110 matches
-
biosferei. Totodată, coordonatorul și beneficiarul acestei activități, omul, orice-ar face, nu poate părăsi locul lui din cerc, măcar pentru că se hrănește cu substanțe naturale (plante, animale) și este la rândul lui urmat de descompunători ca orice organism din cercul biocenotic. De fapt, prin tehnologie, omul tinde a porni un nou cerc, derivat din primul. Punctul de start al acestui al doilea cerc Îl constituie deșeurile tehnologice. Dar asta, numai În cadrul unei tehnologii exclusiv biologice. Mai explicit, acel segment al cercului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
De fapt, prin tehnologie, omul tinde a porni un nou cerc, derivat din primul. Punctul de start al acestui al doilea cerc Îl constituie deșeurile tehnologice. Dar asta, numai În cadrul unei tehnologii exclusiv biologice. Mai explicit, acel segment al cercului biocenotic pe care biotehnologia Îl folosește, adică cultivarea conștientă a unei specii oarecare, devine bara orizontală a literei T cu care am asemănat tehnologia. Bara verticală este constituită În acest caz dintr’un șir de procese de epurare biologică a deșeurilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specii oarecare, devine bara orizontală a literei T cu care am asemănat tehnologia. Bara verticală este constituită În acest caz dintr’un șir de procese de epurare biologică a deșeurilor, astfel Încât capătul lui să se poată cupla undeva pe cercul biocenotic, deci să constituie hrană pentru careva. Asta, pentru că resursele ce intră Într’o biotehnologie sunt neapărat preluate din același cerc biocenotic. Va trebui găsită Însă sursa de energie, compatibilă biologic, care să miște acest al doilea cerc. De ce avem nevoie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un șir de procese de epurare biologică a deșeurilor, astfel Încât capătul lui să se poată cupla undeva pe cercul biocenotic, deci să constituie hrană pentru careva. Asta, pentru că resursele ce intră Într’o biotehnologie sunt neapărat preluate din același cerc biocenotic. Va trebui găsită Însă sursa de energie, compatibilă biologic, care să miște acest al doilea cerc. De ce avem nevoie de al doilea cerc? Pentru că la nivelul actual al dezvoltării sale, omul nu poate fi satisfăcut, nici măcar ca subzistență, de ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie, compatibilă biologic, care să miște acest al doilea cerc. De ce avem nevoie de al doilea cerc? Pentru că la nivelul actual al dezvoltării sale, omul nu poate fi satisfăcut, nici măcar ca subzistență, de ceea ce poate folosi În cadrul unui cerc biocenotic pe care nu trebuie să-l afecteze. În ultimă instanță, Viața, inclusiv cea umană, Înseamnă energie. A stimula Întreaga biosferă, pentru a face suficient loc omului, Înseamnă un consum energetic mult prea mare. A Închide al doilea cerc, așa cum am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a Împăca cele două feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca heterotrof, dacă vreți, o relație biocenotică punctiformă. Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
informație Înglobată de biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a rămas ca această structură bidimensională să devină tridimensională, de astă dată prin intervenția altui produs al evoluției - omul - care, conștient sau nevoit, pentru a repara ceea ce produsul lui - tehnologia - a făcut, anume poluarea, să formeze un al doilea cerc biocenotic, derivat și În același timp suprapus peste vechiul cerc sau rețea biocenotică. Rezultatul sau câștigul evolutiv n’ar fi altceva decât mărirea stabilității și adaptabilității biosferei. Și, pentru că am considerat util a explicita aceste considerații, poate puțin ermetice, Încerc acum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prin intervenția altui produs al evoluției - omul - care, conștient sau nevoit, pentru a repara ceea ce produsul lui - tehnologia - a făcut, anume poluarea, să formeze un al doilea cerc biocenotic, derivat și În același timp suprapus peste vechiul cerc sau rețea biocenotică. Rezultatul sau câștigul evolutiv n’ar fi altceva decât mărirea stabilității și adaptabilității biosferei. Și, pentru că am considerat util a explicita aceste considerații, poate puțin ermetice, Încerc acum să analizez soarta deșeurilor gospodărești. Mass-media locală insistă asupra permanentei depășiri a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care modifică mediul lor, adică părțile abandonate ale mușchilor, În sens oxidativ, nu sunt compensate cu nimic, cum s’ar Întâmpla Într’o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respectiv devine mort... Procesul oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În mod natural, În aceeași groapă, de un al doilea proces, de reducere, efectuat de plantele din jurul gropii, ale căror rădăcini ajung În ea; e vorba deci de Închiderea unui cerc biocenotic, prin participarea segmentului autotrof, al plantelor adică. Și cu asta am spus totul: plantele reduc mediul În care trăiesc, Într’un proces care necesită energie. Ceea ce omul ar trebui să facă, dar nu o face prin tehnologiile de epurare orășenească
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-se exclusiv În organisme, chiar dacă primitive, heterotrofe. Tipul de metabolism pe care aceste heterotrofe primitive Îl promovau era fermentația, cumplit de risipitoare În ceea ce privește energia. Rezultatul a fost spectrul epuizării nutrienților din mediu. Mai mult, pentru că Încă nu exista un circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare, rezulta și se acumula un deșeu: bioxidul de carbon. Am mai spus și altă dată că epuizarea hranei a impus apariția unor organisme capabile să și-o producă, folosind energia solară, adică autotrofele. Dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu, fosforita, o face și „societatea“ de celule care este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș extracelular mineral, care generează depozite necomestibile, deci stabile; acțiunea lor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a unui mecanism bazat pe modularea redox a mediului. Rolul foulingogen al lor este, de asemenea, greu de caracterizat, dar se pot totuși evidenția două roluri: acela de control, prin consumul altor organisme deja constituiente ale foulingului biologic, respectiv acela biocenotic, de participant în lanțul trofic al biocenozei și reglator redox. Or, este cunoscut că biocenoza este mai productivă decât organismele constituiente independente, lipsite de integrare [96], ca o reflectare a principiului emergenței, dar rezultată în urma modulării redox complementare a mediului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenoză); nu considerăm valabil un mecanism bazat pe modularea redox a mediului, întrucât aceste organisme, ca autotrofe, modulează spre reducător, adică spre domeniul de stabilitate termodinamică a metalului. O altă proveniență a sărurilor reduse de Fe o constituie însăși relația biocenotică pe care aceste bacterii o pot stabili în cadrul foulingului biologic. Astfel, [16] menționează faptul că Gallionella ferruginea, cu rolul cel mai important în coroziune, se încrustează pe substratul metalic sub forma unor noduli în care se dezvoltă bacterii anaerobe; așa cum
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
corosive, atât pentru metale cât și pentru beton (în special de către algele albastre Schizothrix, Anacystis și Phormidium [16]); algele din ordinul Desmidiales (alge verzi) folosesc fierul (ionizat) astfel obținut pentru a-și impregna membrana cu săruri de fier [84]; − mecanismul biocenotic, bazat pe repetarea unui ciclu pasivizare-depasivizare datorat oscilațiilor rH-ului indus în biotop (apă) pentru menținerea homeostaziei redox a ecosistemului. O discuție specială, prilejuită de cele arătate acum, cu manifestare specială în cadrul algelor, este prilejuită de secreția de substanțe gelatinoase
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite supra, au un rol „catalitic“ asupra formării și abandonării acestor structuri silicioase. Pe lângă evidența contribuției la acumularea de material abiotic în fouling, atragem atenția asupra faptului că fenomenul este favorizat și de fluctuațiile (voite sau accidentale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Efectul prezenței lichenilor ca generator de coroziune, se datorează în primul rând unui mecanism chimic, mai ales pe suprafețele exterioare expuse aerului. Lichenii acvatici pot provoca coroziune și prin mecanismele membranar, aerare diferențiată, gradient de concentrație, nu și prin mecanismul biocenotic și enzimatic. O consecință a existenței potențiale a lichenilor, implicit importanta lor agresiune corosivă, constă în faptul că ei se pot reconstitui oricând din algele și ciupercile existente în foulingul biologic. 2.3.2.2.2.4. Mușchii Sunt cele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
poate face, funcție de substanța/structura rezultată prin activitatea vitală a organismului consumator, la diferite niveluri ale șirului descompunătorilor. În al treilea rând, producătorul poate folosi energia solară ori chimică, cu alte cuvinte mai apare o dimensiune, axa OY a modelului biocenotic tridimensional (fig. 62); evident, mai pot fi luate în discuție și alte tipuri, particulare, ori/poate intermediare, de surse de energie primară. S’ar părea că spațialitatea modelului, inițiată la nivelul producătorilor, s’ar estompa într’o planeitate la nivelurile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
specii alogene. O consecință a acestui fapt, cu relație directă cu cazul concret al unei instalații de răcire, merită câteva comentarii, fie ele măcar cu caracter exemplificator. O astfel de schimbare, în sensul creșterii temperaturii conduce - pentru autotrofe -, până la reechilibrarea biocenotică, la necesitatea unui rH reducător din partea mediului (apei). În zonele expuse, cu curgere intensă și implicit omogenizare bună, apare astfel neconcordanța dintre oferta mediului și cerințele organismelor, fapt tradus în dispariția acestora. Dar, în zonele ascunse, stagnante, unde influența chimică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
foulingul biologic este manifestarea tendinței vieții de a coloniza orice spațiu, noțiunea trebuie tratată într’o tendință generalizatoare, depășind cazul concret, al unei instalații de răcire. Și astfel, pentru alte materiale și oarecum alte întrebuințări, dar și pentru alte structuri biocenotice, mai putem găsi consecințe mecanice. Este cazul pavimentelor sau zidurilor, străpunse de rădăcinile plantelor cormofite, sau a lemnului perforat de molusca Teredo navalis, prin acțiune mecanică - chiar dacă facilitată chimic (acizi) -, respectiv biochimic (enzime); în antiteză, talofitele folosesc exlusiv mijloace (bio
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fiziologic, a exista între stratul biotic și metal) a electrolitului reprezentat de ionii din apă să fie diferit de la o zonă la alta. Concluzia se impune de la sine. Depunerea poate fi neuniformă și din punct de vedere calitativ în ceea ce privește compoziția biocenotică a foulingului biologic, mai precis raportul dintre autoși heterotrofe însoțită de secreția, în cantități diferite de la o zonă la alta, a diferitelor substanțe, de catabolism sau modulatoare redox. Variabilitatea crește odată cu luarea în considerare nu doar a unui ion oarecare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sursă de electroni. Exemplul folosit de [14], pentru particularizarea celor amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de heterotrof - și a unora ferooxidante - în calitate de autotrof - este reluat de noi în figura 68, într’o discuție bazată pe logica biocenotică, mai precis a succesiunii trofice. La anod, fierul este ionizat de către chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic de electroni cât și prin consumul chimic de Fe2+ în reacția sa cu S2- eliberat de heterotroful din preajmă și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]