561 matches
-
2003, s-au împlinit o sută de ani de la nașterea lui Ilarie Voronca, poetul care avea să se sinucidă la Paris, în 1946, nu înainte de a scrie un Mic manual de fericire perfectă. în 1902, se năștea la București, Alexandru Binder, poet și antologator de poezie avangardistă, ce va semna cu numele de Sașa Pană, de profesie medic militar. Modernismul în literatură și artă a fost un ecou al marilor revoluții din Europa secolului XIX, continuate cu războaie și revoluții sângeroase
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
substanța textelor. Atuul revistei stă așadar într-un bun dozaj al articolelor: textele bine scrise alături de texte bine informate. Din numărul din august al Ideilor în dialog ne-a atras atenția recenzia " Cînd viitorul este în trecut" semnat de Rodica Binder. Recenzia la versiunea germană a cărții lui Umberto Eco - Im Krebsgang voran. Heiße Kriege und medialer Populismus ( În pas de rac înainte. Războaie fierbinți și populism mediatic) - e una foarte bună. Cum spune și titlul cărții, în rîndurile ei e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
și-au unit eforturile (cum se spunea pe vremuri) și au întregit acest volum ce stabilește standarde pentru viitoare realizări editoriale. Excepțiile, adică textele slabe semnate de Carmen Bendovski, Cerasela Nistor și Iulia Popovici, respectiv cele mai șterse datorate Rodicăi Binder ori Ioanei Ocneanu-Thiéry, pun în lumină și mai bine celelalte contribuții, deopotrivă substanțiale și expresive. Acestea au un adevăr omenesc, feminin și personal pregnant, dar și resurse scriitoricești surprinzătoare. Paginile scrise de Adriana Babeți (Sarsanela), Alina Radu (O zi din
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
pe Ioana Nicolaie, pe Lucian Dan Teodorovici, care și-a lansat (sâmbătă) varianta nemțească a volumului Atunci i-am ars doua palme. De asemenea, la manifestările din standul României au participat și scriitori care trăiesc în Germania, printre care Rodica Binder, Traian Danciu, Dinu Ianculescu, Theodor Vasilache. De fapt s-a perindat multă lume pe la stand - reprezentanți ai unor instituții prestigioase, precum Catrinel Pleșu, Corina Bernic (de la ICR) ori agenți literari, editori și traducători. Între aceștia din urmă, trebuie să spun
Târgul de Carte de la Frankfurt 2009 by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/6813_a_8138]
-
din cauza unor complicații legate de alunecările de teren. Anul acesta autostrada se va opri la Săliște. În momentul de față suntem undeva la 80 la sută stadiu fizic. În proporție de 80 - 85 la sută este asfaltat până la nivel de binder. Urmează ca în cel mai scurt timp să începem partea de așternere a asfaltului de uzură și implicit realizarea paramentrilor de siguranță. Speranța noastră este ca la finele anului, mai exact sfârșitul lui noiembrie, început de decembrie să dăm drumul
Veste bună pentru șoferii din România. Află ce autostradă se deschide în decembrie by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/76121_a_77446]
-
L-a pocnit pe fratele ginerelui la miezul nopții O altă întîmplare incredibilă în care a fost implicat MM s-a petrecut după meci, aproape de miezul nopții. Echipa a plecat de la stadion și cînd autocarul a ajuns înapoi la hotelul Binder Bubi, acolo era în plină desfășurare o nuntă. Mai mulți dintre nuntași au ieșit în fața stabilimentului și, văzîndu-i pe cei de la Steaua, au început să-i ironizeze. MM a luat foc, s-a îndreptat spre unul dintre aceștia, care era
MM Stoica a bătut un nuntaş, la Mediaş, şi a încercat să convingă un şofer să treacă ilegal peste calea ferată () [Corola-journal/Journalistic/76563_a_77888]
-
o revistă pperfect sincronizată cu ce se întâmplă la vârf în cultura noastră. Sumarul o dovedește cu prisosință. Un grupaj de articole evocatoare îi este dedicat Marianei Șora, recent dispărută dintre noi: semnează Cornel Ungureanu, Luiza Palanciuc, Vladimir Tismăneanu. Rodica Binder publică un interviu cu scriitoarea Ioana Pârvulescu. Cronici literare, scrise de cronicari tineri și timișoreni, sunt consacrate unor cărți avându-i autori pe T. O. Bobe, Adina Dinițoiu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Chifu, Radu Pavel Gheo, Gheorghe Mocuța. Vladimir Tismăneanu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4908_a_6233]
-
cît despre identitate, despre multiplele identități. A acceptat cu interes oferta. Amintindu-i de afirmația făcută pe podium, cum că am trăi într-un spațiu al diferențelor, încep prin a-l întreba dacă și literatura există în acest spațiu. (Rodica Binder) Aris Fioretos: Sunt depășit de întrebare, dar aș afirma că literatura are de-a face cu aceasta diferență. Literatura nu trebuie să se fixeze dar are nevoie de niște puncte fixe, are nevoie de o oarecare siguranță. Ea nu poate
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
culturi, dar este un spațiu foarte greu de descris. Nu este o stare de imponderabilitate, ci una de translație, de migrație dintro parte în cealaltă. Este ceea ce am căutat vreme îndelungată să exprim în cuvinte. Nu este deloc ușor... Rodica Binder: Mă gîndeam, ascultîndu-vă, și la Elias Canetti, la scriitorii care din rațiuni politice sau economice și-au părăsit locurile natale trăgînd după ei o valiză de amintiri și nostalgii. A apărut în Germania o tînără generație de scriitori care au
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
romanul Ultimul grec al scriitorului Aris Fioretos. Dar mai multe despre această carte, despre autorul ei, cu care am avut șansa să stau de vorbă în fața microfonului, la Göteborg, la începutul periplului livresc, din această toamnă - cu altă ocazie. Rodica Binder, Bonn - octombrie 2011
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
în urmă. Numărul, primul de care B. Elvin nu s-a putut ocupa, conține drept un adevă rat regal de texte și opinii inteligente, de la paginile autobiografice din Carnetele Marinei Țvetaeva pînă la corespondențele străine semnate de George Banu, Rodica Binder, Mihail Rîklin și Mircea Țicudean - acesta din urmă despre primul festival al minorităților sexuale din Praga. Sub un titlu provocator - „Cu cine s-a culca poporul tău” - se găsește un interviu eveniment acordat de John Le Carré lui Adam Michnik
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5031_a_6356]
-
pasă ție de Isus Cristos ? - N-am pomenit eu de Isus Cristos. El a zis. Nici măcar nu știam despre ce vorbește. Spunea întruna că Isus e un personaj istoric. Isus e un personaj istoric. Ozzie maimuțărea vocea monumentală a rabinului Binder. - Isus a fost o persoană care a trăit, ca tine și ca mine, continuă el. Asta a spus Binder... - Mda ?... Și ce ? Îmi pasă mie cît negru sub unghie dac-a trăit sau nu ! Și la ce tot deschizi gura
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
ce vorbește. Spunea întruna că Isus e un personaj istoric. Isus e un personaj istoric. Ozzie maimuțărea vocea monumentală a rabinului Binder. - Isus a fost o persoană care a trăit, ca tine și ca mine, continuă el. Asta a spus Binder... - Mda ?... Și ce ? Îmi pasă mie cît negru sub unghie dac-a trăit sau nu ! Și la ce tot deschizi gura aia ? Gurile închise aveau mare trecere la Itzie Lieberman, mai ales cînd venea vorba de întrebările lui Ozzie Freedman
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
trăit sau nu ! Și la ce tot deschizi gura aia ? Gurile închise aveau mare trecere la Itzie Lieberman, mai ales cînd venea vorba de întrebările lui Ozzie Freedman. Doamna Freedman fusese deja nevoită să meargă de două ori la rabinul Binder, ca să discute despre întrebările lui Ozzie, iar miercurea asta, la patru și jumătate, avea să fie a treia oară. Itzie prefera să-și țină propria mamă în bucătărie. Se mulțumea cu subtilități pe la spatele rabinului, gesturi, mutre, mormăieli și alte
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
pe la spatele rabinului, gesturi, mutre, mormăieli și alte zgomote de țărănoi, mai puțin delicate. - A fost o persoană reală Isus ăsta, dar n-a fost ca Dumnezeu și noi nu credem că-i Dumnezeu. Ozzie îi explica alene poziția rabinului Binder lui Itzie, care în după-amiaza anterioară absentase de la școala ebraică. - Catolicii, spuse Itzie săritor, cred în Isus Cristos, cred că el e Dumnezeu. Itzie Lieberman folosea „catolicii” în sensul larg al termenului, incluzîndu-i și pe protestanți. Ozzie întîmpină remarca lui
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
lui era Maria, iar tatăl lui probabil că era Iosif. Dar Noul Testament zice că tatăl său adevărat era Dumnezeu. - Tatăl său adevărat ? - Îhî, spuse Ozzie. Asta-i marea chestie, presupunerea că taică- său era Dumnezeu. - Vrăjeli. - Așa zice și rabinul Binder, că e imposibil... - Sigur că-i imposibil. Toată treaba aia e numai vrăjeală. Ca să faci un copil, trebuie să ți-o pui, se lansă Itzie în speculații teologice. Maria trebea să ș-o pună. - Așa zice și Binder : „Singura cale
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
și rabinul Binder, că e imposibil... - Sigur că-i imposibil. Toată treaba aia e numai vrăjeală. Ca să faci un copil, trebuie să ți-o pui, se lansă Itzie în speculații teologice. Maria trebea să ș-o pună. - Așa zice și Binder : „Singura cale prin care o femeie poate avea un copil este să aibă relații intime cu un bărbat”. - Așa a zis, Ozzie ? Timp de cîteva clipe păru că Itzie lăsase baltă chestiunea teologică. - A zis el așa, relații intime ? Un
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
era sinceră, dar lipsită de imaginație : era ca și cum Dumnezeu reușise o lovitură bună la baseball. - Dar să facă lumina... Adică, dacă te gîndești un pic, asta chiar că-i o chestie, spuse Ozzie. În orice caz, l-am întrebat pe Binder, dacă El a putut să facă toate astea în șase zile și a putut să aleagă alea șase zile pe care le voia așa, de nicăieri, cum de n-a putut să facă o femeie să aibă copil fără să
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
și a putut să aleagă alea șase zile pe care le voia așa, de nicăieri, cum de n-a putut să facă o femeie să aibă copil fără să fi avut relații intime ? - Ozz, ai zis relații intime în fața lui Binder ? - Îhî. - Chiar acolo, la oră ? - Îhî. Itzie se plesni peste cap. - Adică, fără glumă, spuse Ozzie, asta chiar n-ar fi mare chestie. După toate lucrurile alea, practic ar fi floare la ureche. Itzie medită un moment. - Ce-a zis
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
Îhî. - Chiar acolo, la oră ? - Îhî. Itzie se plesni peste cap. - Adică, fără glumă, spuse Ozzie, asta chiar n-ar fi mare chestie. După toate lucrurile alea, practic ar fi floare la ureche. Itzie medită un moment. - Ce-a zis Binder ? - A luat-o iar de la capăt cu explicațiile lui, cum că Isus a fost un personaj istoric și a trăit ca tine și ca mine, dar că n-a fost Dumnezeu. Așa că i-am zis că asta am priceput-o
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
tine și ca mine, dar că n-a fost Dumnezeu. Așa că i-am zis că asta am priceput-o. Altceva voiam eu să știu. Ce voia Ozzie să știe era întotdeauna altceva. Prima dată voise să afle cum putea rabinul Binder să-i numească pe evrei „poporul ales”, de vreme ce Declarația de Independență pretindea că toți oamenii fuseseră creați egali. Rabinul Binder încercase să-i explice diferența dintre egalitatea politică și legitimitatea spirituală, dar ceea ce voia Ozzie să știe - și insista vehement
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
voiam eu să știu. Ce voia Ozzie să știe era întotdeauna altceva. Prima dată voise să afle cum putea rabinul Binder să-i numească pe evrei „poporul ales”, de vreme ce Declarația de Independență pretindea că toți oamenii fuseseră creați egali. Rabinul Binder încercase să-i explice diferența dintre egalitatea politică și legitimitatea spirituală, dar ceea ce voia Ozzie să știe - și insista vehement să afle - era cu totul altceva. Aceea a fost prima dată cînd mama lui a trebuit să vină la rabin
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
opt nume evreiești (bunică-sa găsise nouă, dar îl socotise și pe Miller drept nume evreiesc). Avîndu-i în vedere pe cei opt, a spus că accidentul de avion era „o tragedie”. În timpul discuțiilor libere de miercuri, Ozzie îi prezentase rabinului Binder chestiunea aceasta, cu „unele rubedenii de-ale lui” care evidențiau întotdeauna numele evreiești. Rabinul Binder tocmai începuse să-i explice despre unitatea culturală și despre alte lucruri, cînd Ozzie s-a ridicat de unde stătea și a spus că de fapt
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
evreiesc). Avîndu-i în vedere pe cei opt, a spus că accidentul de avion era „o tragedie”. În timpul discuțiilor libere de miercuri, Ozzie îi prezentase rabinului Binder chestiunea aceasta, cu „unele rubedenii de-ale lui” care evidențiau întotdeauna numele evreiești. Rabinul Binder tocmai începuse să-i explice despre unitatea culturală și despre alte lucruri, cînd Ozzie s-a ridicat de unde stătea și a spus că de fapt ce voia el să știe era altă treabă. Rabinul Binder l-a poftit insistent să
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
evidențiau întotdeauna numele evreiești. Rabinul Binder tocmai începuse să-i explice despre unitatea culturală și despre alte lucruri, cînd Ozzie s-a ridicat de unde stătea și a spus că de fapt ce voia el să știe era altă treabă. Rabinul Binder l-a poftit insistent să stea jos și atunci Ozzie a țipat că și-ar fi dorit ca toate cele cincizeci și opt de nume să fie evreiești. Aceea a fost a doua oară cînd a venit mama lui. - Și-
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]