321 matches
-
apă tulbure, cu iz de îmbălăcire, Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade, Se îndobitocește în lipsuri mercantile. Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă, Înaintea sufletului parcă-i un sicriu, În care se deschid cu ochi, ce se bifurca Pustiurile inimii și- al vieții lor pustiu. Din coaja frunzei de măslin, ce se uscase Pe unde pasul mă conduse, îndurerat, Mi- am fiert o băutură, în care se spălase Tot sufletul meu simplu, ca ceru-ndepărtat. Credeam, că frumusețea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
de la 1 ianuarie 1993, face parte din Republica Slovacă, prin desprinderea acestei țări din Republica Cehoslovacă. Centrul orașului mi s-a părut foarte atractiv, el reunește variate stiluri arhitecturale și locuri de o frumusețe rar întâlnită. Aici, strada principală se bifurcă în fața Teatrului de Stat și apoi se reunește într-o singură stradă în spatele catedralei Sfânta Elisabeta, cel mai vechi monument al orașului, construită între anii 1378 și 1508 care reprezintă un simbol al goticului. Privită de sus, această zonă a
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
-ul Antiquité grecque et latine) NEHOTĂRÂRE Când vrei ca pasărea să nu mai zboare, dă-i plusul de aripi care o-ncurcă, așa și eu, am gânduri rămuriș, cum drumul ca Adam dormind pe-o coastă cu cărărușa Evei se bifurcă. Referință Bibliografică: DESPRE CEASUL OPRIT / Elisabeta Isanos : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Isanos : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DESPRE CEASUL OPRIT de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375460_a_376789]
-
vieții care este moartea și a morții care este viața. Una o naște pe cealaltă. De fapt nu există un sfârșit cum nu există un început al acestora. Ele derivă una din cealaltă, determinând un perpetuum mobile. Metafora oamenii se bifurcă este evidentă în contextul mai sus menționat. Există o persistare în a se înstrăina, obsesia cu care autorul coboară spre finalul vieții ca pe un povârniș fără cale de întoarcere. Singura dovadă importantă a trecerii sale prin lume este doar
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
în direcția aceea, mă puteam împotmoli în troienele adunate de vânt pe liziera, în schimb vară apucăm ades călare pe acolo, fiindcă aveam facilitatea de a umblă ocrotit de umbra copacilor. La vreo trei kilometri de unde ne aflăm, drumul se bifurca, o ramificație urca spre munte, ajungând până la schitul Ponoarele, iar cealaltă cobora spre satul Baloteștilor, lângă care dăinuia din vechime curtea familiei Muște. De la înălțimea delușorului pe care urcasem, în pofida temerilor mele, fără mare dificultate, grație căilor puternici, cu nările
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
descrierii edițiilor princeps, rare ("îmi arătase, fără a accepta să mi-1 vândă, un curios exemplar din Kabbala dezvăluită a lui Rosenroth" Nedemnul), a vechimii lor ("Am ajuns la o bibliotecă de cărți orientale și occidentale" Grădina cărărilor care se bifurcă), trimit însă spre un "obiect" de cult, "instrument" de inițiere, cu care prin des/cifrare se poate accede la "modelul absolut", muma cărții, prototip al cunoașterii. "Des/cifrare", pentru că Eminescu și Borges pun cartea sub pecetea unui mister accesibil doar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
recunoaște cu ușurință principiul schopenhauerian (eadem sed aliter) din Sărmanul Dionis în aceste pagini: Credea în infinite serii de timpuri, într-o rețea crescătoare și vertiginoasă de timpuri divergente, convergente și paralele. Această urzeală de timpuri care se apropie, se bifurcă... cuprinde toate posibilitățile" (Grădina cărărilor care se bifurcă). Această "rețea" crește în jurul eroilor borgesieni, ridică ziduri de oglinzi, se bifurcă într-un labirint care se creează pe sine odată cu textul (precum în Zahirul, Tadeo Izidoro Cruz, Scriptura zeului, în poemele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din Sărmanul Dionis în aceste pagini: Credea în infinite serii de timpuri, într-o rețea crescătoare și vertiginoasă de timpuri divergente, convergente și paralele. Această urzeală de timpuri care se apropie, se bifurcă... cuprinde toate posibilitățile" (Grădina cărărilor care se bifurcă). Această "rețea" crește în jurul eroilor borgesieni, ridică ziduri de oglinzi, se bifurcă într-un labirint care se creează pe sine odată cu textul (precum în Zahirul, Tadeo Izidoro Cruz, Scriptura zeului, în poemele Oglinzile, Elogiul umbrei). Omul borgesian aspiră să afle
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
într-o rețea crescătoare și vertiginoasă de timpuri divergente, convergente și paralele. Această urzeală de timpuri care se apropie, se bifurcă... cuprinde toate posibilitățile" (Grădina cărărilor care se bifurcă). Această "rețea" crește în jurul eroilor borgesieni, ridică ziduri de oglinzi, se bifurcă într-un labirint care se creează pe sine odată cu textul (precum în Zahirul, Tadeo Izidoro Cruz, Scriptura zeului, în poemele Oglinzile, Elogiul umbrei). Omul borgesian aspiră să afle "cine este": "Ajung în centrul meu, / la algebra și cifrul meu / la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
au născut. Iar cînd calviția mai și ghraseiază (cultural) într-o limbă de lemn unică, atunci tot nașterea, ca predestinare, poate fi invocată. Ghici ciupercă, cine-i? Cînd nucile de cocos alb-vineții se-adună-n pîlcuri negre, de killer-i chilugi, gîndul se bifurcă: lumea în care noi, îngerașii, zburătăcim liberi, colcăie de bestii (cărora trebuie să li se aplice oricum o nucă-n nas), dar parcă, vorba lui Fișel al meu din Dorohoi, mai bine ar fi și fără bestii și fără nuci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a încins între cele mai însemnate două dinastii din Germania, cea de Habsburg și cea de Hohenzollern. Această luptă se urmează în Germania sub forma de "Kulturkampf ", iar la noi se începe acum prin înființarea mitropoliei catolice. Politica Habsburgilor se bifurcă în următoarea dilemă: ori izbutesc să propage catolicismul în România - și atunci și-au ajuns scopul - ori întîmpină o rezistență hotărâtă la români, și atunci înstrăinează țara de domnul ei, care e un Hohenzollern, și atunci au ajuns un alt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi și mirat ca așa ceva să fie posibil și în afara Kyrallului. Fără să rostească o vorbă, N'Gai Loon își ridică spre fața celuilalt mâinile descărnate. De sub unghiile lungi țâșniră spre Făurar zece lame ca niște șerpi micuți care se bifurcară și apoi începură să se ramifice din ce în ce mai mult până când capetele lor aproape că nu se mai puteau zări, fiindcă deveniseră de sute de ori mai subțiri decât un fir de păr. Fără un cuvânt, N'Gai Loon se ridică și-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
minut și poartă numele de ventilație alveolară; are o importanță deosebită deoarece reprezintă cantitatea de aer proaspăt inspirat disponibil pentru schimburile gazoase. Fluxul de aer și difuzia la nivelul căilor aeriene Sistemul de căi aeriene care participă la ventilație se bifurcă succesiv în ramuri de dimensiuni din ce în ce mai mici. Folosind datele Weibel se poate calcula aria de secțiune pentru fiecare generație de căi aeriene. Generația 0 este reprezentată de trahee cu o arie de secțiune de 2,5 cm2; generația 1 este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
surprins de Bender sub forma socializării duale, datorată acestei bifurcări a societății, oamenii ajungând să trăiască atât în gemeinschaft cât și în gesellschaft. Munca se separ( de familie (i de zona de locuit, iar istoria familiei ilustreaz( procesul schimb(rii, bifurc(rii. Permeabil (nainte, zidul dintre familie (i or((el devine tot mai ferm. Odată cu dezvoltarea pie(ei (n secolul al XIX-lea, familia devine ceva din ce (n ce mai privat, rela(iile din familie ajung s( fie tot mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ambele părți ale corabiei, la o distanță de două-trei mile, am zărit un lanț neîntrerupt de jeturi scînteietoare, îmbrățișînd o jumătate de orizont; dispuse în semicerc, se înălțau în văzduhul amiezii. Spre deosebire de jeturile gemene, perpendiculare ale balenei normale, care se bifurcă în vîrf, căzînd în două șuvoaie, ca ramurile spintecate ale unei sălcii, jetul unic al cașalotului se înfățișează ca un stîlp gros și pieziș, de ceață alburie, care se înalță și cade necontenit sub vînt. Văzută de pe puntea lui Pequod
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din noi nomazi ai unui stil nou: în locul urmăririi liniilor de timp trasate și al migrării în sânul unei întinderi date, noi sărim dintr-o rețea într-alta, dintr-un sistem de proximitate în următorul. Spațiile se metamorfozează și se bifurcă sub picioarele noastre, antrenându-ne către heterogeneză. (Pierre Levy, 1995, p. 20) Se nasc astfel, la nivel individual și social, noi percepții și noi oportunități de manevră de natură cronologică sau topologică. Emanciparea tehnicului și a economiei implică reverberații asupra
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Deasupra și În spate, În diverse unghiuri, muncitorii toarnă nisip În forme sau bat cu ciocanul fișe de conectare sau pun vase de turnat În cubilou. Linia nu e una singură, ci e compusă din mai multe linii care se bifurcă și se intersectează. Alți muncitori ștanțează piese de caroserie (cincizeci de secunde), le bat cu ciocanul (patruzeci și două de secunde) și le Îmbină (un minut și zece secunde). Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin care te puteai strecura cu greu, de-a bușilea. Câteodată locul se înălța, cât să stai încovoiat în picioare, dar fiind întuneric beznă Bătrânul continua să înainteze târâș. Din loc în loc galeria se bifurca și, pentru a-l putea urma pe călugăr, Bătrânul trebuia să-și ascută auzul. Îl încercă un sentiment nou. Nu era panică sau spaimă, căci nu avusese prilejul să le cunoască iar teama se dobândește prin educație mai mult decât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
expresie, inclusiv unele moduri de viață, ne vor apărea bizare, suspecte. Nu mai avem timp să vedem ce se petrece într-adevăr cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
expresie, inclusiv unele moduri de viață, ne vor apărea bizare, suspecte. Nu mai avem timp să vedem ce se petrece într-adevăr cu ele și ce anume se află în spatele reacției noastre negative. De altfel, etimologia latină a termenului se bifurcă ea însăși, chiar dacă mai greu sesizabil. Una din semnificații e ușor întâlnită de oricine: absurde sunt cele complet discordante, aberante sau inepte. Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
lui. Vânătoarea începu imediat, iar hunul fu primul care găsi urme: pete de sânge pe frunzele arbuștilor de la capătul unei cărări prăfuite și adâncituri imprimate în noroi de copitele unui cal. Porniră hotărâți pe cărare, dar descoperiră repede că se bifurca; doi dintre burgunzi o luară la stânga, însă fără prea multă convingere, întrucât drumul se dovedi foarte abrupt și, cel puțin pe porțiunea de început, părea prea strâmt ca să poată trece un cal. Balamber, cu ceilalți trei, o luă la dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
afla în mare pericol. Pentru a o ajuta, Gundovek părăsi Genava în primele zile ale lui aprilie, cu o mare parte a armatei. De la Augusta plecau două drumuri romane. Primul ducea spre apus, la bogatul Vesontio, iar de acolo se bifurca - un braț se îndrepta spre Lugdunum și spre centrul Galiilor, altul traversa lanțul nu foarte înalt al Munților Jura și cobora la miazăzi, spre Noviodunum, unde întâlnea celălalt mare drum, care, trecând pe la nord de Aventicum, lega direct Augusta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de galerie naturală, strâmtă și joasă, prin care te puteai strecura cu greu, de-a bușilea. Câteodată locul se înălța, cât să stai încovoiat în picioare, dar fiind întuneric beznă Bătrânul continua să înainteze târâș. Din loc în loc galeria se bifurca și, pentru a-l putea urma pe călugăr, Bătrânul trebuia să-și ascută auzul. Îl încercă un sentiment nou. Nu era panică sau spaimă, căci nu avusese prilejul să le cunoască iar teama se dobândește prin educație mai mult decât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]