255 matches
-
MĂNUCĂ Complexe cu probleme Ultimele decenii au adus un reviriment al studiilor dedicate vieții și operei lui G. Bacovia, ceea ce a provocat o substanțială consolidare a locului pe care scriitorul îl ocupă pe scara de valori a literaturii noastre. O biobibliografie alcătuită în 2001 (Elena Donea, George Bacovia. Biobibliografie, Bacău, Editura Corgal Press, 2001, 479 p.) număra, la data respectivă, aproape trei mii de trimiteri. De curând, a ieșit a doua ediție a studiului lui Daniel Dimitriu, precedată de un volum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un reviriment al studiilor dedicate vieții și operei lui G. Bacovia, ceea ce a provocat o substanțială consolidare a locului pe care scriitorul îl ocupă pe scara de valori a literaturii noastre. O biobibliografie alcătuită în 2001 (Elena Donea, George Bacovia. Biobibliografie, Bacău, Editura Corgal Press, 2001, 479 p.) număra, la data respectivă, aproape trei mii de trimiteri. De curând, a ieșit a doua ediție a studiului lui Daniel Dimitriu, precedată de un volum semnat de Constantin Trandafir. Sunt convins că ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
soarta bibliotecii acestui autor rămâne încă necunoscută. Pe de altă parte, cercetările efectuate în Secția de Manuscrise a Bibliotecii de Stat din Rusia (Moscova) și în Arhiva Centrală Istorică din Sankt Petersburg ne-au permis să reconstituim, în mare parte, „biobibliografia“ sa basarabeană 12. celor doi frați Dimitrie și Pavel Macedonschi; Însemnătatea autentică a colonelului prințul C. Cantacuzino despre începuturile și acțiunea Eteriei în Principatele Române în anul 1821, scrisă pentru colonelul Liprandi în anul 1828. • Căpitanul Iordache Olimpiotul și acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
considerate în primul rând un „jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific”, apoi ca un „laborator de creație” (opus noțiunii de „jurnal de creație”) și ca un „instrument de lucru”. Un sector aparte al activității cercetătorului îl constituie biobibliografiile comentate: Ioan Slavici (1973, în colaborare), Ion Agârbiceanu (1974) și Lucian Blaga (1977), considerată de Mircea Zaciu „un cutremurător bildungsroman, care face lumină în multe privințe și spulberă definitiv multe legende”. Audient al cursurilor marelui poet și filosof, istoricul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
de nuvelă, București, 1956; I. Popovici-Bănățeanul, București, 1959; G. Coșbuc. O privire asupra operei literare, București, 1967; Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Ion Agârbiceanu, București, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), București, 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, București, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie, București, 1977; Publicistica lui Eminescu, [I-II], Iași, București, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific, laborator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
operei literare, București, 1967; Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Ion Agârbiceanu, București, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), București, 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, București, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie, București, 1977; Publicistica lui Eminescu, [I-II], Iași, București, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific, laborator de creație, instrument de lucru, București, 1988; Eminescu. Contribuții documentare, Galați, 1993; Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Ion Agârbiceanu, București, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), București, 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, București, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie, București, 1977; Publicistica lui Eminescu, [I-II], Iași, București, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific, laborator de creație, instrument de lucru, București, 1988; Eminescu. Contribuții documentare, Galați, 1993; Eminescu și Transilvania, Cluj-Napoca, 1995; Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
laborator de creație, instrument de lucru, București, 1988; Eminescu. Contribuții documentare, Galați, 1993; Eminescu și Transilvania, Cluj-Napoca, 1995; Lucian Blaga. Contribuții documentare la biografia sa și a operei, București, 1998; Caietele lui Eminescu. Mitologie și document, București, 1998; Tudor Arghezi. Biobibliografie, I-II, București, 2000-2001; Ediții, antologii: Ioan Slavici, Opere, vol. II-V, București, 1967-1971 (în colaborare cu Teofil Teaha), vol. VII-XIV, București, 1973-1987 (în colaborare cu Constantin Mohanu), Opere, I-VII, introd. edit., București, 2001; Nuvela istorică românească în secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
grimonul pe oglindă, Iași, 1978, 77-80; Cioculescu, Itinerar, III, 232-242; Lit. rom. cont., I, 84-85; Cioculescu, Amintiri, 246-250; Piru, Ist. lit., 309-310; Rodica Pandele, Debutul poetic al lui Al. O. Teodoreanu, RITL, 1985, 3; Dorina Mercheș, Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Biobibliografie, Iași, 1986; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 108-110; Z. Ornea, Proza lui Păstorel Teodoreanu, RL, 1989, 18; Mircea Handoca, Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu-Păstorel, București, 1989; Z. Ornea, Păstorel Teodoreanu, RL, 1992, 40; Ei l-au cunoscut pe Păstorel, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
vede lumea din Basarabia, CC, 1994, 1-3; A. Vizitiu, Un poet generând prin opera sa o sărbătoare pentru copii, „Știința”, 1995, 11; Mihail Dolgan, Vasile Romanciuc: un poet al firescului și candorii, LA, 1997, 11 decembrie; Elena Cucut, Vasile Romanciuc. Biobibliografie, Chișinău, 1997; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 226; Vasile Romanciuc, în Poezia acasă, îngr. Iulian Filip și Mihai Stan, Târgoviște, 2003, 9-12. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
Vâlsan, U, 1935, 217; Adrian Maniu, Poetul geograf, U, 1935, 218; T. Păunescu-Ulmu, Tristeți de prin Ardeal, R, 1935, 7-9; Dimitrie I. Balaur, Profesorul Gheorghe Vâlsan. Un savant religios, BOR, 1935, 9-10; Iorga, Oameni, III, 459-460; Tiberiu Morariu, Vintilă Mihăilescu, Biobibliografia lui George Vâlsan. 1885-1935, Cluj, 1937; Elena Costache Găinaru, George Vâlsan ca literat, București, 1941; N.I. Dumitrașcu, George Vâlsan în scrisori. O linie de folklor și etnografie, Craiova [1942]; Emanoil Bucuța, George Vâlsan după zece ani, AAR, memoriile secțiunii literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Garaz, LA, 1981, 1 octombrie; Ion Pop, Mihail Garaz - un poet martir basarabean, TR, 1991, 34; T. Roșca, Fiorul revelației în proza adolescentină, „Columna”, 1992, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216; Z. Vârlan, O viață sub semnul diagonalei: Mihail Garaz. Biobibliografie, Chișinău, 1998. A.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287165_a_288494]
-
de literatură, IL, 1969, 7; Al. Zub, Memorialistica lui A. D. Xenopol, ALIL, t. XXIII, 1972; A. D. Xenopol. Studii privitoare la viața și opera sa, coordonatori Leonid Boicu și Al. Zub, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 122-125; Al. Zub, A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Dicț lit. 1900, 925-926; Al. Zub, Biruit-au gândul, Iași, 1983, 232-243, passim; Al. Zub, Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986, 32-43, 166-187, passim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
constant și riscant Între toate aceste universuri, la a căror solidaritate Eliade voia să nu renunțe. Numai Înțelegând acest lucru ne putem reîntoarce la tonica lectură a memoriilor lui Honigberger, acela care a trăit cincizeci de ani În Asia. Biobibliografietc "Biobibliografie" DME I-V - „Dosarul” Mircea Eliade, vol. I (1926-1938), Cu cărțile pe masă, vol. II (1928-1944), Elogii și acuze, vol. III (1928-1944), vol.IV (1929-1936), Jos farsa!, vol. VI (1944-1967), partea I Niet!, cuvânt Înainte și culegere de texte de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și a continuat cu colecțiile Izvoarele istoriei românilor, Documente privind istoria României, Fontes Historiae Daco-Romaniae, Documenta Romaniae Historica, Micul dicționar al Academiei Române etc., acestora adăugându-li-se numeroase alte instrumente de lucru: cataloage de documente și manuscrise, repertorii, cronologii, bibliografii, biobibliografii etc. Între 1960 și 1964, prin grija A.R., au apărut primele patru volume din tratatul de Istoria României, lucrare rămasă însă neterminată, proiectul realizării unui tratat privitor la Istoria românilor fiind reluat abia în 1995; tipărirea lui a început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
640 ; Romulus Dianu, „Prin Cetatea Carpaților”, RP, 1929, 3 345; Recenzentă [Agatha Grigorescu-Bacovia], „Prin Cetatea Carpaților”, RVS, 1929, 8-9; Adela Xenopol, în Miller-Săndulescu, Evoluția, 206-215; A murit Adela Xenopol, RVS, 1939, 5-6; Predescu, Encicl., 919; Al. Zub, A.D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973, 31, 60. L. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
ale prozei scurte, TR, 1979, 44; Radu Ciobanu, „Uitarea și neuitarea inocenților”, T, 1984, 4; Ovidiu Moceanu, „Uitarea și neuitarea inocenților”, ST, 1984, 10; Viorel Dârja, „Uitarea și neuitarea inocenților”, CL, 1984, 12; Braga, Sensul, 178-182; Maria Razba, Corneliu Rădulescu. Biobibliografie, Deva, 1987; Gheorghe S. Suciu, Subtext și motivare, TR, 1988, 43; Razba, Personalități hunedorene, 419-421; Dumitru Hurubă, „Jocul cu umbre”, Cuvântul liber”, 2001, 2 943. Il.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
în Philologus XC, 1962, pp. 86-89. 142 Cizek, Eugen, prefață la volumul Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. VIII. 143 Seneca, Lucius Annaeus, Apokolokyntosis sau Prefacerea în dovleac a divinului Claudius, traducere, note, repere cronologice și biobibliografie de Ilieș Câmpeanu, Editura Paideia, București, 2002, p. 10. 144 Idem, p. 5. 145 Idem, pp. 5-6. 146 Comentariul îi aparține lui Ilieș Câmpeanu, îngrijitorul ediției pe care am citat-o și noi, p. 7. 147 Pentru că "Seneca era în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ion Pachia Tatomirescu, Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Manolescu, Lista, I, 110-140; Mircea Bârsilă, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; C. Z. Bustiuc, Nichita Stănescu, poet al Logosului și Divinității, Constanța, 2001; Marian Chirulescu, Maria Necula, Biobibliografie Nichita Stănescu, I-II, pref. Nicolae Boaru, Ploiești, 2001; Carmen Dărăbuș, Nichita Stănescu - experiment poetic și limbaj, Cluj-Napoca, 2001; Olimpia Iacob, Translation Theory Applied to the Poetry of Nichita Stănescu, Satu Mare, 2001; Carmen-Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
poetic și limbaj, Cluj-Napoca, 2001; Olimpia Iacob, Translation Theory Applied to the Poetry of Nichita Stănescu, Satu Mare, 2001; Carmen-Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog, București, 2001; Popa, Ist. lit., II, 412-427; Doina Uricariu, Ecorșeuri, 2001, 342-377; Ion Bălu, Biobibliografia lui Nichita Stănescu, CL, 2002, 8; Horia Avrămuț, Nichita Stănescu în sinele tragic, Iași, 2002; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 117-225; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002, passim; Cassian Maria Spiridon, Etic și estetic la Nichita Stănescu, CL, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de piatră”, LA, 1996, 26 septembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 224-225; Mihail Dolgan, Împlinirile de vârf ale poetului, LA, 1998, 16 iulie; Ana Bantoș, Nicolae Dabija, în Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 533-543; Maricica Cioclea, Nicolae Dabija. Biobibliografie, Chișinău, 1999; Dicț. esențial, 231-233. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
de el din categoria primordială a social-existențialialului"43. Ultimele pagini ale lucrării grupează sub titlul Devenirea romancierului (privire de sinteză) concluziile cercetării întreprinse de critic și prezentate pe larg de-a lungul acestui eseu care deține un loc important în biobibliografia slaviciană. Valoarea lor e certificată de reluarea ulterioară a acestora, după moartea criticului, în Dicționarul scriitorilor români realizat sub coordonarea, revizia științifică a lui Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu la Editura Albatros în 2002. Scris cu douăzeci de ani
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
biografice și amintește de Șaguna și Miron Cristea; de Iosif al II-lea și Franz Josef. Credem că aceste paralelisme depășesc chiar și limitele psihocriticii lui Charles Mauron. Monografia lui Cornel Ungureanu va ocupa un loc important într-o viitoare biobibliografie Slavici. Capitolul I al lucrării, Plecarea de acasă, reflectă imaginea lui Slavici-omul văzută prin ochii cititorului Europei postmoderne pe care criticul timișorean pare să-l reprezinte perfect. El reușește "prin intuiție să pătrundă în nucleul expresiei în intimitatea gândirii celui
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Emoționantă este confidența neîncetată pe care omul Pasolini o face cititorului, pasul în doi cu acesta, ezitant, sincer, complice pe întreg parcursul cărții. Și totuși Petrol nu este o scriere meteorică, apărute ex nihilo, ci un vast recipient al întregii biobibliografii pasoliniene, al tuturor ipostazelor sale umane, politice, artistice. În 1947 Pasolini s-a înscris în Partidul Comunist Italian, nu fără să fi defășurat o activitate de militant, parțial reflectată în versurile funebre și baroce din "L'usignolo della chiesa cattolica
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Marie Aidelle, femeia cu care trăise Meaume în ultimii ani. Sursele documentare despre gravorul Meaume, reperate de autor până în veacul al XIX-lea, dau la iveală moștenirea lăsată: bijuterii, pânze, desene, case, terenuri etc. Efectul de autenticitate e unul sigur, biobibliografia epică a gravurilor are probitatea gravă a profesionistului. Tehnica lui Quignard, cea a pointilismului narativ, suprapusă stilului stenografic, acreditează un protagonist al veacului al XVII-lea, un artist al limbajului violent al gravurii, un om cu frica lui Dumnezeu, lipsit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]