200 matches
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ADRIANA, ROMAN IN LUCRU - CAP. VIII Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului A doua zi, în timp ce tăifăsuiau binedispuse servindu-și cafeaua, după micul dejun pregătit în stil românesc, se auzi sunând telefonul Doinei. Crezură că-i Vicențio. - Pronto!.. Sì...! Sarò lì in un'ora...! Apoi Doina închise telefonul vizibil supărată. - Ce-i? Ce s-a întâmplat? Era Vicențio
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
e amuzant și când ceva e amuzant, nu plângi. Trish mi-a spus că a auzit-o pe mama ei râzând și chicotind în dormitor, iar a doua a zi când au coborât la micul dejun, amândoi părinții erau foarte binedispuși. Trish a mai spus că s-au binedispus toată noaptea. În alte circumstanțe, Diana ar fi încercat să-i explice anumite treburi, dar pe moment nu avea energia necesară. Soțul ei tocmai o anunțase că dorea să fie liber. Că
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA! de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380388_a_381717]
-
smerit în timp ce împăratul îl dojenea cu blândețea specific rusească: - Băi, izmene căcate, tu să te miști numai dacă dau eu poruncă! Sper să nu se mai repete fiindcă voi fi nevoit să te bat cu biciul până când înveți! Apoi, foarte binedispus, îl ajută pe Ludovic să se ridice și-l trimise la capul celălalt al mesei interzicându-i să se așeze pe ceva. Bietul de el trecea printr-o experiență unică. Nu mai mâncase niciodată stând în picioare. Acum o făcea
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
am reînvia am deveni Imperiul de temut al lui Dracula Voievod! CĂPITANUL SASU: Voi chiar sunteți un imperiu!? CĂPITANUL ARNĂUTU: (destins cu un zâmbet în colțul gurii) Dacă vrăjmașii noștri sunt gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! URSUZ: (binedispus) M-ați convins! Sunteți de încredere!... Vampirul arată cu unghia două locuri pe hartă. URSUZ: Aici și aici se află ascunzătoarea altor două comori! Cei patru își ațintesc privirile pe hartă. Între timp vampirul le indică alt loc pe hartă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
fericire! - Mulțumesc, și ție la fel! Au dansat, au vorbit despre foștii colegi, profesori, despre vremurile tinereții și vremurile de acum, făcând comparații. Gicu a știut să o înveselească spunând diverse bancuri. O sorbea din priviri, văzând-o atât de binedispusă. Ilinca se uită la ceas. - Eu mă retrag, Gicu, au trecut dej� trei ore de când suntem împreună, este târziu! - Nici nu știu cum au trecut! Îți mulțumesc frumos pentru timpul acordat! - Și eu îți mulțumesc, m-am simțit bine în seara aceasta
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( V II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346451_a_347780]
-
timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
timpurile când s-au înființat Căile Ferate Române! Ușa nu se închidea, era sărită de pe șină, culoarul era aglomerat cu tot felul de pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
pe Marcellus să facă la fel. Marcellus aranjă din nou micile statuete de lemn. Privind harta Vitellius realiză că subalternul său îi înțelegea planul. -Ești un adevărat strateg generale! Trebuie să recunosc că ai fler. Ești făcut pentru război! completă binedispus Vitellius. -Știți doar că nu-mi place războiul ilustre guvernator dar acum trebuie să apărăm un teritoriu pe care se află oameni, care au case, care trăiesc și muncesc aici. Și de partea dușmanului sunt tot oameni, nu altceva. Au
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
muzică haioasă e la discoteca "McCool's"! Revăzînd fotografia cu familia și curtea regelui Carol I, făcută pe una din terasele Peleșului, nu-mi pot decît imagina petrecerea timpului pentru această societate care a infuzat României exercițiul civilității distinse și binedispuse. Dacă pentru cei doi îngîndurați monarhi, Carol și Ferdinand, destinderea însemna mai ales plimbarea calmă pe aleile palatului, pentru cei din preajmă, tinerii mai ales, însemna exodurile vesele, în limuzinele de-atunci, la castele tăinuite de pădurea veșnic verde, seratele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
afară). Danny spune cît de bucuros e că e designer invitat la The Look, și cum e sigur că, În maximum șase luni, acesta va fi cel mai căutat magazin din Londra. La final, toată lumea e cît se poate de binedispusă. Toată lumea În afară de Eric. — Designer invitat? zice cînd rămînem singuri. Cum adică „designer invitat“? Ce-și Închipuie, că-l ținem aici un an Întreg? — Nu! zic. Sigur că nu! E posibil să trebuiască să am o mică discuție cu Danny. În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
detectivului că se mișcă într-o lume fără contururi, pândită la fiecare pas de primejdia anulării ființei umane. Momentele de jubilație sunt scurte, înșelătoare - mici amăgiri de sine într-un lanț al eșecurilor. Singura dimineață în care Marlowe se scoală binedispus se desfășoară sub semnul inutilității absolute, al inconsistentului și al zădărniciei desfigurante: A doua zi dimineața m-am deșteptat târziu, din pricina onorariului substanțial pe care-l câștigasem cu o seară înainte. Am băut o cafea în plus, am fumat o
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
considerat că probabil era o sarcină de partid, care oricum nu ne privea pe noi, care nu făceam parte dintre cei mai buni fii ai poporului. Confirmarea faptului că gândiserăm corect a venit în câteva minute, când nea Victor, mai binedispus ca înainte, a oprit în dreptul cooperativei din sat, întrebându-ne: - Voi ce mâncați? Salam, pastramă, pâine și o sticlă de vin, e bine? Hai c-am plecat și vin imediat! Fără să mai aștepte, a sărit din cabină mult mai
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de la o poștă și pentru fiecare dintre ele Îi zvârlea cu ceva În cap. Subotin Însă se obișnuise cu astfel de scene și, În timp ce farfuriile zburau În jurul lui, el fluiera. A doua zi apărea la slujbă plin de cucuie, dar binedispus. Când subalternii Îl Întrebau ce s-a Întâmplat, Ippolit, fluierând aceeași arie, le spunea că a fost la un concert. Acum Subotin se simțea Într-un fel culpabil că ajunsese să-și calce jurământul. Pentru că acasă erau mereu discuții, Subotin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
îl chemă pe doctorul Banerjee de la clinica din bazar și, fiind un bărbat energic, acest sosi cât de repede putu să își vadă pacientul. Avea mustață și ochelari rotunzi și o diplomă de la școala medicală din Ranchi. Coboară, îi strigă binedispus. Cum vrei să te examinez dacă stai în copac? Dar nu, Sampath nu avea de gând să riște. Nu era prost. Nu se dădea el jos să se lase prins și - cine știe? - băgat în cușcă și dus la azilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
se îndrăgostească. Mi-am continuat cursele zgomotoase de la și spre toaletă, unde pe tot peretele aveau niște poze incredibile cu gagici goale din reviste. Am dat peste o femeie care vorbea tare nefericită la telefon și am încercat să o binedispus, ceea ce am continuat să fac și după apariția soțului sau prietenului ei. Nu mi-a plăcut tonul lui Am avut o altercație scurtă în urma căreia m-am trezit zăcând cu fața în jos pe un pat jilav din cutii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
atât de multe despre dumneata. Ce norocos ești că ai devenit prietenul Elfridei! E o sfântă. — Dacă poți să judeci după aparențe, zise Vultur-în-Zbor, aplecându-se deasupra brațului întins, în seara aceasta sunt de două ori norocos. Irina Cerkasova râse binedispusă, dar ochii săi, pe măsură ce prindeau și susțineau privirea lui Vultur-în-Zbor, îl și examinau, misterioși și gri, purtând probabil în ei pâlpâirea unei promisiuni. Elfridei îi spuse: — Două sfinte, draga mea. Două sfinte laolaltă. Câte n-am putea realiza noi? Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
arțăgos... Privindu-l, Noimann se gândi să intervină cu o glumă, aplanând pe moment conflictul ce părea gata-gata să izbucnească Între cei doi comeseni ai săi. Satanovski Îi făcu Însă semn să nu se precipite. De altfel, inginerul părea destul de binedispus. Nici un semn de nervozitate nu se putea citi pe chipul lui masiv, cioplit parcă din stâncă... „Mă și mir”, replică el, adresându-se pictorului, „că, venind vorba de mine, ați pomenit de suflet...” Bikinski rămase Înmărmurit pe moment. „Mărturisesc”, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
facial diferite o fierbeau, feliau, soté-iau, puneau la frigare, prăjeau și Întindeau spre costumele flămânde. Toate sunt un fel de carne pe băț sau chestii din aluat umplute, am spus, cu ochii la cărnurile fumegânde. Contează? —Știu pe cineva foarte binedispus azi. —A, Îmi pare rău. Am uitat, ar trebui să fiu În extaz că după cinci ani de sclavie totul a ieșit așa de bine. Adică, uită-te și tu la noi, e genial, nu alta! am izbucnit eu, gesticulând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
juram ca seara respectivă să nu se mai repete. Vino aici - vorbește cu tata pentru mine, vrei? Au trecut câteva zeci de ani de când n-a mai socializat În afara biroului și nu pare să știe ce să facă. Părea destul de binedispusă și m-am Întrebat cum să-i spun că nu stau decât la aperitive, pentru că trebuia să merg la o petrecere cu băiatul frumos și rău cu care se presupunea că am o relație. —Pen, Îmi pare rău că fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vreo șase plângeri În legătură cu camerele („prea aproape de locul unde menajerele Își țin căcaturile lor de curățenie“; „prosoapele nu ajung nici pe departe ca să usuc atâta păr“; „chiar nu mă interesează să am o priveliște cu o moschee!“) și toată lumea era binedispusă când ne-am reunit la brunch-ul cu șampanie de o eleganță impresionantă dat În onoarea noastră pe terasa hotelului, care se Înălța deasupra mărețului palat Topkapi. Am reușit s-o șterg pe furiș după o oră și am traversat câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cine e copilul și mergem cu toții să vedem ce face Ostiță. Privim de la distanță și vedem joaca lor nevinovată. Amedeo se așeza cu trupul chircit și nebunul trecea peste el... dar râsul lui era acum dulce ca al unul copil binedispus. Noi ne privim unii pe alții și ca într-o minte colectivă gândim: dar Ostiță e al nostru, cum poate el să vină de o zi și să ni-l fure? Invidia ne dă un ghiont și roade cu plăcere
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
o pătură ca să n-o vadă careva și să facă legătura. în schimb, mama stătea țanțoșă și dreaptă. Nu purta nici ochelari cu lentile întunecate, nici vreun fular înfășurat în jurul capului și nici măcar o pălărie cu boruri largi. Eram destul de binedispusă. Asta până când am observat că în spate nu mai era decât o singură persoană. M-am rugat să fie Anna. Anna cu multe droguri. Dar, de cum s-a deschis portiera, chiar de la fereastra mea am putut s-aud voci certându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
așa? mi-a spus el inspectându-mi budoarul care arăta ca după bombardament. Din fericire, ai fost cruțată de o îngrozitoare obsesie nevrotică legată de ordine. — Dacă știam că vii pe-aici, aș fi redecorat toată camera, am replicat eu binedispusă, stând tolănită pe pat și radiind în halatul cel bun al lui Brigit. —Ei, ce drăguț, a zis Luke privind posterul care anunța expoziția Kandinsky de la muzeul Guggenheim. îți plac artele vizuale, nu? — Nu, am răspuns surprinsă să aud cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în frunte cu Chris. Grupul lui Barry Grant a șters-o către Sanctuar, iar grupul lui Josephine a ușchit-o către Sala Abbot. Am alergat pe coridor împingându-ne și îmbrâncindu-ne. Am intrat în sală cu turma, revendicându-ne, binedispuși, cele mai confortabile scaune. Chaquie și cu mine ne-am luat la trântă fiindcă ne cășunase pe același scaun. Cu un brânci sănătos, care m-a țintuit la podea, Chaquie a câștigat lupta și a sărit triumfătoare pe scaun. Amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de nea plutind prin fața ferestrei. Barry-copilul dansa prin cameră cu niște mișcări Tai Chi lente și grațioase, la vederea cărora te linișteai imediat. Barry era într-adevăr foarte frumos. Arăta ca un heruvim cu părul întunecat. Era întotdeauna vesel și binedispus, părând să trăiască într-un soi de transă, într-o lume a lui. Mă întrebam câți ani avea. Eamonn a intrat legănându-se și aproape împiedicându-se de Barry. Ce se întâmplă aici? a întrebat el. E periculos! N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]