208 matches
-
și pe care dezvoltarea limbilor naționale, devenite astfel limbi culturale, precum franceza, engleza sau spaniola, nu le afectează în nici un fel. Din secolul al XVIII-lea pînă la începutul secolului XX, franceza reprezintă limba ideilor; în rîndul literaților se dezvoltă bilingvismul și tendințele poliglote; traducerile devin tot mai numeroase (astfel, Tratatul teologico-politic al lui Spinoza din 1670 este tradus în engleză și franceză la mai puțin de zece luni de la publicarea sa). Gînditorii Evului Mediu peregrinează de la mănăstiri la universități. Duns
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
eficiente ca nume proprii, inclusiv pentru romîni, care nu le puteau suprapune semantic apelativelor originare. De altfel, multe dintre toponimele care par, la o „observare“ nespecializată sau „insuficient de riguroasă“, slave sau maghiare pot fi date de romîni, în perioada bilingvismului, prin traducerea sau acceptarea traducerii numelor proprii, confundabile cu bazele lor apelative și neacceptate de autorități, dar mai ales prin folosirea apelativelor romînești împrumutate anterior din slavă sau din maghiară. Este vorba de toponimele pseudoslave ori pseu domaghiare, despre care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnava, Belgrad), spre deosebire de maghiari și de sași, care au preluat traducerea turcică (Küküllő, respectiv Kokel) sau le-au tradus ei înșiși (Fehérvár, Weissenburg) demonstrează că romînii au fost prezenți sau chiar au participat la crearea toponimelor slave, poate în perioada bilingvismului, pe cînd nou-veniții le-au considerat „străine“ și le-au tradus în consecință. Formarea și persistența, în insule din ce în ce mai mici, a poporului romîn și la sudul Dunării este susținută de prezența astăzi, în aceste părți, a numeroase toponime folosite și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Huțani) arată că romînii au conviețuit pe un teritoriu larg și timp îndelungat cu slavii pînă i-au asimilat, astfel că e posibil ca unele dintre toponimele „slave“ să fi fost create de romîni și de slavi împreună, în perioada bilingvismului, sau de romîni, după aceea, din apelativele preluate de la slavi și devenite funcționale în limba romînă. Încă un argument în acest sens îl reprezintă păstrarea de către romîni a numeroaselor toponime slave sau cu aspect slav (spre deosebire, de exemplu, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să fie împrumutat un termen care să lupte cu unul existent, apropiat ca sens. De ce au fost împrumutate astfel de cuvinte? Există diverse răspunsuri la această legitimă întrebare. Am să menționez câteva dintre motivele prin care se justifică împrumuturile românești. Bilingvismul - cauză a împrumutului Când nu este vorba despre împrumuturi făcute din nevoia de a denumi realități noi, împrumuturile se datorează, în mare măsură, vorbitorilor bilingvi și se pot explica printr-o cauză generală de natură lingvistică: în afară de numeroasele situații în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ospătărie etc.) și nu era omonim cu niciun alt cuvânt, a fost înlocuit cu turcescul musafir (în Muntenia și Moldova), cu termenul dialectal german gost (în Banat) și cu maghiarul vindeg (< vendég) (în câteva localități din nordul Transilvaniei). În cazul bilingvismului activ, dacă una dintre cele două limbi folosite concomitent de vorbitori este acreditată cu prestigiu mai mare, aceasta este, în mod frecvent, sursă permanentă de modificări pentru cealaltă limbă, în care se împrumută adesea și cuvinte inutile. În acest sens
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cunoscută a imigranților din SUA, care împrumută în limba lor maternă multe cuvinte din engleză, pentru a arăta cât de bine s-au adaptat la cultura americană. La noi, avalanșa de americanisme din „romgleza“ contemporană are drept unică justificare snobismul; bilingvismul nu este real, este doar o „poză“. În paranteză fie spus, același fenomen s-a înregistrat și începînd de pe la jumătatea secolului 19, când snobii foloseau franțuzisme în exces. Alta este situația în ceea ce-i privește pe vorbitorii istroromânei, care nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
înregistrat și începînd de pe la jumătatea secolului 19, când snobii foloseau franțuzisme în exces. Alta este situația în ceea ce-i privește pe vorbitorii istroromânei, care nu dispun de instituții (școală, Biserică, presă) unde să-și folosească limba maternă și, de aceea, bilingvismul activ este general: copiii de vârstă școlară vorbesc curent istroromâna și croata. Necesitatea de a folosi a doua limbă este zilnică, în contact cu populația croată înconjurătoare și, în situații excepționale, chiar cu consătenii istroromâni. În aceste condiții, ne putem
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În latină, au existat o serie de împrumuturi și din limbile populațiilor germanice învingătoare, care s-au stabilit pe teritoriul Imperiului Roman și au adoptat treptat latina, părăsindu-și în cele din urmă limbile proprii, ca urmare a procesului de bilingvism; unele dintre aceste împrumuturi s-au transmis, prin intermediul latinei, și limbilor romanice. Precizez că nu trebuie confundat termenul germanic cu german. Primul termen se referă la populațiile migratoare (goți, vizigoți, longobarzi), dinaintea constituirii limbilor germanice actuale, în timp ce german se referă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de lângă Dunăre, care în anul 341 a realizat prima traducere gotică a Bibliei. Explicația absenței unor elemente germanice sigure din română trebuie căutată în faptul că nu a existat un contact îndelungat între cele două populații, care să ducă la bilingvism activ. Chestiunea influenței germanice este una dintre cele mai controversate probleme din lingvistica românească. În stadiul actual, se poate presupune o origine germanică pentru cuvintele rapăn și strănut/ stărnut „cu o pată albă pe nas sau pe bot“. Chiar nasture
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prilej, pricină, vrajbă), care sunt de origine slavă în română, au, în limbile romanice occidentale, corespondente împrumutate din latină. Până la proba contrară, putem crede că unele tipuri lexicale latine s-au dovedit incapabile să reziste în fața concurenților apăruți în epoca bilingvismului sau, pur și simplu, n-au avut șansa să supraviețuiască și au fost înlocuite prin unități care demonstrează creativitatea lexicală a vorbitorilor: lat. lucius a fost înlocuit la noi de știucă, din vechea slavă, iar în franceză de creația metaforică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română. Analiza câmpurilor semantice cărora le aparțin aceste cuvinte este mai interesantă dacă este comparată cu analiza cuvintelor românești pătrunse în maghiară. Excelenta lucrare a lui F. Bakos consacrată cuvintelor românești din maghiară arată că a existat, fără îndoială, un bilingvism româno-maghiar. O categorie care merită să fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceasta a fost epoca în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
elementelor lexicale latine prin cele slave (avena cu ovăz, avica cu gâscă, finis cu sfârșit, honor cu cinste, nudus cu gol, semita cu potecă etc.) s-ar fi întâmplat într-o anumită epocă de simbioză intensă cu slavii și de bilingvism româno-slav. Împrospătarea limbii cu cuvinte de origine slavă este un proces de lungă durată și înlocuirea termenului vechi prin cel nou a urmat după o epocă de coexistență a celor două cuvinte sinonime”; „Evident că intrarea în limbă a cuvintelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mărit. (1p.) 4. Numește modul de expunere folosit în acest fragment. (1p.) SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Redactează un minieseu despre Fundamentele culturii române, de aproximativ 10-15 rânduri, în care să introduci, în ordine, următorii termeni: etnogeneză, romanizare, dacism, bilingvism, retragerea aureliană, dialecte. (0, 5 x 6 termeni) BAREM DE NOTARE: 1 p. din oficiu; 1 punct pentru redactare (exprimare, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate). Timp efectiv de lucru: 50 min. LUCRARE SCRISĂ
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
a supt spiritul neserios și s-a gândit că mi-ar fi mai bine Fără limbă. mi-a mascat neștiința și m-a învârtit în fumul propriei suflări. M-a drogat. S-a dat drept ax, și m-a-nvârtit într-un bilingvism ontologic. Mi-a scos cerceii, indecentă. Am ajuns sa beau apa în care îți ține proteza. Mă ștrangulează ca o cravată cu spiritul lui morbos. Aștept promovarea. Aștept pensionarea. Aștept să-i pot sufla și lui în chelie câte ceva din
Profesor. In: Apogeul by Tărăuceanu Cosmina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1812]
-
M prin care se dădeau indicații privind deosebirile dintre muzica moldovenească și cea românească. Românofobia a fost promovată cu titlu de politică culturală de stat și de partid. Cultura sovietică În Moldova ignora tradițiile, datinile naționale românești. Rezultatele așa-numitului bilingvism armonios, care consfințea dreptul fiecăruia de a-și cultiva limba maternă, dar și de a cunoaște și a folosi limba rusă, pot fi apreciate printr-un singur exemplu: În anul școlar 1989 - 1990 existau În Chișinău 80 de școli, dintre
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Guy Profesor de sociologie la Universitatea catolică din Louvain (UCL) ANTICOLONIALISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE BEAUCHEMIN Jacques Profesor de sociologie la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SUVERANITATE/SUVERANISM BEHEYDT Ludovic Profesor de lingvistică și de cultură neerlandeză la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Universității catolice din Louvain (UCL) INTERCULTURAL (didactica Î) COUTEL Charles Profesor de filosofie a dreptului la Universitatea din Artois INCIVILITĂȚI DELANNOI Gil Director de cercetare la FNSP (CEVIPOF) NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
droit d’asile en Europe, 1793-1993, Paris, Calmann-Lévy. PHILIBERT Jean-Pierre și SAUVAIGO Suzanne (1996), Immigration clandestine et séjour irrégulier d’étrangers en France, Raport al Adunării Naționale a Franței, tomul I, Paris. Φ STRĂIN, Zone de așteptare Btc " B" Bilingvismtc "Bilingvism" Între limbă și cultură există o legătură intrinsecă. Ele nu pot exista una fără cealaltă. O cultură se exprimă și creează semnificații prin limbă, iar fiecare limbă se manifestă În același timp ca memorie și expresie a acelei culturi. Dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cultură există o legătură intrinsecă. Ele nu pot exista una fără cealaltă. O cultură se exprimă și creează semnificații prin limbă, iar fiecare limbă se manifestă În același timp ca memorie și expresie a acelei culturi. Dacă termenul de bilingvism Își are locul Într-un dicționar al interculturalității, acest lucru se Întâmplă tocmai pentru că orice Întâlnire Între comunități și orice comunicare de acest tip presupune o anumită competență bilingvă. Adevărata interculturalitate presupune cunoașterea limbii celuilalt. ν A Învăța o limbă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un „sat” În care limbile circulă și culturile se Întâlnesc ca niciodată Înainte. A vorbi două sau mai multe limbi a devenit un atu important, dacă nu chiar indispensabil. A vorbi o singură limbă constituie un veritabil handicap. Și totuși, bilingvismul sau plurilingvismul nu sunt ceva de la sine Înțeles. Avem de-a face cu un fenomen foarte complex, rezultat al unui proces de dobândire de cunoștințe a cărui derulare scapă Încă În mare parte analizei oamenilor de știință. Există Însă numeroase
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la o situație la alta: nivelul de competență În diferite registre, frecvența utilizării, prestigiul limbilor În cauză, legătura afectivă cu fiecare dintre ele etc. În limbajul curent, ca și În literatura de specialitate, Întâlnim termenii cei mai diverși, cum sunt bilingvism precoce, bilingvism perfect, educație bilingvă, semilingvism etc. Pentru a utiliza o terminologie adecvată și precisă, ne vom referi la o tipologie care ține seama de următorii factori: momentul dobândirii bilingvismului (vârsta), inteligența, contactul și motivația. Factorul vârstă Putem fi bilingvi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situație la alta: nivelul de competență În diferite registre, frecvența utilizării, prestigiul limbilor În cauză, legătura afectivă cu fiecare dintre ele etc. În limbajul curent, ca și În literatura de specialitate, Întâlnim termenii cei mai diverși, cum sunt bilingvism precoce, bilingvism perfect, educație bilingvă, semilingvism etc. Pentru a utiliza o terminologie adecvată și precisă, ne vom referi la o tipologie care ține seama de următorii factori: momentul dobândirii bilingvismului (vârsta), inteligența, contactul și motivația. Factorul vârstă Putem fi bilingvi la orice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]