190 matches
-
o căznește. Timpul a „biruit-o“, iar trupul nu mai rezistă răului tratament și cere ajutorul mitropolitului. Hotărârea nu le acordă decât un răgaz de refacere, o separare de corp în care Andrei trebuie să arate că este ca pa bil să se schimbe. Pus sub supravegherea preotului parohial, Andrei are obligația de a urma un program strict, în mijlocul căruia se află biserica și viața spirituală: „și să meargă la sfânta biserică în toate duminicile și săr bă to ri le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și pe cea a co pi i lor. Bă la șa a invocat totdeauna cheltuie li le pre su puse cu creșterea lor, chiar și atunci când a rămas numai cu unul singur și acesta a devenit ma tur, ca pa bil să se des cur ce singur. Ce re ri le ei nu au fost nicio da tă refuza te la Mitropolie, toată lumea consi de rân du-l res pon sa bil pe tată pentru hrana copiilor săi și pentru asigurarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
singur și acesta a devenit ma tur, ca pa bil să se des cur ce singur. Ce re ri le ei nu au fost nicio da tă refuza te la Mitropolie, toată lumea consi de rân du-l res pon sa bil pe tată pentru hrana copiilor săi și pentru asigurarea drep tu lui de moștenire, mai ales că nu și-a negat paternitatea, do va dacea mai bună consti tuind-o sem nă tu ra pusă pe scrisoarea adre sa tă fiului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ele pre supun con frun ta rea, negocierea, vio lența, iar o femeie nu ră mâ ne niciodată în afara acestora, ci participă foarte ac tiv la construirea pro priei ima gini. Chiar dacă siste mul îi este de fa vo ra bil, femeia se stre coa ră cu abi li tate prin labirintul juridic și încearcă să folosească la ma ximum cele câteva avan ta je de care dispune printre care se află și posibilitatea de a se prezenta și a se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dovedește a fi o adevă ra tă instituție, chiar dacă nu a fost va li da tă ca atare din punct de vedere po li tic și administra tiv, dar a func țio nat ca un adevărat orga nism ca pa bil să re gle men te ze și să sancțio ne ze com por ta men te le și atitudinile. De spre un proces de „pri va ti za re“ nu poate fi încă vorba, doar mici forme ici și colo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și controlul social se coagulează la nivel lo cal în condițiile în care toată lumea cunoaște pe toată lumea și din ge ne ra ție în ge ne ra ție. Nu trebuie însă generalizat și căzut în capca na satului românesc imo bil și conserva tor. Trebuie făcută o netă deosebire între sate le con cen tra te de pildă în jurul unui oraș, satele pe te ri to riul cărora se află co na ce boierești sau cen tre ale pu te rii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mondială, U.E. etc. Această incapacit ate a statelor-națiune de a îndeplini cererile cetățenilor lor - fără a face apel la organismele internaționale - este văzută, adesea, drept o dovadă a scăderii competenței statel ntesta la „o slăbor, care duce, în mod inco bil, ire“ a puterii și influenței statului națiune. Într o asemenea situație, forma și autonomia statulu i națiune sunt, de asemenea, schimbate în mod subtil. Accentul tot mai mare care se pune pe cooperarea internațională a antrenat o creștere en ormă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
At acurile asupra valutelor pot apărea acolo unde nu mai există încredere, chia r d acă o țară are fundamente economice solide. O criză dintr o țară străină poate declanșa rapid o criză pe plan național, iar fundamentele economice insta bil e pot speria investitorii și pot îngreuna gestionarea crizelor. Prin urmare, țările ar trebui să se axeze mai mult pe politicile cheie care le pot ajuta în prevenirea și gestio nar ea cri zelor. Aceste politici includ evitarea deficite lor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
economiilor respective de un volum limitat al resurselo aprocentul mare al firmelor locale c re intră în calculul indicelui pieței. Toate aceste caracteristici ale piețelor în for mar e accentuează însă riscul plasamentelor în acțiunile și obligațiunile firmelor cotate. Inevita bil, riscul investițiilor de capital, în țările em ergente, este sensibil mai mare decât riscul investițiilor similare de pe piețele dezvoltate , însă și rentabilitățile sunt superioare, mai ales pe termen scurt, ceea ce asigură atractivi tatea acestora. Astfel, noile piețe emergente d in
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
re zultat al unei politici de sterilizare, prin ca re se vând obligațiuni naționale purtătoare de randamente ridicate și se cumpără ac tive externe purtătoa re de dobânzi mai scăzute; în al doilea rând, sistemul financiar poate deveni mai vulnera bil, datorită creșterii volumului de credite, e xac erbând, astfel, necorelarea ca termen - scurt/mediu/lung dintre activele și pasivele bancare, și reducându-se, în acest mod, calitatea împrumuturilor. Sporirea apelului la împrumuturi bancare a reprezentat un rezultat g ene ralizat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prețurilor, cu accent pe elaborarea Crizele financiare și impactul acestora asupra miș cărilor de capital provocare pentru țările emergente din U.E. o constituie convergența cu aceasta, concomitent cu menținerea stabilității macroeconomice. În ultimii ani, creșterea economică accelerată a fost posi bil ă datorită utilizării economisirii externe. Băncile au devenit dependente de finanțarea externă, iar deficitul contului curent a depășit limitele de su stenabilitate, făcând econo miile emergente vulnerabile. Criza mondială a a cce ntuat această vulnerabili tate, care se reflectă în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oba le. Astfel, rolul de jandarm al FMI este din ce în ce mai mult pus la îndoia lă de caracterul structural al crizelor și de multiplicarea lor în mai multe ț ări , în același moment. În prezent, se fac eforturi pentru extinderea a bil ității FMI de a efectua o monitorizare multilaterală a economiei internaționale. În plus, la nivel internațional, se fac eforturi în vederea cr eșterii cooperării cu princip stituții ce stabilesc standardele financiare inalele in ternaționale, cum ar fi Forumul pentru Stabilitate Financiară
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țelor lumii a fost marcată de crize economice s au financiare. Totuși, criza financiară și economică internațională din 2008 a precipitat o neîncrede re gravă în funcționalitatea instituțiilor fina nci are ale capitalismului con temporan. Inevitabil, criza are efecte defavora bil e asupra creșterii economice globale, având, în același timp, consecințe politice, strategice și so ciale. Recesiunea economică generată de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri și liderii politici. Declanșată voci din Congres au declarat că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
veto asupra deciziilor Fondului, deși nu l-au folosit niciodată. Măsura propusă cere FMI ului să stabilească dacă țările ale căror deficite publice depășesc Produsul Intern Brut (PIB) își vor achita împrumutul. Dacă se stabilește că este puțin pr oba bil ca banii să fie res tituiți, S.U.A. vor vota împotriva acordării de as istență financiară statelor „rău platnice”. Însuși secretarul Trezoreriei a mer icane, Timothy Geithner, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu această măsură, afirmând că există o miză destul de mare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
138- 16 ).“ Cunoscând mulțimea de informații dubioase sau f als e cu care venim în contact, mulți oameni ar putea spune că orice informație trebuie privită circumspect și că spusele sau scrisul cuiva, nu reprezintă în esență un argument vala bil . Aici lucrurile rămân la latitudinea fiecăruia de a analiza lucrurile, de a separa adevărul de fals și a și fo rma o părere cât mai apropiată de realitate. Mulți pun în discuție însăși existența lui Isus , s punând că în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
că, deși acest principiu comun este mișcat de simțul propriu, deoarece schimba rile tuturor simțurilor proprii ajung la simțul comun, ca la un termen comun, totuși simțul propriu nu este mai nobil decât simțul comun, chiar dacă mișcătorul este mai no bil decât mișcatul și agentul [este mai nobil] decât re ceptorul, tot așa cum nici [obiectul] sensibil exterior nu este mai nobil decât simțul propriu, desi îl mișcă [pe acesta din urmă]. De fapt, [obiectul sensibil exterior] este mai nobil [decât simțul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu rușii cel mai mic act internațional, lucru nemaipomenit de când lumea. Tot acest guvern anihilat a dat Basarabia, a primit Dobrogea și s-a declarat că se supune dispozițiilor Tratatului din Berlin, convocând post festa Parlamentul, ca să-i dea un bil de indemnitate. 129 {EminescuOpX 130} Camera aceasta, împreună cu guvernul, știind bine că nu sânt nici pot fi espresia voinței naționale și-au intervertit rolurile. Camera protesta în toate privințele, guvernul făcea după spatele ei tot ce poftea și în urmă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cine avem a face, prevestim că, [2de]2 la început, vor refuza înjurînd, pentru a lua țării orice drept de compensație, și în urmă guvernul anihilat va semna totuși o asemenea convenție, convocând în urmă Camerele pentru ca să-i dea un bil de indemnitate. Și Camerele îl vor da negreșit. Astfel din rău în mai rău, până ce vom ajunge în starea Chinei. Nu ne îndoim că până atuncea roșii se vor fi înțolit toți; și, cetățeni ai universului întreg, cosmopoliți precum sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rău de partidul fanarioților și de nobilul său aliat. De aceea era evident că oricât de identice ar fi îndealtmintrelea principiile fundamentale ale partidului conservator, numească-se el dreapta, numească-se centru, nu ne-am putut asocia la darea unui bil de indemnitate pentru actele acestui ministeriu care-a făcut atât de bine trebile Rusiei și atât de rău pe-ale României. Ceea ce e mai hazliu însă e desigur știrea ce-o comunică "Romînul" cititorilor săi cumcă "Timpul", zi "Timpul", a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la "Romînul", ia să ne înțelegem bine! Votul unanim din 26 ianuarie cui era adresat? Ați putut crede oare un singur minut că era o aprobare a miniștrilor noștri, un vot de încredere dat patriotismului și capacităților lor sau un bil de indemnitate? Voi știți prea bine că nu este așa, este bine a se mai preciza lămurit încă o dată. Acel vot era o manifestațiune îndreptată către Europa întreagă în contra unui pericol de care țara este amenințată. Dacă conservatorii din Cameră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
perioada comunistă și-au asumat tema propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru Carabăț au ales lupta comuniștilor în ilegalitate, bulă speculativă de mari dimensiuni a propagandei, și au creat pe scheletul ei aerian remarca bilul Zidul. Confruntați cu schematismul majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult în peisajul cinematografic conformist al jumătății deceniului 8. Modalitatea narativă cinematografică pe care au folosit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
melted, The door opened, The ship sank ' Gheața s-a topit', 'Ușa s-a deschis', ' Vasul s-a scufundat' (b) Bill melted the ice, Sue opened the door, Bill sank the ship 'Bill a topit gheața', 'Sue a deschis ușa', 'Bil a scufundat vasul'. Pesetsky (1995: 98) arată că direcția derivării este reflexive > nonreflexive și se întreabă de ce dispare morfemul se în cauzativizare. Pesetsky (1995: 214) arată că verbe de tipul break 'a sparge, a rupe' și grow 'a crește', care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin | | Numărul | baza sală- | b | | | și | de | Domi- | rii | care i | Ve- | de sală- | riului | s | |Nr.| prenu-| iden- | ciliul| con- | s-a | chi-| rii, | mediu net | e | |crt| mele | titate| stă- | trac-| desfă- | mea | conform | lunar din | r | | | |(seria,| bil*) | tului| cut | în | vechimii | luna în | v | | | | nr.) | | indi-| con- | mun-| în munca | care i s-a | a | | | | | |vidual| tractul| că | | desfăcut | ț | | | | | | de | indivi-| | | contractul | i | | | | | | muncă| dual | | | individual | i | | | | | | | de | | | de muncă | | | | | | | | muncă | | | | | |---|-------|-------|-------|------|--------|-----|----------|-------------|---| | 0 | 1 | 2 | 3 | 4
ORDIN nr. M.49 din 28 mai 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/1998 , privind unele măsuri de protecţie a personalului civil disponibilizat ca urmare a programului de restructurare a armatei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121263_a_122592]