (32 coriști-fete, cu vârste cuprinse între 12-25 de ani, 2 dirijori și un însoțitor). Citește și: Revista britanică "Poem" consacră un număr special liricii românești Tot pe 2 decembrie are loc vernisajul Bienalei Internaționale de Sticlă / Glass Art Biennial 2016, la Haacht/ Belgia la care participă artiștii Ioan Nemțoi și Mihai Țopescu, sprijiniți de Institutul Cultural Român de la Bruxelles. Evenimentul este organizat de Art Foundation „Kunststichting Perspektief vzw", iar expoziția este deschisă până la
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
liniștea și obscuritatea nopții, misticele siluetele luminate în roșu apar în peisajul urban pentru a ne provoca să avem o privire de ansamblu asupra spațiului și timpului și asupra locului nostru în lume. Instalația de artă a fost expusă în cadrul Bienalei de la Veneția, la Berlin, Rio de Janeiro, SUA, Danemarca, Istanbul, Dubai etc. Horizontal Interference La clădirea Loteriei Naționale de pe Calea Victoriei, își are locul Silhouettes Party. Cunoscuți foarte bine publicului de la edițiile precedente Spotlight, Leș Ateliers Nomad revin cu un show
Spectaculosul SPOTLIGHT – Festivalul Internațional al Luminii, pe Calea Victoriei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105605_a_106897]
-
de mobilier la ceramică, de la obiectele de sticlă la fierul forjat, de la bijuterii la țesături, având astfel influență asupra modei, a formei automobilelor, a modelelor publicitare, asupra picturii și sculpturii. Dar expoziția are în primul rând o dimensiune italiană, datorită Bienalelor internaționalede la Monza, din 1923, 1925, 1927 și 1930, pe lângă cele de la Paris din 1925 și din 1931 și cea din Barcelona din 1929. Se remarcă vigoarea producției artizanale de mare calitate, dar și a celei protoindustriale, care au contribuit
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
expoziție pariziana, 1925 a fost anul care a determiant consacrarea oficială a Art Deco. „Italia, remarcă Terraroli, care expune la Paris producții de o calitate excelentă și care a organizat în același timp și aproape cu aceiași artiști a doua Bienala de la Monza, și-a consolidat popria formulă și se confruntă cu străinătatea la un asemenea nivel încât pentru țara noastră și mai ales pentru Milano ideile coerențe ale Art Deco-ului se pot identifica chiar din 1925, amplificându-se ulterior, la
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
consolidat popria formulă și se confruntă cu străinătatea la un asemenea nivel încât pentru țara noastră și mai ales pentru Milano ideile coerențe ale Art Deco-ului se pot identifica chiar din 1925, amplificându-se ulterior, la cea de a treia Bienala din Monza, din 1927, dar și cu fondarea de către Ponți a revistei Domus, dar și a altor inițiative de același fel din 1928 și terminată în 1930 cu prima Trienala și cu volumul lui Papini”. Francesco Nonni, Andaluza, 1922, majolica
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
Participarea României la Bienala de la Veneția ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaționale, inițiat acum mai bine de 100 de ani, când a avut loc prima sa participare la acest eveniment. Prin prezența la Bienala de Artă de la Veneția, România și-a
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
Participarea României la Bienala de la Veneția ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaționale, inițiat acum mai bine de 100 de ani, când a avut loc prima sa participare la acest eveniment. Prin prezența la Bienala de Artă de la Veneția, România și-a câștigat o poziție respectată pe podiumul internațional al artei contemporane, artiștii români asimilându-se unui nod cultural format din iubitori ai artei, curatori, colecționari și alți operatori culturali. Bienala de la Veneția reprezintă pentru
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
eveniment. Prin prezența la Bienala de Artă de la Veneția, România și-a câștigat o poziție respectată pe podiumul internațional al artei contemporane, artiștii români asimilându-se unui nod cultural format din iubitori ai artei, curatori, colecționari și alți operatori culturali. Bienala de la Veneția reprezintă pentru România oportunitatea fructificării unor schimburi artistice și intelectuale, și promovarea producției culturale locale. Deschiderea oficială a Bienalei de la Veneția va avea loc în perioada 10 - 12 mai. Vernisajul expoziției din Pavilionul României va fi astăzi, 11
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
contemporane, artiștii români asimilându-se unui nod cultural format din iubitori ai artei, curatori, colecționari și alți operatori culturali. Bienala de la Veneția reprezintă pentru România oportunitatea fructificării unor schimburi artistice și intelectuale, și promovarea producției culturale locale. Deschiderea oficială a Bienalei de la Veneția va avea loc în perioada 10 - 12 mai. Vernisajul expoziției din Pavilionul României va fi astăzi, 11 mai, de la ora 17.15, în prezența lui Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția, a curatoarei Magda Radu, a
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
promovarea producției culturale locale. Deschiderea oficială a Bienalei de la Veneția va avea loc în perioada 10 - 12 mai. Vernisajul expoziției din Pavilionul României va fi astăzi, 11 mai, de la ora 17.15, în prezența lui Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția, a curatoarei Magda Radu, a Corinei Bucea, manager de proiect și a reprezentanților instituțiilor organizatoare, iar în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetarea Umanistică din Veneția, vineri, 12 mai 2017, de la ora 19.00. Expoziția
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Asociația „Salonul de proiecte”. Oficialitățile țării noastre prezente la eveniment sunt Liliana Țuroiu (președintele Institutului Cultural Român), Alexandru Oprean (Secretar de Stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale), Attila Kim (comisarul României la Bienala de la Veneția), Rudolf Dinu (directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția), Călin Stegerean (managerul Muzeului Național de Artă al României din București); Cristian Luca (directorul adjunct al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția), Cristian
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
din București); Cristian Luca (directorul adjunct al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția), Cristian Alexandru Damian (referent principal relații, responsabil Arte vizuale în cadrul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția). Ediția a 57-a a Bienalei de Artă de la Veneția revalorizează misiunea și însemnătatea artei în lumea conflictuală de astăzi. Intitulată Viva Arte Viva, tema lansată de curatorul Christine Macel reflectă capacitatea artei de a deveni un loc de refugiu destinat libertății și expresiei personale. Ilustrând
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
de refugiu destinat libertății și expresiei personale. Ilustrând filosofia acestei teme, România contribuie la coeziunea dintre artist și publicul său, întărind sentimentul unității, apropierea față de celălalt prin limbajul universal al artei. Geta Brătescu - Apariții este proiectul care reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneția în 2017. Expoziția se va desfășura în Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția și va fi deschisă publicului între 13 mai și
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
cu zi, pentru a explora potențialul artei în prezentarea unor teme ale identității și istoriei. Magda Radu, curatoarea expoziției Apariții, a făcut o scurtă prezentare a conceptului expozițional și a descris parcursul expoziției în cele două spații: „Această ediție a Bienalei pune în prim plan artistul, cu gândurile ei, cu procesul de creație, cu meditația și reflecția asupra actului artistic. Spațiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică este un punct incipient în traseul expoziției, un punct de
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
complexitatea parcursului ei. Expoziția captează aproape toate mediile de lucru ale Getei Brătescu, una dintre calitățile formidabile ale artistei fiind caracterul mobil, deschis, performativ, versatil al practicii ei - de la colaj la film experimental, fotografie, desen, gravură.” Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneția aduce împreună lucrări din toate etapele de lucru ale artistei - multe dintre ele arătate în premieră -, demonstrând dezinvoltura cu care ea utilizează o multitudine de medii artistice. Geta Brătescu recurge la o serie de proceduri din arsenalul vizual
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
o alcătuire complexă, la fel și textele literare cu conceptualizarea lor vizuală, mitologiile feminine cu auto-prospecția, memoria personală cu memoria culturală și imaginația. „Amintirea este apariție; epifanie, ca și arta”, spune Geta Brătescu. În contextul actual, prezența Getei Brătescu la Bienala de la Veneția caută să comunice capacitatea artei de a transcende climatul sumbru al lumii actuale, printr-o reflecție artistică ce evidențiază forța transformatoare a feminității, ca întruchipare prin excelență a unui „subiect nomad”. Arta Getei Brătescu se situează în deplină
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
Retrospectivă Geta Brătescu. De asemenea, să adăugăm că Geta Brătescu a participat ca artist, cu propriile sale creații, la numeroase expoziții de artă internaționale. Astfel, în 1960, Geta Brătescu a făcut parte din delegația artiștilor care au reprezentat România la Bienala de la Veneția, Pavilionul României (expoziție de grup). De asemenea, a participat, în 1965 și în 1969, la a doua și a patra Bienală Internațională de Tapiserie, Laussane. În 1968, la Expoziția Internațională Penița de Aur, de la Belgrad. În 1983 și
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
internaționale. Astfel, în 1960, Geta Brătescu a făcut parte din delegația artiștilor care au reprezentat România la Bienala de la Veneția, Pavilionul României (expoziție de grup). De asemenea, a participat, în 1965 și în 1969, la a doua și a patra Bienală Internațională de Tapiserie, Laussane. În 1968, la Expoziția Internațională Penița de Aur, de la Belgrad. În 1983 și 1987, la Bienala de la Sao Paulo, din Brazilia. În 1984, la Bienala Europeană de Gravură, de la Fredrikstad, din Norvegia. În 1993, la OSTranenie
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
Pavilionul României (expoziție de grup). De asemenea, a participat, în 1965 și în 1969, la a doua și a patra Bienală Internațională de Tapiserie, Laussane. În 1968, la Expoziția Internațională Penița de Aur, de la Belgrad. În 1983 și 1987, la Bienala de la Sao Paulo, din Brazilia. În 1984, la Bienala Europeană de Gravură, de la Fredrikstad, din Norvegia. În 1993, la OSTranenie - primul festival internațional video de la Bauhaus, Dessau. În 1994, la expoziția Europa, Europa, deschisă la Bonn, în Germania. În anul
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
în 1965 și în 1969, la a doua și a patra Bienală Internațională de Tapiserie, Laussane. În 1968, la Expoziția Internațională Penița de Aur, de la Belgrad. În 1983 și 1987, la Bienala de la Sao Paulo, din Brazilia. În 1984, la Bienala Europeană de Gravură, de la Fredrikstad, din Norvegia. În 1993, la OSTranenie - primul festival internațional video de la Bauhaus, Dessau. În 1994, la expoziția Europa, Europa, deschisă la Bonn, în Germania. În anul 2000 a expus la Arta Europei de Est în
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
din 2015; MATRIX 254 / Geta Brătescu de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive în 2014; participările în II Palazzo Enciclopedico, Biennale Arte 2013; La Triennale, Paris, Palais de Tokyo, în 2012; în cea de-a 12-a ediție a Bienalei de la Istanbul din 2011 etc. Lucrările sale se află în colecții importante precum: MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; San Francisco Museum of Modern Art, San Francisco; Muzeul de Artă Modernă, Varșovia; Muzeul
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
realizate cu instituțiile de învățământ superior din țară. Alegerea proiectului «Adrian Ghenie - Darwin's Room» asigură vizibilitate pavilionului, detașându-se de celelalte proiecte prin eficacitatea strategiei de promovare. Conceptul curatorial este, de asemenea, bine articulat și adecvat conceptului general al bienalei, atât la nivelul arhitecturii expoziționale (care utilizează istoria Pavilionului ca filtru al memoriei), cât și la nivelul dialogului dintre medii (pictură și film documentar) care explorează climatul actual de instabilitate politică și socială", precizează motivarea comisiei. Pentru spațiul expozițional din
România, la Bienala de la Veneția 2015, cu un proiect realizat de Adrian Ghenie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102372_a_103664]
-
proiectului «Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate» a fost motivată de câteva argumente irefutabile. În primul rând, trebuie menționată dimensiunea teoretică convingătoare cu care este articulat proiectul. Conceptul, care dezvoltă tema istoriei recente, este în acord cu tema generală a bienalei. În al doilea rând, selecția artiștilor este convingătoare: Michele Bressan, Carmen Dobre - Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ștefan Sava și Larisa Sitar fac parte din «noul val» al artei vizuale contemporane românești; deși tineri, toți au un palmares interesant și
România, la Bienala de la Veneția 2015, cu un proiect realizat de Adrian Ghenie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102372_a_103664]
-
de cercetare artistică sumată de artiștii participanți. Actualul proiect continuă tradiția deja instituită în spațiul Institului Român din Veneția, tradiție ce privilegiază generația tânără (atât la nivel curatorial, cât și artistic) și mediile artistice inovatoare", se arată în motivarea comisiei. Bienala de la Veneția este un eveniment de primă importanță în viața artistică internațională, încorporând expoziții și dezbateri din artă, film, muzică, teatru și arhitectură. La început înglobată în Expoziția Internațională de Artă, Expoziția Internațională de Arhitectură a început să se emancipeze
România, la Bienala de la Veneția 2015, cu un proiect realizat de Adrian Ghenie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102372_a_103664]
-
Lucrarea Pietà, prezentă în licitație, se regăsește printre primele opere dedicate ciclului, primele schițe fiind inițiate de Corneliu Baba în cursul anului 1982. Valoare estimativă: 15.000 - 25.000 de euro. Adrian Ghenie (n. 1977, Baia Mare) a reprezentat România în cadrul Bienalei de la Veneția din 2015. Lucrări ale artistului se regăsesc în colecții publice precum cele de la Hammer Museum, Los Angeles; Museum of Contemporary Art, Los Angeles; Museum van Hedendaagse Kunst, Antwerp; SFMOMA sau S.M.A.K., Ghent. De asemenea, creații ale sale au
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]