620 matches
-
La briliante, zice, te uiti să nu existe scăpări de lumină prin fețele de sub centura pietrei. Lasă colierul în mâinile femeii, zicând: La rubine - oxid de aluminiu -, micile impurități, numite intruziuni de rutiliu, pot da pietrei un aspect rozaliu dacă bijutierul nu o arde în cuptor la o temperatură foarte înaltă. Ca să uiți imaginea de ansamblu, șmecheria e să privești totul în gros-plan. Cele două femei stau atât de aproape una de cealaltă, încât genunchii li se întrepătrund. Capetele aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
privești totul în gros-plan. Cele două femei stau atât de aproape una de cealaltă, încât genunchii li se întrepătrund. Capetele aproape că li se ating. Doamna Puișor nu mai plânge. Doamna Puișor și-a fixat pe ochi o lupă de bijutier. Florile uscate au fost împinse deoparte, iar pe măsuță sunt împrăștiate grămăjoare de un roz sclipitor și de un auriu satinat, perle albe ca gheața și lapislazuli albastre, șlefuite. Alte grămăjoare iradiază reflexii portocalii și gălbui. Și altele strălucesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
He ar fi încercat să-l păcălească, drept pedeapsă, ordonă să i se taie un picior. După moartea lui Liwang, Wuwang a preluat puterea. Bian He a revenit la curtea legală cu aceeași bucată de jad. Wuwang a chemat un bijutier să evalueze piatra. La fel ca și prima dată, acesta ajunse la concluzia că piatra adusă de Bian He era una simplă. Drept pedeapsă, Wuwang îi tăie celălalt picior. După moartea lui Wuwang, preluă tronul Wenwang. Bian He se duse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Bian He de ce plânge cu atâta jale. El răspunse: "Nu plâng pentru că mi-am pierdut picioarele, ci pentru că jadul a fost apreciat drept o piatră simplă și un om cinstit a fost luat drept un mare mincinos!" Wenwang îi spuse bijutierului să prelucreze cu atenție piatra adusă de Bian He. Acesta descoperi că era, într-adevăr, vorba de o bucată de jad de mare calitate. Piatra prețioasă a fost numită Jadul Heshi care, în traducere, înseamnă Jadul lui Bianhe. Bian Que
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cuvântul „preț“, amintindu-și de cifrele alarmante care fuseseră pomenite la o cană de ceai, la orfelinat. Diamantele astea sunt foarte scumpe, îndrăzni el. Sper că voi avea destui bani. Dar bineînțeles c-o să ai, îl liniști Mma Ramotswe. La bijutier găsești și unele foarte ieftine. Sau poți să plătești în rate... Domnul J.L.B. Matekoni se învioră imediat. — Am crezut că-o să mă coste mii și mii de pula, spuse el. Poate cincizeci de mii de pula. — Firește că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
dar părea nelalocul lui. Magazinele de bijuterii aparțineau, de regulă, indienilor sau kenyenilor, cărora le plăcea o astfel de muncă; boșimanii erau mai fericiți dacă se ocupau de animale - puteau fi ajutoare de nădejde la creșterea vitelor sau a struților. Bijutierul le zâmbi. — V-am văzut de-afară, spuse el. Ați parcat mașina sub copacul acela. Domnul J.L.B. Matekoni știa că avea dreptate. Bărbatul vorbea o setswana corectă, dar accentul lui îi confirma semnele vizibile de la o poștă. În spatele vocalelor, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
graiul uman. Se prezentă așa cum se cuvenea, apoi se întoarse spre Mma Ramotswe. — Doamna aceasta este logodnica mea, spuse el. Se numește Mma Ramotswe și doresc să-i cumpăr un inel de logodnă. Făcu o pauză. Un inel cu diamant. Bijutierul se uită la el printre gene, după care își mută privirea spre Mma Ramotswe. Ea îi întoarse privirea și reflectă: E inteligent. Iată un bărbat șiret, în care nu te poți încrede. — Sunteți un bărbat norocos, remarcă bijutierul. Nu oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cu diamant. Bijutierul se uită la el printre gene, după care își mută privirea spre Mma Ramotswe. Ea îi întoarse privirea și reflectă: E inteligent. Iată un bărbat șiret, în care nu te poți încrede. — Sunteți un bărbat norocos, remarcă bijutierul. Nu oricine găsește așa o femeie veselă și grasă cu care să se însoare. În ziua de azi dai numai peste slăbănoage cicălitoare. Aceasta o să vă facă foarte fericit. Domnul J.L.B. Matekoni aprobă complimentul. — Da, confirmă el, sunt un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se însoare. În ziua de azi dai numai peste slăbănoage cicălitoare. Aceasta o să vă facă foarte fericit. Domnul J.L.B. Matekoni aprobă complimentul. — Da, confirmă el, sunt un bărbat norocos. — Iar acum trebuie să-i cumpărați un inel foarte mare, continuă bijutierul. O femeie solidă nu poate să poarte un ineluș minuscul. Domnul J.L.B. Matekoni își plecă privirea. — Eu mă gândeam la un inel de dimensiune mijlocie, răspunse el. Nu sunt un bărbat bogat. — Știu cine sunteți, zise bijutierul. Sunteți proprietarul garajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
foarte mare, continuă bijutierul. O femeie solidă nu poate să poarte un ineluș minuscul. Domnul J.L.B. Matekoni își plecă privirea. — Eu mă gândeam la un inel de dimensiune mijlocie, răspunse el. Nu sunt un bărbat bogat. — Știu cine sunteți, zise bijutierul. Sunteți proprietarul garajului Tlokweng Road Speedy Motors. Vă permiteți un inel ca lumea. Mma Ramotswe se hotărî să intervină. — Nu-mi doresc un inel impunător, spuse ea ferm. Nu sunt genul de femeie care să poarte un inel mare. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Speedy Motors. Vă permiteți un inel ca lumea. Mma Ramotswe se hotărî să intervină. — Nu-mi doresc un inel impunător, spuse ea ferm. Nu sunt genul de femeie care să poarte un inel mare. Mă gândeam la un inel fin. Bijutierul îi aruncă o privire. Părea aproape enervat de prezența ei, de parcă ar fi fost vorba de o tranzacție între bărbați, ca o vânzare de vite, iar ea își băga nasul unde nu-i fierbea oala. O să vă arăt câteva inele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
tăie răsuflarea. Inelele aveau monturi cu diamante: o piatră mare la mijloc înconjurată de altele mai mici. Câteva inele aveau și alte pietre - smaralde și rubine - iar sub fiecare era un mic cartonaș. — Nu vă luați după etichetă, le șopti bijutierul. Ofer reduceri importante. Mma Ramotswe se uită atent la raft. Apoi își ridică privirea și clătină din cap. Acestea sunt prea mari, spuse ea. V-am spus că-mi doresc un inel mai mic. Probabil va trebui să mergem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mma Ramotswe se uită atent la raft. Apoi își ridică privirea și clătină din cap. Acestea sunt prea mari, spuse ea. V-am spus că-mi doresc un inel mai mic. Probabil va trebui să mergem la un alt magazin. Bijutierul oftă. — Mai am și altele. Am și inele micuțe. Puse sertarul la loc și scoase altul. Inelele din acesta erau considerabil mai mici. Mma Ramotswe arătă spre un inel din mijlocul sertarului. — Îmi place acela, spuse ea. Hai să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și inele micuțe. Puse sertarul la loc și scoase altul. Inelele din acesta erau considerabil mai mici. Mma Ramotswe arătă spre un inel din mijlocul sertarului. — Îmi place acela, spuse ea. Hai să-l vedem. Nu e foarte mare, replică bijutierul. Un diamant ca acela poate fi trecut cu vederea foarte ușor. Oamenii nici nu l-ar remarca. — Nu-mi pasă, i-o tăie Mma Ramotswe. Diamantul acesta este făcut pentru mine. N-are nici o legătură cu alți oameni. Inima domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Ramotswe, care-l puse pe deget, apoi îi întinse mâna domnului J.L.B. Matekoni, să-l studieze. — Ți se potrivește de minune, zise el. Ea zâmbi. Dacă acesta este inelul pe care vrei să mi-l cumperi, voi fi foarte fericită. Bijutierul luă cartonașul cu prețul și i-l dădu domnului J.L.B. Matekoni. Pentru acesta nu avem reduceri, spuse el. E deja foarte ieftin. Domnul J.L.B. Matekoni fu plăcut surprins de preț. Tocmai înlocuise radiatorul unei dubițe și acesta, remarcă el, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
radiatorul unei dubițe și acesta, remarcă el, avea exact același preț, până la ultima pula. Nu era scump. Se căută în buzunar, scoase teancul de bancnote pe care-l retrăsese de la bancă mai devreme în dimineața aceea și îl plăti pe bijutier. — Mai trebuie să știu un lucru, îi spuse domnul J.L.B. Matekoni bijutierului. Diamantul este din Botswana? Bijutierul se uită la el uimit. — De ce vreți să știți asta? se interesă el. Diamantele sunt diamante, indiferent de unde provin. — Știu asta, replică domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
ultima pula. Nu era scump. Se căută în buzunar, scoase teancul de bancnote pe care-l retrăsese de la bancă mai devreme în dimineața aceea și îl plăti pe bijutier. — Mai trebuie să știu un lucru, îi spuse domnul J.L.B. Matekoni bijutierului. Diamantul este din Botswana? Bijutierul se uită la el uimit. — De ce vreți să știți asta? se interesă el. Diamantele sunt diamante, indiferent de unde provin. — Știu asta, replică domnul J.L.B. Matekoni. Dar mi-ar plăcea să știu că soția mea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Se căută în buzunar, scoase teancul de bancnote pe care-l retrăsese de la bancă mai devreme în dimineața aceea și îl plăti pe bijutier. — Mai trebuie să știu un lucru, îi spuse domnul J.L.B. Matekoni bijutierului. Diamantul este din Botswana? Bijutierul se uită la el uimit. — De ce vreți să știți asta? se interesă el. Diamantele sunt diamante, indiferent de unde provin. — Știu asta, replică domnul J.L.B. Matekoni. Dar mi-ar plăcea să știu că soția mea va purta una din pietrele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
uită la el uimit. — De ce vreți să știți asta? se interesă el. Diamantele sunt diamante, indiferent de unde provin. — Știu asta, replică domnul J.L.B. Matekoni. Dar mi-ar plăcea să știu că soția mea va purta una din pietrele noastre prețioase. Bijutierul zâmbi. — În cazul acesta, da, este. Toate pietrele acestea sunt din propriile noastre mine. — Mulțumesc, zise domnul J.L.B. Matekoni. Mă bucur să aud asta. Pe drumul de întoarcere de la magazinul de bijuterii, trecură pe lângă Catedrala Anglicană și pe lângă Spitalul Princess
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Marysienka și Sobieski (1983), x x x Gânduri nemuritoare, proverbe și cugetări (1986), Poezia poloneză contemporană, 83 poeți (1981), Marian Podkowinski, Hitler și clanul lui (1990), Kazimierz Korkozowicz, Cum am fost omorâtă...(1990), Karol Wojtyla, Poeme (1992), Jerzy Edigey, Asasinarea bijutierului (1992), Henryk Sienkiewicz, Quo Vadis, (1992), Stanislaw Jerzy Lec, Aforisme (1992), Karol Wojtyla, Poezii alese (1999), Marian Podkowinski, Hitler și arhanghelii morții (2000), Ioan Paul al II-lea, Triptic român (2003), Ioan Paul al II-lea, Cugetări (2003), Ioan Paul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de-o sclipire și-un zvâcnet anunțat prin aruncarea unui bolovan de tunet din bombardele învechite, pentru că, în loc să bubuie la impact, el își rostogolește fețele contondente de gresie ale cerului, stârnind fulgere ca o brichetă cu polizorul tocit. Așa cum lucrează bijutierul aurul în filigran, la fel de minuțios lucrează Toamna. Aștepți să i se sfârșească, tu o știi, calmul ăsta promițător de belșug și într-o dimineață te trezești năpădit de iedera roșie pe ziduri, răsfirată ca pletele iubitei pe pernă, arzătoare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mai ales că fiecare femeie era selecționată, cu multă pricepere, dintre manechine și alte frumuseți date naibii? Monica a gîndit ce a gîndit și a propus lui Viorel o chestie de să rupă gura Bucureștiului. Iubi, tu ai văzut la bijutierul acela din Mexic chestia cu ploșnița de cîmp? Ce să văd, lumina ochilor mei? Diamante montate pe o ploșniță vie. A, da, am văzut. Dar alea put ca naiba... Doar dacă le strivești. Dar Iubi, erau șic de tot. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
poate purta orice proastă. Eu vreau ceva care să... rupă gura la toți. Dacă te descurci, eu sînt de acord, acceptă Viorel amuzat. Monica alege cu grijă ținuta și trimite în Mexic și o mostră din stofa folosită pentru rochie. Bijutierul însă spune că ploșnița cu diamante trăiește doar cîteva ore și deci... nu se poate. Să vină el la București cu ploșnițele și tot ce-i trebuie. Nu cred că vrea... Întreabă-l! După un timp, primește răspunsul. Dacă vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ființa mea întreagă. Abia aștept să fim împreună. Mâine meregem să comandăm verighetele pe care să ne scrie numele și data nunții. Nu știm precis când susțin teza. Perioada o știu dar nu și ziua cu precizie. Eventual vorbim cu bijutierul să treacă data nunții ulterior. — Ce frumos miroase în parc! Simți? îl întreabă Cecilia. —Simt, și mirosul florilor de tei mă face să simt și mai pregnant parfumul tău ca-ntr-o minunată simfonie a miresmelor. Într-adevăr parcul arăta
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
că peste o lună de zile este bine să celebrăm căsătoria ca să aibă timp și nașii să se pregătească și noi să punem la punct ultimele detalii. În acest răstimp s-au luat toate măsurile necesare, printre care și anunțarea bijutierului de a trece data pe verighetele comandate. Matei s-a dus la ultima probă pentru costumul de ginere pe care dup câteva zile l-a ridicat. Cecilia si-a probat rochia de mireasă ca s-o vadă atât Silvia cât
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]