KorAP: Find »[drukola/base=biomedicină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

116 matches

Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775

în primele trei secole) a oferit biomedicinei cinci personalități paradigmatice: Ibn Sina Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos la progresul biomedicinei (Descartes, Spinoza și Bacon).IV. V. Spiralogia Medicală cuprinde cincisprezece spire: 1. Spira "anatomo-histologia", reprezentată prin: Andreas Vesalius, Sacharias Jansen, William Harvey, John Dalton. 2. Spira "microbiologie-imunologie-epidemiologie", reprezentată

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
Avicenna, Moshe ben Maimon- Rambam, William din Ockham, Johannes Gutenberg și Nicolas Copernic. III. Renașterea, care, prin personalitatea paradigmatică a lui Leonardo Da Vinci, a contribuit la progresul biomedicinei. Filosofia, care, prin trei personalități paradigmatice, a contribuit majestuos la progresul biomedicinei (Descartes, Spinoza și Bacon).IV. V. Spiralogia Medicală cuprinde cincisprezece spire: 1. Spira "anatomo-histologia", reprezentată prin: Andreas Vesalius, Sacharias Jansen, William Harvey, John Dalton. 2. Spira "microbiologie-imunologie-epidemiologie", reprezentată prin: Leeuwenhoek, Daniel Gabriel Fahrenheit, Lady Mary Wortley, Edward Anthony Jenner, Louis

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
bine" care-ți permite să-ți domini pasiunile, să-ți impui o măsură potrivită dorințelor, să fii drept cu tine și cu cei din jur, comportamente care se cheamă "virtuți" și realizează armonia vieții. Noțiunea de armonie este transformată de biomedicina secolului al XIX-lea în "homeostazie". Pentru Platon, lumea "fenomenelor" este o "umbră", deci o copie imperfectă a ideii respective. Oamenii care cred în realitatea fenomenelor percepute de simțuri sunt lipsiți de inspirația divină. "Metafora soarelui" (sau comparația cu soarele

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
arta vie a frumosului și a macabrului. Leonardo moare la vârsta de 67 de ani, la 2 mai 1519, și este înmormântat în capela Saint-Hubert la Castelul Amboise, în Franța. Spiralogia bio-filosofiei Bio-filosofia este una din contribuțiile esențiale la dezvoltarea biomedicinei moderne. Progresul biologiei și medicinei din prima jumătate a secolului al XVII-lea poartă amprenta a trei titani ai filosofiei, René Descartes, Baruch Spinoza și Francis Bacon. Aportul filosofiei lor la decodificarea esenței fenomenelor, cu ajutorul raționamentului și a înlăturării îndoielii

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
cursul "experimentării" efectului de păstrare a cărnii prin înghețare. De la acești trei filosofi, spiralogia biomedicală adoptă bucuria de a descoperi adevărul prin rațiunea deductivă și inductivă a experimentului, ca pârghii care urcă cunoașterea și conștiința pe spiralele progresului științific în biomedicină și în restul domeniilor. Spiralogia biomedicală 1. Spira anatomo-fiziologică Andreas Vesalius (1514-1564), marchează epoca anatomică a medicinei. Născut la Bruxelles, pe atunci parte din Olanda habsburgică, într-o familie cu tradiție medicală, studiază medicina. Se dedică anatomiei, scrie un tratat

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
singură contracție ca fiind de 5 ml. Sugerează existența capilarelor pe cale intuitivă, fără însă a putea dovedi acest lucru. Concepția sa despre circulația sângelui de la artere spre vene, într-o permanentă mișcare circulară, poartă în ea o paradigmatică influență aspra biomedicinei. În 1651, William Harvey publică On the Generation of Animals ("Despre generarea animalelor") - un tratat embriologic, bazat pe principiul ex ovo omnia ("toate animalele provin din ouă"), fapt pentru care este considerat tatăl "preformatismului" (știința care suține că oul este

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
secolului al XVII-lea a ucis aproximativ o jumătate de milion de oameni pe an, în special copii. Metoda variolizării, introdusă în Europa de poeta și scriitoarea Lady Mary Wortley Montagu (1689-1762), îi conferă acesteia un loc binemeritat pe spirala biomedicinei. Lady Montagu lasă posterității renumitele ei scrisori din perioada în care era soția ambasadorului Marii Britanii în Turcia (Scrisorile din Turcia). Aceste scrisori sunt considerate una din descrierile memorabile ale orientului musulman. Era o autodidactă formată în biblioteca tatălui ei din

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
cu variola vacilor (cowpox) în mod gratuit, pentru întreaga populație, procedeu care se extinde în toată lumea. Vaccinarea jenneriană deschide capitolul imunologiei în știință și drumul spre rezolvarea problemei SIDA. Louis Pasteur (1822-1895), chimist și microbiolog fracez, se înscrie pe spirala biomedicinei cu cele 3 descoperiri ale sale: pasteurizarea, fermentația microbiană și vaccinarea. Louis Pasteur parcurge școala ca student mediocru, preocupat de pescuit și desen. Obține cu destulă greutate titlul de chimist la vârsta de 20 de ani și diploma de medic

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
milioane de oameni fiind afectați. În 1983, două grupe de cercetători, separate, conduse de Robert Gallo 54 și de Luc Montagnier 55, au descoperit agentul ca fiind un nou tip de retrovirus. Remediul acestei imense pandemii se înscrie pe spirala biomedicinei. 3) Spira selecției naturale Spira selecției naturale în concepția spiralogiei Charles Robert Darwin (1809-1882), naturalist englez, este autorul tezei selecției naturale ca mecanism care explică că originea speciilor se găsește într-un strămoș comun. Selecția naturală este un proces prin

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
care se multiplică prin mitoză. Drojdia Schwann, Schleiden și Virchow neagă "vitalismul" (Wohler) și netezesc calea spre înțelegerea fizico-chimică a vieții. Vitalismul mistifica biochimia, separând-o de chimie. Ei critică cu severitate teoria despre apariția generațiile spontanee, contribuind la progresul biomedicinei. Rudolph Carl Virchow (1821-1902), medic, antropolog, biolog, scriitor, editor și politician, este unul dintre pilonii sănătății publice, asemănător lui Pasteur, supranumit "părintele patologiei moderne". A studiat medicina și chimia la Academia Militară Prusacă din Berlin și și-a început activitatea

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
și publică, în 1865, articolul intitulat Versuche über Pflanzenhybriden ("Experiențe pe plante hibridizate"). Pentru a-și continua cercetările și a le verifica pe animale, alege albina regină. Stareț al Mănăstirii Sfântul Toma, după ce pune o pecete de genialitate pe spirala biomedicinei, își încetează cercetările, pentru a se dedica conducerii mănăstirii. Moare la vârsta de 61 de ani de o infecție a rinichilor. Starețul care-i urmează arde toate observațiile scrise ale lui Mendel, pentru a evita să fie învinovățit pentru grădina

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
și se numește Legea dominanței. Ea stipulează că unul din cei doi factori ("alele") este cel dominant, iar al doilea devine recesiv. Spiralogia anilor 1930-1940 reunește genetica lui Mendel cu selelecția naturală a lui Darwin într-un cerc care înalță biomedicina spre realizarea epocalei descoperiri a genomului. Theodor Heinrich Boveri (1862-1915) și Walter Stanborough Sutton (1877-1916) Walter Sutton (stânga) și Theodor Boveri (dreapta) Autorii teoriei cromozomiale a eredității Ulterior descoperirilor lui Gregor Mendel, cercetările geneticienilor Edmund Beecher Wilson 75 și Theophilus

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
a văzut-o vreodată și pe care o numește nucleină. Aceasta s-a dovedit a fi ADN + ARN, adică cei doi acizi nucleici (dezoxiribonucleic și ribonucleic), împreună. Descoperirea dublei spirale a moleculei acidului dezoxiribonucleic, purtătoarea informației genetice, intră în istoria biomedicinei ca descifrare a unei legi universale. Din combinarea a trei structuri - o pentoză, o bază nucleică și un fosfat - a luat naștere o treaptă a moleculei de ADN. Pentoza este un carbohidrat, baza nucleică este fie o purină (adenină, guanină

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
soba cu bancnote". Are inovații în domeniul hidrodinamicii, meteorologiei, geologiei, chimiei industriale, tehnologiei, economiei și agriculturii. În absența descoperirii gravitației de către Newton, a emiterii unui cuantum de energie fotonică de către Niels Bohr și a transformării materiei în energie de către Einstein, biomedicina nu ar fi făcut giganticii pași ai progresului, de aceea acești trei fizicieni își găsesc loc în spiralogia biomedicală. 14) Spira biofizică a medicinei Sir Isaac Newton (1642-1727), fizician, matematician, astronom, filosof, alchimist și teolog. Considerat autist (Sindromul Asperger) de către

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
cu masa obiectului înmulțită cu pătratul vitezei luminii. 4. Mișcarea browniană este mișcarea permanentă a micilor particule suspendate într-un lichid. Aceste patru idei paradigmatice caracterizează noua concepție despre spațiu, timp și materie, contribuții esențiale la spiralogia progresului științific al biomedicinei. Einstein enunță că lumina este formată din particule, cuante, inițial negate chiar de Max Planck 190 și Niels Bohr, dar universal acceptate în 1919 când Robert Millikan 191 realizează experimental efectul fotoelectric, pentru a dovedi contrariul. Obligat fiind să confirme

[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449

and Familiy Nursing, 2, 388-390. Hudson, K. L. (2006). Genetic testing oversight. Science, 313, 1853. International Working Group on Preimplantation Genetics (2001). Preimplantation genetic diagnosis: experience of 3000 clinical cycles. Report of the 11th anual meeting, May 15, 2001. Reproductive Biomedicine Online, 3, 49-53. Jallinoja, P., Hakonene, A., Aro, A.R., Niemelä, P., Hietala, M., Lönnqvist, J., Peltonen, L. și Aula, P. (1998). Attitudes towards genetic testing: Analysis of contradictions. Social Science & Medicine, 46, 1367-1374. Kenner, C. și Moran, M. (2005

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433

mai bune companii reprezintă cei mai buni colaboratori. În lumea plată, din ce În ce mai multe afaceri se vor face prin colaborarea În interiorul companiilor și Între companii, dintr-un motiv foarte simplu: nivelele următoare ale creării de valori - fie ele din tehnologie, marketing, biomedicină sau industrii manufacturiere - devin atât de complexe, Încât nici o firmă sau departament nu vor mai fi capabile să le gestioneze singure. „Ceea ce observăm În atât de multe domenii diferite“, mi-a mărturisit Joel Cawley, șeful departamentului de planificare strategică al

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616

1. Harman, D. (1956). «Aging: a theory based on free radical and radiation chemistry», Journal of Gerontology, nr. 11, pp. 298-300. Miquel, J. (1989). «Historical introduction to free radical and antioxidant biomedical research», Handbook of Free Radicals and Antioxidants in Biomedicine, vol. 1, éd. J. Miquel et coll., Boca Raton (Florida), CRC Press, pp. 3-13. 2. Moreau, Ch. et C. Dufraise (1924). «Autooxydation et action antioxygène. Propriétés catalytiques du soufre et de ses composés», IX, C.R. Acad. Sci., nr. 178, pp. 162

[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
adaptation of mitochondria, muscle and whole animal respiration to endurance training”, Arch. Biochem. Biophys., nr. 209, pp. 539-544. Saez, G.T., și colab. (1989). „The role of free radicals in the cytotoxicity of cysteine”, Handbook of Free Radicals and Antioxidants in Biomedicine, vol. 1, ed. J. Miquel și colab., CRC Press, Boca Raton (Florida), pp. 81-85. Halliwell, B., și Gutteridge, J.M.C. (1985). Free Radicals in Biology and Medicine, Clarendon Press, Oxford. Gutman, J., și Schettini, S. (1999). Le Guide ultime du GSH

[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988

Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Profesor universitar din anul 2003. Conducător de doctorat din anul 2009, domeniul Inginerie electrică. Discipline: Măsurări electrice și electronice, Măsurări electrice și neelectrice, Măsurări în ecologie și biomedicină, Instrumente pentru calitatea mediului și biomedicină; Compatibilitate electromagnetică; Protecția electromagnetică a sistemelor informatizate. Cercetare științifică: măsurări electrice și electronice, tehnici de măsurare în ecologie și biomedicină, compatibilitate electromagnetică, măsurarea câmpului electromagnetic, interferențe electromagnetice, noi materiale și tehnici de ecranare electromagnetică

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Profesor universitar din anul 2003. Conducător de doctorat din anul 2009, domeniul Inginerie electrică. Discipline: Măsurări electrice și electronice, Măsurări electrice și neelectrice, Măsurări în ecologie și biomedicină, Instrumente pentru calitatea mediului și biomedicină; Compatibilitate electromagnetică; Protecția electromagnetică a sistemelor informatizate. Cercetare științifică: măsurări electrice și electronice, tehnici de măsurare în ecologie și biomedicină, compatibilitate electromagnetică, măsurarea câmpului electromagnetic, interferențe electromagnetice, noi materiale și tehnici de ecranare electromagnetică, efecte biologice ale câmpurilor electromagnetice. 25

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
electrică. Discipline: Măsurări electrice și electronice, Măsurări electrice și neelectrice, Măsurări în ecologie și biomedicină, Instrumente pentru calitatea mediului și biomedicină; Compatibilitate electromagnetică; Protecția electromagnetică a sistemelor informatizate. Cercetare științifică: măsurări electrice și electronice, tehnici de măsurare în ecologie și biomedicină, compatibilitate electromagnetică, măsurarea câmpului electromagnetic, interferențe electromagnetice, noi materiale și tehnici de ecranare electromagnetică, efecte biologice ale câmpurilor electromagnetice. 25 contracte de cercetare științifică. Publicații: 9 manuale universitare și monografii, 35 articole în reviste din țară și străinătate, 65 articole

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
tezei: „Cercetări privind măsurarea și controlul poluării electromagnetice”. Poziție universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Asistent din anul 2009. Discipline: Informatică aplicată, Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice, Măsurări în biomedicină și ecologie. Cercetare științifică: sisteme pentru măsurarea intensității câmpului electric și magnetic, compatibilitate electromagnetică, poluare electromagnetică. Directorul unui contract de cercetare științifică și membru în colectivele altor 15 proiecte. Publicații: 15 lucrări științifice în volumele conferințelor naționale și internaționale. Alte

Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774

legilor naturii conferă independență științelor; biologia se desparte de biochimie și de biofizică, dând naștere la filosofii adaptate fiecărei științe în parte; c) Bucla modernă, reprezentată de apariția de domenii noi, ca fizica cuantică, cibernetica și internetul, care lărgesc orizontul biomedicinei; d) Bucla interdisciplinarității și globalizării, care tinde să reunifice științele cu filosofia. Filosofia științelor apare ca rezultat al implicațiilor pe care descoperirile legilor naturii le au asupra gândirii și rațiunii. În secolul al XVII-lea, John Locke 10, filosof emblematic

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
în digestie, pentru care este premiat de Academia Franceză. Descrie funcția glicogenă a ficatului și descoperă fiziopatologia diabetului care permite determinările zahărului în sânge. Descrie rolul sistemului simpattic cervical în circulația sângelui, deci a existenței nervilor vasomotori. Rămâne în istoria biomedicinei ca descoperitorul stabilității (armoniei) mediului interior - ca o condiție esențială a vieții (milieu intérieur) -, căreia, ulterior, Walter Cannon îi dă numele de "homeostazie". Inițiator al metodei experimentelor oarbe (blind experiment), singurele care dau rezultate obiective, este cel care a definit

[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]