1,239 matches
-
o lipsă acută de intimitate. Legătura dintre mizantropie și absența unui spațiu privat nu e prea subtilă, poate, dar plasată în contextul potrivit ea are cel puțin un efect retoric. Cred că lui Behr îi lipsește, pentru a fi un biograf de forță, o știință a dozării detaliilor, echivalentă cu o flexibilitate de perspectivă, dacă o pot numi astfel. Un biograf trebuie să știe cînd devine romancier, așadar cînd se concentrează pe firul epic, construiește dialoguri, un teatru al acțiunii, și
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
în contextul potrivit ea are cel puțin un efect retoric. Cred că lui Behr îi lipsește, pentru a fi un biograf de forță, o știință a dozării detaliilor, echivalentă cu o flexibilitate de perspectivă, dacă o pot numi astfel. Un biograf trebuie să știe cînd devine romancier, așadar cînd se concentrează pe firul epic, construiește dialoguri, un teatru al acțiunii, și cînd abordează calmul înalt al istoricului. Cînd se apropie de eveniment, și cînd se depărtează, cînd privește detaliul în imediatul
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
eu lumea o lăsai (părăsai)/ la X de ai(ani). Versurile de la mijloc - în număr variabil, de obicei între 3 și 14-15, chiar mai numeroase - prezintă viața defunctului, cu date despre familie, școală, ocupație/ funcție. Comun tuturor acestor adevărate (pseudo-auto)biografii abreviate este că apar scrise la persoana I, ca și cînd ar fi fost "dictate" de cel decedat. În fapt, epitafele din Săpînța sînt opera integrală (text, scriere, pictură policromă, cioplirea crucii, executarea "portretelor" morților, a motivelor florale sau geometrice
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
dau ceva, un gaj, ca celui care a câștigat. îi dau trandafirul. Felul în care îl ia se transformă într-o pantomimă fermecătoare." Dar câte pasaje nu s-ar putea cita! Martha Bibescu, departe de a se transforma într-un biograf obedient, își păstrează statutul de comentatoare independentă a faptelor și declarațiilor personajelor sale. Când o evocă, de pildă, pe arhiducesa Stéphanie, nu preia mecanic disprețul acesteia față de "lipsa totală de autoritate a monarhiei engleze", ci știe să vadă în disprețul
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
Ioan Stanomir Cel puțin în aparență, Românul Teatral aparține segmentului realist al prozelor din Diavoliada (Editură Univers, 1998); și totuși, parodicul domină "Cuvântul înainte", ca și cum Bulgakov însuși s-ar amuză luându-și false distanțe față de propriul joc cu măști: biograful e plasat între oglinzi deformante, scriitura realistă e copleșită de ludic. Autorul/editorul își prezintă opera (în tradiție romantică, luată peste picior) că pe un manuscris redactat de adevăratul "autor", Serghei Leontievici Maxudov, a cărui credibilitate e minata prin referirea
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un oarecare Mircea Platon, dacă frazele sale brutale la adresa unui cărturar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
spre ceresc, darul contemplației, sensibilitatea penetranta, iar drept defecte condiția de exilat în lume, neînțelegerea societății, mizeria materială. Geniile își înving melancolia, subliniază Cristian Livescu, prin drogul utopiei. În direcția unei psihologii a genialității, se cade consultat Giorgio Văsari. Faimosul biograf folosește noțiunea de "zei muritori", congruenta cu cea de genii, vorbind despre Rafael. Pictorul a întruchipat un atare ideal, în care se combină fericit "nemăsurata bogăție a comorilor cerului" cu "toate acele gratii și daruri nespus de rare". Natură l-
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
și cum și-au făcut toaletă zilnică, alții ași folosesc jurnalul că terapie pentru tot soiul de nevroze, fără să-și pună nici o clipă ăntrebarea pe cine și de ce să intereseze toate astea. Se gândesc probabil să ănlesnească muncă viitorilor biografi ce le vor reconstitui viața? an funcție de calitatea intelectuală și morală a diaristului, aceste autoportrete pentru posteritate secretă uneori un acid ciudat care le transformă an caricaturi, sau, mai rău, detaliile nerelevante și plicticoase se organizează an portrete grotești. Cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
moravurile sale specifice. Aceste întrebări și încă altele au fost, pînă acum, ocolite în monografiile despre Iuliu Maniu, fără de care nu se poate creiona totuși un portet obiectiv, veridic și creditabil. E fără îndoială, o misiune viitoare pentru istoricii și biografii de mîine. le despre marele bărbat de stat sînt, negreșit, contribuții utile acestei misiuni de viitor. Binevenită este, de aceea, ediția dnei Livia Titeni Boilă, publicată anul trecut la Editură Dacia, care adună amintirile despre personalitatea lui Maniu ale nepoților
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
părinților sau bunicilor noștri, romanele lui Leblanc se aflau la loc de cinste. Cu ocazia expoziției de la Petit Palais „Paris 1900”, zilele de 24-25 mai au fost consacrate simpaticului personaj al romanelor lui Leblanc. Au fost prezenți nepoata scriitorului și biograful lui, Jacques Derouard. Bunul cel mai prețios Într-un scurt interviu acordat hebdomadarului francez „Le Point” din 22 mai, cunoscutul autor islandez de romane polițiste, Arnaldur Indridason, își explică interesul pentru un vechi manuscris islandez, căruia i-a consacrat romanul
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2513_a_3838]
-
atât de specifică memorialiștilor din branșă. Bârna e, dimpotrivă, foarte serios în ceea ce face. Nu spun că i-ar lipsi umorul (pentru că nu-i lipsește!), ci doar că amintirile sale par alimentate mai degrabă de un instinct al istoricului (sau biografului) decât de cine știe ce nostalgii imprecise. Să notăm numai, ca un argument suplimentar, deferența cu care întâmpină Z. Ornea în prefață informațiile furnizate de autor. Destule, scrie acesta, îi erau necunoscute (or, a-l surprinde pe Ornea pe terenul factologiei literare
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
creația sa, la con frații de breaslă, la contribuția acestora "ieri" și după '89. Nu în puține cazuri Don Cezar a avut observații acide, în parte, motivate și prin ocheanul timpului consumat de el. Iată o secvență de cândva! Zice biograful de azi, reproducând: "S-a spus despre tine că erai boier și fiară, animal domestic și sălbăticiune, că erai atât de bun, încât oricine îți putea subjuga sufletul, și atât de impulsiv că dădeai cu ranga în cine apucai. Poet
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
tot ce am facut a fost doar o vâna opintire intelectuală." Corespondență se încheie cu mai puțin de o lună înainte de actul de la 23 august. În esență, ea trasează toate liniile vieții unui patrician, ghid sigur și generos pentru oricare biograf viitor, care nu va avea decât sarcina de a opune informația nemijlocita din scrisori acelor corecturi ce-i vor aparține. În opinia noastră, el nu va avea de tratat o fire scindata, un eu abscons ce ar trebui cercetat altunde
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
li se răspunde cu predilecție, pe larg, atât prin intermediul textului, cât și a numeroase ilustrații (fotografii, desene, afișe, extrase din presă, dedicații scrise de mână etc.) Practic, autoarea epuizează sursele de informații, astfel încât lucrarea sa poate fi considerată exhaustivă. Nici un biograf din viitor al Mariei Tănase și, în general, nici un istoric al muzicii nu va putea ignora contribuția Mariei Roșca. Din nefericire, portretul propriu-zis al cântăreței, ca și relatarea diferitelor episoade "epice" din biografia sa au mult de pierdut din cauza stilului
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
fapt, de opera lui Caragiale, ci de ecoul produs de aceasta în critica ultimului deceniu. Dar și în asemenea condiții, cine l-ar fi putut împiedica pe autor să gloseze cu mai mult aplomb pe marginea respectivelor eseuri, studii critice, biografii? Constantin Cubleșan pare însă dispus să își asume un rol modest, se efasează, deliberat, în spatele textelor discutate, din care citează frecvent fragmente lungi, comentariul personal fiind foarte redus, aproape nul. Aportul autorului se rezumă de regulă, la o succintă concluzie
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
or fi toate, dar sînt cu siguranță multe!) textele pe care le-a produs în ultimii ani, din narcisismul pe care orice activitate auctorială îl presupune inevitabil, dar și în nădejdea că ele vor folosi cîndva vreunui student sîrguincios, sau biografului devotat. Dar motivația care stă la baza alcătuirii acestui volum depășește cu mult simpla avariție auctorială: ea pleacă de la un respect adînc față de gazetărie și ajunge pînă la o viziune aparte, estetică și teoretică, asupra actului literar ca permanentă încercare
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
care e acuzat a fi beneficiat (de către Ion Caraion și Nicolae Carandino, în articole scrise la moartea sa, în septembrie 1944) trebuie așezate la locul lor în împrejurările date și nu transformate în trădare de neam. E mai mult problema biografilor scriitorului decît a istoriei literare.
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
din arhivele instituțiilor prin care a trecut au fost distruse în timpul războiului sau după aceea. În atari condiții, obținerea fiecărui amănunt necesită o mare cantitate de timp, iar uneori devine de-a dreptul imposibilă". Cu atît mai important e meritul biografului, care, pentru a dobîndi frecvent astfel de date, putem confirma că forează de-a dreptul în "imposibil". Ne interesează însă, cu precădere, imaginea globală a lui Bacovia, pe care amănuntele convocate se cuvine nu a o oculta prin inevitabila lor
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
trecut prea repede. Aici, în aceste perioade ale vieții viitorului poet, se ascunde taina curioasei transformări. Atunci, pe lîngă predispoziția spre nevroză și tristețe în felul său de a fi, s-a inculcat multă sugestie și autosugestie. Și asta, crede biograful, pentru că tînărul Bacovia devine de timpuriu, prizonierul unui model mental: poetul decadent, de care nu s-a mai eliberat toată viața. A devenit, altfel zicînd, un personaj bacovian, opera, cum s-a spus, distrugînd omul. Drama lui Bacovia, ca om
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
elemente firești ale unei existențe de damnat irevocabil. Era atît de delăsător și dezabuzat încît a trăit, în Bacău, aproape patru decenii (din cei 76 cît a durat existența sa fizică). Și, cum aici a trăit atît amar de vreme, biograful său acordă confortabil spațiu înfățișării orașului, cu amestecul lui între edilitarul vechi și noul trivial, cu străzile anapoda și adesea desfundate, toate la un loc oferind destule motive de tristețe adîncă. Și, după alte ample și insistente incursiuni în istoria
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
spațiu înfățișării orașului, cu amestecul lui între edilitarul vechi și noul trivial, cu străzile anapoda și adesea desfundate, toate la un loc oferind destule motive de tristețe adîncă. Și, după alte ample și insistente incursiuni în istoria orașului între 1880-1916, biograful conchide că spațiul literar coincide, la Bacovia, cu spațiul băcăuan, celebra Lacustră tot de aici trăgîndu-și sevele și motivele. Și e, se știe, o poezie definitorie pentru înțelegerea liricii sale. Școala, iar se știe, a fost, pentru debilul care era
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
casa maestrului și la cafenea, a mărturisit apoi, l-a fortificat și antrenat sufletește ("Munceam pentru un ideal, discutam și beam"). Neasimilabil, n-a făcut purici nici în cercul de la Literatorul, nici în cel de la Vieața Nouă. Nu era, observă biograful său un cenaclist adevărat. S-a complăcut în atmosfera birturilor, tavernelor, grădinilor, mustăriilor, crîșmelor cu lăutari, tratîndu-se cu vin (nu și cu bere). Devenise, cum îl conduceau predispozițiile, un boem greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
1925-1928) de care s-a ocupat mai mult Gr. Tăbăcaru, celălalt conducător decît poetul nostru și a venit apoi, în 1918, căsătoria cu Agatha Grigorescu (după ce poetul avusese, mai înainte, un fiu natural, nerecunoscut legal). Agatha e bine considerată de biograf "o ambițioasă fără scrupule". Dar pe soți îi apropia nu atracția sau averea ci poezia. Soția, mai tînără cu 14 ani decît marele poet, a luat, de la început, comanda cuplului, protejîndu-l și apărîndu-l pe Bacovia, rezolvîndu-i, prin stăruința ei ambițioasă
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
fost meritul major al editorului de a dispune aceste repere de-sine-stătătoare, într-o suită putând conduce linear, dar nu simplist, la o sinteză. Alegând, bunăoară, triada Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Vladimir Streinu în capitolul rezervat Vieții lui Eminescu, nici unul dintre detractorii biografului, clamoroși în epocă, neîmpăcați plugari pe parcele, nu a fost cuprins în antologie. Când însă vine vorba de Istoria literaturii române, studiile lui E. Lovinescu, Mihai Ralea, Șerban Cioculescu sunt critice în sensul elevat al cuvântului, contrazise doar de Ov.S.
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Animalelor sau 1984, ar fi furnizat guvernului britanic liste de tip mccarthyst ale amicilor săi, comuniști, sau "tovarăși de drum"; prietenul lui Orwell, neobositul umanist și căutător de adevăr, Arthur Koestler, ar fi fost prin anii '50, conform noului său biograf, David Cesarani, profesor de istorie modernă a evreilor la Universitatea din Southampton, nici mai mult nici mai puțin decât un bătăuș și violator de femei, manifestîndu-se în diferite situații ca un "egomaniac meschin și resentimentar"; Jean Jacques Rousseau, promotorul reîntoarcerii
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]