274 matches
-
Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian Ț. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatura nobilă și sentimentală, Editura Cronică, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Țiț Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poanta, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
inedite, se află în arhiva profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței din București. 1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni. Alexandria, Editura „Rocriss”, 2005, p. 478-480 + 1 foto bust. 2. În virtutea acestei alianțe a donat Mănăstirii Agapia o parte însemnată din biblioteca, manuscrisele și arhiva sa, pe care
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
alte repriviri critice, fundamentate, întotdeauna, pe un acut simț al proporțiilor și, mai ales, într-o manieră stilistică impecabilă. Informațiile privitoare la debutul său în presa literară sunt incerte și, desigur, incomplete. Unele istorii literare 1 și dicționare biografice și biobibliografice 2 furnizează, invariabil, știrea că Mircea Iorgulescu a debutat în anul 1966 în paginile „Revistei noi” din Ploiești. Informația, fără alte detalii, a fost oferită de însuși Mircea Iorgulescu unor biografi insistenți și scrupuloși, care nu au mai întreprins cercetări
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
în linii și culori”", revista „Moldova, Nr.9. Chișinău, Moldova 2007 Roibu Nicolae, "„A. Mudrea: Numai cultura ne poate scoate în Europa”", ziarul „Timpul”. 30 Noiembrie. Chișinău, Moldova 2008 Sitaru Lidia, "„Personalități orheiene în domeniul Culturii, Artei și Literaturii”", dicționar biobibliografic. Editura "„Pontos”". Chișinău, Moldova 2009 Braga Tudor, "„Andrei Mudrea, aducând Lumină”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 98. 27 Mai. Chișinău, Moldova 2009 "„Clipe de Lumină cu Andrei Mudrea”", agenția „Info-Prim Neo”. 27 Mai. Chișinău, Moldova 2009 Ețco Tatiana, "„Andrei Mudrea
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
anumite metode sau strategii de lectură, așezând în pat procustian, selectiv și falsificator bogăția unei vieți consacrate culturii și creației, lucrarea prof. C. Schifirneț pune în acțiune o hermeneutică discretă și un instrumentar metodologic interdisciplinar în care faptele însele (resursele biobibliografice) se luminează unele pe altele. Faptul, trebuie precizat, nu este inexplicabil. Vasta experiența de cercetare a autorului este vizibilă pretutindeni în lucrare. Dubla formație de filosof și sociolog este valorificată osmotic prin accesarea resurselor interpretative ale genealogiei, istoriei culturii și
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
1950; ed. 2, București, 1951; ed. introd. Ion Vitner, București, 1954; Sună ghiocel, sună clopoțel, București, 1950; Poezii alese, pref. Sergiu Fărcășan, București, 1952; Piuici și frații lui mai mici, București, 1954; Poezii. Pagini alese (1894-1954), pref. Dumitru Micu, note biobibliografice de Sorin Toma, București, 1997. Traduceri: Carmen Sylva, Versuri, București, 1897; Molière, Tartuffe, București, f.a.; reed. în Molière, Opere, II, București, 1955; Lev Tolstoi, Povestiri pentru copii, București, 1921; Karl May, Winetu, București, [1924-1925] (în colaborare cu Ion Gorun); Joseph-Arthur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
te aștepți mai puțin. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Viața lui I.L. Caragiale, București, 1940; ed. București, 1969; ed. București, 1972; Aspecte lirice contemporane, București, 1942; E. Lovinescu (în colaborare cu Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Vladimir Streinu și Tudor Vianu), București, 1944; ed. 2, București, 1971; Dimitrie Anghel. Viața și opera, București, 1945; Introducere în poezia lui Tudor Arghezi, București, 1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
se publică o listă a aparițiilor acelei toamne la Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă. Colaborează Mircea Ștefănescu (cronica teatrală), D. Munteanu-Râmnic, Dinu Cluceru (proză), N. T. Leontescu, cu un meritoriu calendar al personalităților. O rubrică zilnică prezintă date biobibliografice și comentarii despre Homer, Ronsard, Campanella, Cromwell, Lamartine, Turgheniev ș.a. Mai semnează Constantin Galitza (traduceri), Marius Bejan, Dragoș Protopopescu. În paginile revistei își găsesc locul și transpuneri din scrierile lui Arcadie Avercenko, cât și reproduceri din poezia lui Octavian Goga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288568_a_289897]
-
artPanorama”, 1998, 5; Ionel Savitescu, „Doctor fără arginți”, ATN, 1998, 6; Nicolae Panaite, De ieri sunt mai puține nopțile, CL, 1998, 9; Carmelia Leonte, O poetică a timidității, CRC, 1998, 10; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 558-560, Aida Pulpan, „Mâța pe spini”, ATN, 2002, 5; Vasile, Poezia, 286-289; A. I. Brumaru, Netemătorul la manierism , „Gazeta de Transilvania”, 2003, 3 806; Amalia Voicu, Universurile concentraționare ale poemului, „Poezia”, 2003, 3; Carla Bratu, „Cititorul de drept comun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
Giuluș - file de monografie, prefață de Ion Horea (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2008, reeditare 2013); Golfuri și melancolii, poezii, cu o prefață de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie de autor (1974-2014), cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață de Cornel Moraru, (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014);. A publicat, în ediții de
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie de autor (1974-2014), cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață de Cornel Moraru, (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014);. A publicat, în ediții de mare tiraj, și patru plachete de versuri pentru copii: Cântă vara la fereastră (Editura Ion Creangă, București, 1989); Luneta de rouă, (Editura Alpha, Târgu-Mureș, 1990, ediția a
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
amintiri ori piese de muzeu. II. Simțindu-se cu mult mai bine printre cărți decât printre oameni, bădia Eugen s-a împrietenit cu câțiva dintre acești oameni ai cărților și a izvodit, în calitate de coautor, în 1983, două volume de ghiduri biobibliografice Știința în Bucovina. Într-un singur volum, cel de-al III-lea, bunăoară, în aproape 300 de pagini aflăm date sumare despre 94 de personalități cu lista lucrărilor lor științifice și referințe asupra acestora, din domeniile: agricultură, astronomie, biologie, chimie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
e unul din pilonii acestei mișcări. Și faptul acesta nu e puțin. Studenți, doctoranzi, colegi de la Catedra de Istorie a Universității "Ștefan cel Mare" au căutat și utilizat și continuă să cerceteze în mod frecvent instrumentele sale de lucru, ghidurile biobibliografice din bibliotecile sucevene. III. În strânsă legătură cu mai sus amintita categorie a instrumentelor de lucru pentru cercetători, dar pe o treaptă valorică superioară, bădia Eugen Dimitriu poreclit de unii, mai în șagă, mai în serios, "șoarece de bibliotecă" s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
le-a pregătit (...) harnicul și modestul cleric" a fost redescoperit, a sporit însutit în valoare prin publicarea unuia din cele mai uriașe, complexe și tulburătoare manuscrise ale sale, Botanica poporană română (vol. I literele A-F, ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub tipar). Această "adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea evoluției disciplinei și, într-un plan a cărui geometrie pare deja să se întrevadă mai bine, ele focalizează biobibliografic asupra unor personaje-cheie ale unei linii de evoluție care a fost nu numai istoriografică, ci, adeseori, și general culturală, ba chiar și politică. Alte monografii ale aceluiași autor, descriind cercuri mai largi, s-au dovedit decisive în înțelegerea unor curente
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoriei literare și culturale se vădește în lucrările Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar (1980) și Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic (I-III, 1995-2001). Autorul, specialist în biblioteconomie, se dovedește și un istoric literar riguros. În prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în contemporaneitate. În cea de-a doua sunt descrise succint și sistematic peste cinci sute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
FLC, 1982, 43; Alexandru Balaci, În fluxul spiritualității, București, 1987, 194-199; Mihaela Șchiopu, Relații literare româno-italiene. Literatura italiană interbelică în receptarea presei literare românești a vremii, RITL, 1992, 3-4; Veronica Turcuș, Alexandru Marcu și cultura italiană în România interbelică. Profil biobibliografic, Cluj-Napoca 1999; Rusu, Membrii Academiei, 319-320; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, 2000: Dicț. scriit. rom., III, 72-75; Popa, Ist. lit., I, 152. D.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
o formulă stilistică necăutată, studiile sunt bine susținute documentar, lucide și dense în substanța lor ideatică. Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
numaidecât acolo unde o găsea. ALEXANDRU GEORGE SCRIERI: Pagini de critică literară. Marginalia. Eseuri, București, 1938; Recitind pe clasicii noștri. Ion Creangă, București, 1939; E. Lovinescu (în colaborare cu Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Clasicii noștri, București, 1943; ed. București, 1969; Istoria literaturii române moderne, I (în colaborare cu Șerban Cioculescu și Tudor Vianu), București, 1944; ed. 2, București, 1971; Versificația modernă, București, 1966; ed. îngr. Viorica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
interpretări banale sau vulgarizatoare. Cu eseul Alternativa labirintului (1989) el își reorientează discursul critic spre poezie, subtitlul Repere pentru un dialog cu poezia lui Slavco Almăjan fiind, în fond, o autoprezentare a volumului. Monografie bine structurată, cartea începe cu repere biobibliografice și dezvoltă exegeza cunoscutului scriitor și traducător sârb, comentând-o din perspectiva „imaginilor dinamice” și a „imaginilor matriciale”. Și activitatea de cronicar literar la „Orizont” reprezintă o etapă importantă în destinul de critic literar al lui O. Textul său e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
1968, 208-222; H. Corbu, Creionări, Chișinău, 1964, 154-157; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 152-157; H. Corbu, Ctitori de lumină, Chișinău, 1986, 265-272; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 15-36; Ion Șpac, Simion Simionovici Cibotaru (1929-1984). Indice biobibliografic, Chișinău, 1989; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 270. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286223_a_287552]
-
efemere publicații școlare ș.a.m.d. Toate cele șapte volume cuprind atât studii și însemnări cultural-istorice, cât și portrete ale reprezentanților zonei (peste trei sute cincizeci de nume, jumătate figurând aici în premieră). Complementar, dicționarul literar ambiționează să cuprindă în prezentări biobibliografice întregul tablou al zonei, de la scriitori precum Andrei Mureșanu, George Coșbuc, Liviu Rebreanu până la modești literați. Ț. pare să împărtășească o opinie a lui Octavian Goga, potrivit căreia, chiar dacă unii „nu trec hotarul artei eterne”, ei „sunt totdeauna în vecinătatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
strălucitor efort / macină zadarul” (Cochilii). Volumul de eseuri Respiro în amonte (1995) cuprinde contribuțiile cele mai semnificative ale lui Z. în domeniul istoriografiei și al criticii literare: Poezia lui Michelangelo îi prilejuiește poetului-traducător o incursiune pe cât de atentă la detaliul biobibliografic, pe atât de pătrunzătoare sub raport ideatic în lumea marelui artist renascentist, pentru care poezia reprezintă complementaritatea - confesivă, neliniștită și constant interogativă - necesară unei personalități conturate cu o asemenea forță, încât generațiile care i-au urmat nu au ezitat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
proletcultistă a criticului de la „Contemporanul” - scotea în evidență programul cuiva care „pornește” de la literatură spre a ajunge la analiză socială și politică (cum va proceda I. însuși). Cartea despre Panait Istrati, Spre alt Istrati (1986), este de fapt o reconstituire biobibliografică a tinereții acestui hoinar din Balcani, căruia i-a fost dat să fie una din marile conștiințe literare ale epocii lui, fără să ajungă la momentul dezvăluirii adevăratei fețe a socialismului, dar conducând într-acolo. Panait Istrati este pentru I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
publicat în 1978, Scriitori tineri contemporani, conținând 168 de portrete-sinteză ale unor autori născuți după 1936, lucrare construită din convingerea că schimbarea, înnoirea literaturii nu se pot întemeia decât pe dinamizarea de către tineri a structurilor osificate. Însoțite de scurte note biobibliografice, portretele sunt exacte, cuprinzătoare, incisive și nonconformiste, în spiritul întregii critici practicate de I. Despre Marin Sorescu: „Nu e nici un paradox a spune că poetul cel mai «modern» al generației sale este în spirit și cel mai autentic tradiționalist.” Lucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]