3,585 matches
-
Puric, alături de ceilalți participanți la simpozion, au dezbătut această temă care face parte din istoria recentă a românilor. „A fost un adevărat privilegiu să pot veni și vorbi despre marii martiri ai României”, a spus unul din părinții fondatori ai bioeticii americane, profesorul doctor în medicină și filosofie, domnul Tristam Engelhardt jr, de la Rice university din Houston. „Eu locuiesc în Texas! Suntem niște păcătoși, nu avem niciun fel de martiri acolo. Astfel că venirea mea aici a fost o bucurie. Când
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
Dumnezeu, îl conduce pe acesta la nesupunere și neascultare, întrucât el a fost pus să stăpânească natura, nu să o distrugă. Cercetările asidue ale științei și tehnologiei actuale vădesc, în unele domenii, o atitudine potrivnică normelor creștine de etică și bioetică. Bunăoară, „efortul constant de a realiza roboți cu viață psihică asemănătoare omului poate trăda fie o consecință a golirii de conținut a vieții noastre, compensate prin crearea de artefacte cu conștiință, fie o expresie a unei tentații demiurgice” . Aceleași pretenții
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
o concluzie, așadar, a celor mai sus menționate remarcăm faptul că Biserica Ortodoxă nu a formulat până în momentul de față nici o doctrină social - diaconală referitor la relația ei cu lumea, cu statul, sau privind atitudinea ei față de fenomenul globalizării, secularizării, bioeticii... Lipsa unei astfel de doctrine, minuțios elaborată și autentic articulată, se explică, conform spuselor Mitropolitului Antonie Plămădeală, „prin faptul că nu este în spiritul ortodoxiei să-și formuleze dogmatic experiența ei de trăire și de slujire, care este anterioară și
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
cugetele și însuflețește iarăși democrațiile occidentale în acest sfârșit de mileniu: etica. De vreo zece ani, efectul etic este din ce în ce mai puternic, invadând mass-media, stimulând reflecția filosofică, juridică și deontologică, dând naștere la instituții, aspirații și practici colective inedite. Caritate mediatică, bioetică, acțiuni umanitare, salvarea mediului, impunerea moralei în afaceri, în politică și în mass-media, dezbateri referitoare la avort și la hărțuirea sexuală, la mesageriile erotice și la codurile de limbaj "corect", cruciadele împotriva drogurilor și luptă antitabagică, pretutindeni revitalizarea valorilor și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Veterinary Services, APHIS's Role in Animal Health and Trade, United States Department of Agriculture Animal and Plant Health Inspection Service Fact-sheet. 33 Sorina Livia Ciureanu, Ioan Beatrice, Ioana Stefania Ciureanu, Bioterorismul. O problemă a societății contemporane, Revista Română de Bioetică, vol. 5, nr. 2, aprilie iunie, 2007. 34 David Tucker, Skirmishes at the edge of Empire: The United States and International Terrorism, Westport, CT: Praeger. 35 Metz, Steven, The Future of Insurgency, Carlisle Barracks, PA: US Army War College. 36
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
from a hands-on endoscopy course. Endoscopy 2000; 32: 911-913. 2. Alternative santé (Ex-L'impatient) Mensuel français d'information sur les médecines alternatives depuis 1977. 3. Azoicăi Doina: Etica cercetării clinice. O prioritate în medicina bazată pe dovezi Revista Română de Bioetică, vol 2 nr.2 2003, 40-44. 4. Badea Gh, Badea R: Atlas comentat de ecografie abdominală, Editura Medicală, București, 1990. 5. Bhatikar SR, Mahajan RL, De Groff, CA: Novel paradigm for telemedicine using the personal bio-monitor. Biomedical Sciences Instrumentation, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
1988. 9. Bronzino JD: Introduction to biomedical engineering, San Diego, CA: Academic Press, 2000. 10. Cucoș C: Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 11. Damir Dana, Toader Elena, Importanța expertizei medico-legale în practica drepturilor fundamentale ale persoanei, a-III-a Conferință Națională de Bioetică, Sibiu, 2007. 12. Davis AB: Medicine and its technology: An introduction to the history of medical instrumentation, Westport, CT. Greenwood Press, 1981. 13. Dumas R: Traitement endoscopique des stenoses du tractus digestif. Acta endoscopica, 1999;29:351-357. 14. Enderle JD
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
and management. Br Med J 2000 ; 320 768-770. 35. Rogers EM: Diffusion of innovations. 4th ed. New York: The Free Press. 1983. 36. Rusu V: Mic dictionar medical, Litogafia IMF Iași, 1983 37. Scripcaru Ghe, Astărăstoae V, Scripcaru C: Principii de Bioetică, Deontologie și Drept Medical, Ed. Omnia, Iași, 1994. 38. Scripcaru Ghe, Ciucă A, Astărăstoae V, Scripcaru C: Bioetica, Științele vieții și Drepturile Omului, Iași, Ed. Polirom, 1998. 39. Sox HG jr: Probability theory in the use of diagnostic test. An
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Free Press. 1983. 36. Rusu V: Mic dictionar medical, Litogafia IMF Iași, 1983 37. Scripcaru Ghe, Astărăstoae V, Scripcaru C: Principii de Bioetică, Deontologie și Drept Medical, Ed. Omnia, Iași, 1994. 38. Scripcaru Ghe, Ciucă A, Astărăstoae V, Scripcaru C: Bioetica, Științele vieții și Drepturile Omului, Iași, Ed. Polirom, 1998. 39. Sox HG jr: Probability theory in the use of diagnostic test. An introduction to critical study of the literature. Annals of internal Medicine, 1986,104,60-66. 40. Spencer FC: Human
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
2003. 45. Toader Elena, Rusu Lidia, Popescu Gh: Ethic in info statistical analysis of clinical-epidemiological medical date base, Revista Medico-Chirurgicală, 2007, 111(2), supl.2: 187-190. 46. Toader Elena, Toader T: Drepturile pacientului vs. Obligațiile corpului medical, Revista Română de Bioetică vol 1, nr. 3, 2003, 24-29. 47. Transplant Commission of the Council of Europe, La ONT estima en 94.500 los transplantes de órganos solidos realizados en 2006 en todo el mundo, 28 August 2007. 48. Trif AB, Astărăstoae V
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe, ale fecundării artificiale, ale eutanasiei. În al doilea rând, explicațiile prin valori înnăscute sunt - cu toată aparența lor științifică - mult mai speculative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
medicală”, s-a recurs la acceptarea eutanasiei, ca limită a posibilităților de reanimare sau de prelungire absurdă a unei vieți. Eroarea medicală a fost Însă compensată prin apariția unei formule de tip combinator, care reunește atât morala, cât și medicina: bioetica. Până unde poate merge medicina? Ce Îi este permis să facă? Care este datoria medicului față de viața bolnavului? Prin aceasta, ne reîntoarcem de fapt la o „morală a datoriei”, care apropie speranța de responsabilitate. Cât de actual devine Kant, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de probleme și în permanentă schimbare, igiena mintală continuă să fie subiectul unor dispute. Acestea nu vizează însă principiile și structura sa teoretică, ci modalitatea de „utilizare practică” a igienei mintale în viața socială. Apariția unor probleme noi de tipul „bioeticii”, „eutanasiei”, „experimentului terapeutic uman” etc., ce revin ca responsabilitate științifică igienei mintale, fac ca aceste probleme să interfereze cu doctrinele politice și cu mentalitatea socio-culturală, cu sistemul de valori care normează viața socială. Față de toate aceste aspecte igiena mintală se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morala și cu pedagogia. Faptul nu este defel lipsit de importanță, iar când facem această afirmație, ea nu este câtuși de puțin gratuită, ci susținută de fapte. Având ca obiectiv cultivarea și dezvoltarea sănătății mintale, igiena mintală este atât o bioetică, cât și o pedagogie medicală, ea prezidând aceste domenii ale medicinei moderne. Orice igienă mintală completă include și laturile morală, socială și culturală ale medicinei, nelimitându-se la „a formula reguli” de educație sanitar-psihologică. Igiena mintală, prin natura scopului pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
această situație, dacă o asemenea mentalitate este favorabilă medicinei, dacă ea este pusă în slujba omului sau dacă, dimpotrivă, ea reprezintă interesele societății, sacrificând individul. Incontestabil că așa evoluează lucrurile. O nouă direcție în care se afirmă acest curent este bioetica. 4. Bioetica Bioetica este o concepție, o atitudine și o practică medicală legată de utilizarea organelor umane în scopul transplantărilor acestora, al fecundației artificiale sau al „închirierii uterului”, al experimentelor umane etc. Este un punct de vedere rezultat din dezvoltarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dacă o asemenea mentalitate este favorabilă medicinei, dacă ea este pusă în slujba omului sau dacă, dimpotrivă, ea reprezintă interesele societății, sacrificând individul. Incontestabil că așa evoluează lucrurile. O nouă direcție în care se afirmă acest curent este bioetica. 4. Bioetica Bioetica este o concepție, o atitudine și o practică medicală legată de utilizarea organelor umane în scopul transplantărilor acestora, al fecundației artificiale sau al „închirierii uterului”, al experimentelor umane etc. Este un punct de vedere rezultat din dezvoltarea cercetărilor medicale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o asemenea mentalitate este favorabilă medicinei, dacă ea este pusă în slujba omului sau dacă, dimpotrivă, ea reprezintă interesele societății, sacrificând individul. Incontestabil că așa evoluează lucrurile. O nouă direcție în care se afirmă acest curent este bioetica. 4. Bioetica Bioetica este o concepție, o atitudine și o practică medicală legată de utilizarea organelor umane în scopul transplantărilor acestora, al fecundației artificiale sau al „închirierii uterului”, al experimentelor umane etc. Este un punct de vedere rezultat din dezvoltarea cercetărilor medicale care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al „închirierii uterului”, al experimentelor umane etc. Este un punct de vedere rezultat din dezvoltarea cercetărilor medicale care aduc în discuție o nouă imagine a „omului în medicină”. Din punctul de vedere al igienei mintale, atât eutanasia, cât și practicile bioeticii medicale aduc în prim-plan noi tehnici medicale ale vieții. În fața acestor situații noi, dictate de progresele cunoașterii medicale, ne punem cu legitimă seriozitate întrebarea: „Ce ne este permis să facem în medicină?”. Anticii spuneau: „Primum non nocere deinde salutare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
demnității individului, pe care să le așeze sub semnul responsabilității medicale. În sensul acesta, ea devine o importantă specialitate, cu implicații medico-legale și morale. 5. Eugenia Eugenia face parte din măsurile de psihoigienă, indicând - ca, de altfel, și eutanasia și bioetica - o anumită mentalitate și o atitudine psihosocială față de suferință în general și în special față de boala mintală și bolnavul psihic (H.W. Siemens). Având la origine o justificare genetică, de selecție ereditară în scopul cultivării indivizilor celor mai dotați ca
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caz? Să suprimăm sau să segregăm bolnavii psihic, sau să-i menținem în societate și să-i readucem la un nivel de sănătate mintală optimă? Evident, acest din urmă deziderat corespunde acțiunii de igienă mintală: nu eugenia, nu eutanasia, nu bioetica. Capitolul 37 Expertiza medico-legală psihiatrică a bolnavilor psihic și a deficienților 1. Expertiza medico-legală psihiatrică Psihiatrul și psihologul sunt adesea chemați să-și dea avizul de expert în privința stării de sănătate mintală a unei persoane în cadrul următoarelor forme de expertiză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
proprie societății moderne, care anunță intrarea într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria, bioetica și clonarea. Le vom descrie succint în continuare, întrucât ele au mai fost analizate, în parte, în capitolele anterioare ale lucrării de față. a) Eugenia este concepția teoretică și practică medico-socială de îmbunătățire genetică a populației printr-un act de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
plan ideologic și doctrinar din epoca experimentelor lui S. Voronoff. Ea are la bază aspirația de depășire a bătrâneții, a morții, de menținere a vigorii fizice și mentale, de conservare cât mai mult timp a omului în fața perspectivei perisabilului. d) Bioetica se constituie ca un domeniu medico-psihologic, o etică a copului (trupul carnal), a fiziologiei, vizând menținerea și continuarea vieții chiar atunci când aceasta este grav amenințată, prin intermediul unor „grefe” sau „transplante de organe”. Începută de S. Voronoff, continuată de A. Carell
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie buni meșteri de poduri și luntrii. Cheagul teologiei crește, la urma urmei, din comunicarea cu alteritatea. Este inadmisibil, atunci, ca provocările diverselor științe contemporane - de la filozofie, antropologie, psihologie, istorie ori sociologie până la dezvoltări mai recente, precum medicina genetică sau bioetica - să nu fie interpelate teologic, cu tâlc și premeditare, prin atenția generoasă a acelui spirit creștin care a făcut din epoca patristică un reper normativ pentru conștiința eclezială ortodoxă. Dacă ar fi să măsurăm amploarea misiunii sale sociale și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
uneori, în chip lamentabil, este injecția cu „moralină”, administrată timp de două ore pe săptămână 3. Or, de la insipidele cursuri de morală (o categorie a gândirii apusene secularizate) ar trebui să se treacă, fără cusur, la cursul de etică și bioetică creștină 4. Câteva seminarii ar trebui acordate delicatei probleme a sexualității și a vieții conjugale, care se cuvine tratată fără pudibonderii fariseice 5. Pentru că adăparea la surse este condiția sine qua non a mărturisirii ortodoxe, predarea limbilor clasice studenților de la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
natura capitalului în epoca globalizării, religie și democrație, dispariția țăranului, sociologia religioasă în mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială, flagelul corupției și etatismul, violența pe stradă, puterea mass-media, sănătatea populației, bioetica privată și spitalul public, viitorul conceptului de națiune, legea și autoritatea statală, consumerismul și filozofia creditului bancar etc.1 De ce oare inteligența teologică autohtonă ratează sistematic aceste teme de reflecție specifice condiției omului în modernitate? Să fie vorba doar despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]