188 matches
-
editată la domiciliu" < [maga]zine; fr., engl. bus < [omni]bus (v. mai jos); fr. blème < [pro]blème; rom. naș < [nă]naș; Nelu < [Io]nelu; Tina < [Constan]tina; tușă < [mă]tușă. În limbile scandinave, automobil a fost trunchiat prin afereză la bil (în timp ce în alte limbi europene a fost condensat la auto). Mai multe elemente de compunere internaționale constituie rezultatul trunchierii prin afereză a unor cuvinte de origine greacă sau latină (v. FCLR I, p. 135). Astfel, lat. omnibus "tuturor, pentru toți
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
138- 16 ).“ Cunoscând mulțimea de informații dubioase sau f als e cu care venim în contact, mulți oameni ar putea spune că orice informație trebuie privită circumspect și că spusele sau scrisul cuiva, nu reprezintă în esență un argument vala bil . Aici lucrurile rămân la latitudinea fiecăruia de a analiza lucrurile, de a separa adevărul de fals și a și fo rma o părere cât mai apropiată de realitate. Mulți pun în discuție însăși existența lui Isus , s punând că în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
inclu iceanu, epte, n brățișat, gurat că turi de l sprijin... Din p igații prez ! Dintr-o n câte vă ia care c ăturase pe lojan răm didatul ob m văzut in când ace clar că e d O rem bil, strălu ia pe jude -a răspuns pania elec pinat "nea să lăsat siv pe să e-am m-a va fi noi... ăcate, or idențiale discuție cunosc, nu red că nu Petre Ro âne carac osit, imed ert, moale sta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că, deși acest principiu comun este mișcat de simțul propriu, deoarece schimba rile tuturor simțurilor proprii ajung la simțul comun, ca la un termen comun, totuși simțul propriu nu este mai nobil decât simțul comun, chiar dacă mișcătorul este mai no bil decât mișcatul și agentul [este mai nobil] decât re ceptorul, tot așa cum nici [obiectul] sensibil exterior nu este mai nobil decât simțul propriu, desi îl mișcă [pe acesta din urmă]. De fapt, [obiectul sensibil exterior] este mai nobil [decât simțul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor pentru a putea fi receptate de către intelectul posibil. De ce consider, totuși, ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la un idiom la altul în ceea ce privește urmarea acestei reguli. La aceasta se adaugă și alte situații, căci, în limba norvegiană, adjectivul posesiv stă în fața substantivului, dacă este nearticulat, dar se plasează după substantiv dacă este articulat cu articolul hotărît: min bil, dar bilen min "mașina mea", mitt hus, dar huset mitt "casa mea". Pe lîngă acestea, realizarea valorilor genitivului, atît cu ajutorul desinenței -s, cît și cu ajutorul unor prepoziții, presupune, în cea de-a doua situație, plasarea determinantului după determinat. Redarea prepozițională
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dintre cele mai celebre picturi ale omenirii, care o arată pe Mona Lisa zâmbindu-i lui Leonardo da Vinci într-un fel care încă nu a fost explicat. A zâmbi cuiva înseamnă a-i confirma faptul că-ți este agrea bil, dar și că te simți vulnerabil în fața acelei persoane. Iată două motive pentru ca, văzându-te zâmbind, acea persoană să se apropie de tine. Cum vorbesc buzele Se spune că persoanele cu gura mică sunt rele, că cele cu buza de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Rănile sexuale). Ca și în cazul homosexualității, testarea HIV obligatorie a devenit un subiect controversat; ea se recomandă persoanelor care prezintă riscul de a transmite sau primi virusul: femei însărci nate, angajați în străinătate, prostituate, utilizatori de drog injec ta bil etc. Dar în momentul de față nici o lege nu poate obliga o persoană să facă testul HIV. În schimb, dacă cineva dorește să se testeze, are dreptul la confidențialitate în pri vin ța identității sale, chiar dacă legea obligă laboratorul respectiv
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-i spu ne că, dacă suflă un cuvânt, ea sau cineva drag din anturaj (care poate fi chiar abuzatorul...) va avea de suferit. Abuzatorul nu are întotdeauna o figură de obsedat sexual. De cele mai multe ori este plin de solicitudine, agrea bil și poate avea o educație elevată; în schimb, în momentul în care agresiunea sexuală devine iminentă, își schimbă com portamentul, devenind imperativ. Dacă i se ivește oca zia, va repeta abuzul asupra aceleiași victime; ba mai mult, odată ajunsă victimă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
al guvernanței corporative european, ci o abordare bazată pe principiile Legii Sarbanes Oxley. 17 OECD, 2003 elaborează un Cod de principii pentru administrarea sănătoasă a firmelor; elaborează principiile guvernanței corporative, care completează sarcinile Consiliilor de administrație, drepturile și tratamentul echita bil al acționarilor și transparența informațiilor financiar-contabile; OECD, împreună cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, a elaborat 12 standarde de bază pentru sisteme financiare solide, care au stat la baza elaborării unui număr mare de coduri naționale privind guvernanța corporativă. Capitolul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Împletite, tr)gând din narghilea. Dennis m) duce Într-un stabiliment cu jocuri de noroc, Într-o cafenea, unde oamenii trântesc pe mas) c)rți de joc mari și joac) biliard. Postavul verde este peticit cu leucoplast și nu exist) bil) alb) - treiul lovește În nou), iar cinciul În paisprezece. Juc)torii sunt tineri, bruneți, subțirei, cu o min) serioas). Într)m Într-o sal) de body building, aproape de Via Dolorosa. O numesc sal) de body building deoarece cu greu aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
plic n-au șină A: păi nu↓ nu↓ C: deci cu șină separat↓ ((arată spre raft)) și astea plic n-au șină. B: a: deci astea sunt singurele↓ [practic? A: [da C: deci nici unu n-are șină A: proba[bil# C: [au numai clape A: că la asta s-au referit↓ ca să aibă clape cât mai mari să nu: pice documentele B: mda # # și CÂT e unu din ăs[ta. C: [așa două mii B: deci îmi iau [unu d-ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
va lua naștere la capetele lui, o t.e.m. indusă e, menținând de-a lungul circuitului electric, un curent indus i. Cum prin conductorul de lungime l, a apărut curentul indus i, asupra acestuia acționează forța de tip Laplace F = Bil, ce este egală cu forța exterioară F1 și de sens opus. Lucrul mecanic al forței exterioare va fi . Dar sarcina electrică ΔQ transportată de curentul indus în timpul Δt al deplasării conductorului, are relația ΔQ = iΔt. Știm că t.e.m. e
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Mondială, U.E. etc. Această incapacit ate a statelor-națiune de a îndeplini cererile cetățenilor lor - fără a face apel la organismele internaționale - este văzută, adesea, drept o dovadă a scăderii competenței statel ntesta la „o slăbor, care duce, în mod inco bil, ire“ a puterii și influenței statului națiune. Într o asemenea situație, forma și autonomia statulu i națiune sunt, de asemenea, schimbate în mod subtil. Accentul tot mai mare care se pune pe cooperarea internațională a antrenat o creștere en ormă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
At acurile asupra valutelor pot apărea acolo unde nu mai există încredere, chia r d acă o țară are fundamente economice solide. O criză dintr o țară străină poate declanșa rapid o criză pe plan național, iar fundamentele economice insta bil e pot speria investitorii și pot îngreuna gestionarea crizelor. Prin urmare, țările ar trebui să se axeze mai mult pe politicile cheie care le pot ajuta în prevenirea și gestio nar ea cri zelor. Aceste politici includ evitarea deficite lor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
economiilor respective de un volum limitat al resurselo aprocentul mare al firmelor locale c re intră în calculul indicelui pieței. Toate aceste caracteristici ale piețelor în for mar e accentuează însă riscul plasamentelor în acțiunile și obligațiunile firmelor cotate. Inevita bil, riscul investițiilor de capital, în țările em ergente, este sensibil mai mare decât riscul investițiilor similare de pe piețele dezvoltate , însă și rentabilitățile sunt superioare, mai ales pe termen scurt, ceea ce asigură atractivi tatea acestora. Astfel, noile piețe emergente d in
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
re zultat al unei politici de sterilizare, prin ca re se vând obligațiuni naționale purtătoare de randamente ridicate și se cumpără ac tive externe purtătoa re de dobânzi mai scăzute; în al doilea rând, sistemul financiar poate deveni mai vulnera bil, datorită creșterii volumului de credite, e xac erbând, astfel, necorelarea ca termen - scurt/mediu/lung dintre activele și pasivele bancare, și reducându-se, în acest mod, calitatea împrumuturilor. Sporirea apelului la împrumuturi bancare a reprezentat un rezultat g ene ralizat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
prețurilor, cu accent pe elaborarea Crizele financiare și impactul acestora asupra miș cărilor de capital provocare pentru țările emergente din U.E. o constituie convergența cu aceasta, concomitent cu menținerea stabilității macroeconomice. În ultimii ani, creșterea economică accelerată a fost posi bil ă datorită utilizării economisirii externe. Băncile au devenit dependente de finanțarea externă, iar deficitul contului curent a depășit limitele de su stenabilitate, făcând econo miile emergente vulnerabile. Criza mondială a a cce ntuat această vulnerabili tate, care se reflectă în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
oba le. Astfel, rolul de jandarm al FMI este din ce în ce mai mult pus la îndoia lă de caracterul structural al crizelor și de multiplicarea lor în mai multe ț ări , în același moment. În prezent, se fac eforturi pentru extinderea a bil ității FMI de a efectua o monitorizare multilaterală a economiei internaționale. În plus, la nivel internațional, se fac eforturi în vederea cr eșterii cooperării cu princip stituții ce stabilesc standardele financiare inalele in ternaționale, cum ar fi Forumul pentru Stabilitate Financiară
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țelor lumii a fost marcată de crize economice s au financiare. Totuși, criza financiară și economică internațională din 2008 a precipitat o neîncrede re gravă în funcționalitatea instituțiilor fina nci are ale capitalismului con temporan. Inevitabil, criza are efecte defavora bil e asupra creșterii economice globale, având, în același timp, consecințe politice, strategice și so ciale. Recesiunea economică generată de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri și liderii politici. Declanșată voci din Congres au declarat că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
veto asupra deciziilor Fondului, deși nu l-au folosit niciodată. Măsura propusă cere FMI ului să stabilească dacă țările ale căror deficite publice depășesc Produsul Intern Brut (PIB) își vor achita împrumutul. Dacă se stabilește că este puțin pr oba bil ca banii să fie res tituiți, S.U.A. vor vota împotriva acordării de as istență financiară statelor „rău platnice”. Însuși secretarul Trezoreriei a mer icane, Timothy Geithner, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu această măsură, afirmând că există o miză destul de mare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
contemplă în extaz. Mai multe tinere, tot atâtea frumuseți vulgare, țopăie de zor pentru a se încălzi. Sunt îmbrăcate sumar, seamănă perfect cu niște majorete americane, dar în variantă moldovenească, iar umezeala și frigul persistent de afară le afectează vizi bil. Ediția din acest an a Raliului a avut parte și de un accident inedit, despre care am aflat din presa locală : Victor Ponta, cunoscut om politic român și viitorul prim- ministru al României, s-a răsturnat spectaculos cu mașina în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de consumul efectiv. Este de neînțeles de ce înțelegerea cu firmele str...ine nu a fost f...cut... public... din timp. Este de v...zut cum și ce s-a negociat cu Gas de France și Ruhrgaz. ANRGN are o mare bil... neagr...! La Bruxelles se negociaz... intens bugetul Uniunii. Controversă ce opune ț...rile net donatoare celor net beneficiare privește atât construcția bugetului, cât și dimensiunea să. Unii vor mai mult pentru stimularea domeniilor de vârf (cercetare), alții doresc s... nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]