203 matches
-
stat Într-o manieră foarte apropiată de cea a lui Hegel: „Statul este neamul organizat În legătura organică cu pământul său, cu rostul ca stăpânindu-și destinul să-și asigure existența, independența și desăvârșirea”61. Pe lângă explorarea surselor intelectuale ale Biopoliticii, la fel de semnificativă pentru evaluarea noutății și impactului ideilor sale asupra discursului politic din România interbelică este și compararea lucrării cu alte perspective de reorganizare a statului și a sferei publice, propuse de gânditorii contemporani lui Moldovan. Provocările cele mai semnificative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
era Îndreptățit să folosească orice mijloc de a exercita controlul asupra cetățenilor săi. În același sens, Moldovan a subliniat În numeroase ocazii importanța educației și a programelor care să stimuleze cetățenii să Își asume responsabilitățile eugenice. Cu toate acestea, În Biopolitica, Moldovan nu a imaginat o infrastructură care să controleze toate aspectele vieții private și care să Încerce să obțină mobilizarea socială cu orice preț. Moldovan avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fie activitățile și implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate de constrângerile impuse de prioritățile biologice și de principiile eugenice, care structurau sfera publică. O altă diferență radicală dintre teoria biopolitică și ideologiile totalitare este conținută În accentul pus de Moldovan pe legalitate, pe respectul față de legi. Moldovan nu a susținut niciodată folosirea În mod direct sau indirect a violenței de către stat Împotriva cetățenilor săi. Un contraargument la această interpretare ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
viziunea lui Manoilescu despre neoliberalism și dezvoltarea economică subvenționată de stat. Mai mult, Manoilescu Își formulează argumentele Într-un limbaj al determinismului biologic care arată că autorul cunoștea și era interesat de aceleași legi ale eredității ce fundamentau și teoria biopolitică propusă de Moldovan. Cei doi autori se cunoșteau, de altfel, și, deși nu au fost niciodată colaboratori apropiați, au menținut o relație de simpatie pasivă și nu au formulat niciodată critici susținute unul la adresa celuilalt. Deja În 1941 Însă, Manoilescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel ideilor exprimate În Biopolitica. După 1932, În calitate de președinte al Astrei, Moldovan a Încercat să folosească baza instituțională și rețeaua socială a acestei organizații pentru a crea și implementa programe complexe de educație eugenică și sănătate publică 71. Conferința anuală a Astrei a devenit pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a fost mai coerent În susținerea necesității de a organiza o structură modernă și competitivă a statului, pe baza legilor eredității și a preocupării pentru menținerea și Îmbunătățirea capitalului biologic al națiunii. Putem regăsi afirmații aproape identice cu cele din Biopolitica În lucrări publicate chiar până În 1947. În timpul dramaticelor schimbări sociale și politice instrumentate de regimul comunist impus de Uniunea Sovietică, Moldovan scria: La temelia oricărei de guvernări trebuie să stea politica vieții... și să Înnobileze patrimoniul biologic național 78. Citatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
scria: La temelia oricărei de guvernări trebuie să stea politica vieții... și să Înnobileze patrimoniul biologic național 78. Citatul de mai sus ilustrează, cu toate acestea, nu doar continuitățile, ci și schimbările semnificative din viziunea și strategia lui Moldovan. Termenii biopolitică și eugenie nu mai apar În textele sale, o absență cu atât mai notabilă, cu cât cele două noțiuni prevalează În lucrările sale anterioare. În locul acestor termeni, autorul român, fără Îndoială, conștient de critica dură a eugeniei după 1945 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
succesive În anul 1947) nu face decât să demonstreze cât de larg acceptată era eugenia atât ca teorie nu doar validă, ci și normativă, cât și ca strategie de analiză și definire a corpului politic. Ecouri ale Biopoliticiitc "Ecouri ale Biopoliticii" Studenții și colaboratorii lui Moldovan de la Institutul de Igienă Socială din Cluj au pășit pe calea eugeniei, uneori reafirmând argumentele lui Moldovan În favoarea creării unui stat eugenic total, alteori purtându-și propriile bătălii pentru reformarea În profunzime a instituțiilor statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
viitorul dorit pentru România, precum și instrumentele și modelele pe care românii trebuiau să le folosească În Încercarea lor de a deveni o națiune și un stat moderne. Lucrările lui Manliu nu au obținut niciodată popularitatea de care s-a bucurat Biopolitica În perioada interbelică, probabil pentru că el nu a deținut autoritatea nici unei poziții oficiale și nu a avut la dispoziție o bază instituțională cu ajutorul căreia să Își susțină ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Banu despre responsabilitățile statului față de masele de cetățeni „normali” a avut vreun impact asupra perioadei de după 1945. Noile instituții de sănătate publică Înființate de regimul comunist reflectă mai mult o astfel de viziune despre protejarea capitalului biologic decât pe cea biopolitică a lui Moldovan. Abia În 1966, când avortul a devenit ilegal, indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica, și-a dovedit chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu și Banu au descris Însă statul ca fiind instrumentul cel mai puternic de control al comportamentului social, limitat doar de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și cu principiile și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de eterogene, de la simpatia pentru Partidul Național-Țărănesc până la cea pentru Carol al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
superioară, ca public-țintă principal către care erau direcționate informațiile și analizele eugeniste specifice referitoare la problemele sociale și politice contemporane perioadei. În 1925, Iuliu Hațiegan a exprimat această orientare Într-un articol dedicat noii filiale a Astrei, Secția Medicală și Biopolitică. Noua organizație, afirma Hațiegan, avea ca scop principal „Pregătirea terenului pentru intelectuali, ș...ț publicațiune lunară ș...ț, redactarea unei biblioteci portative ș...ț și calendarul sănătății”8. În același timp, astfel de analize prezentau abuzurile iresponsabile ale clasei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Deși erau conștienți de tensiunile intrinsece În poziția lor față de Biserică, numeroși adepți ai eugeniei evitau să discute incompatibilitatea dintre valorile seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea ei era contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea ca soluție „Crearea bazelor științifice pentru inaugurarea unui sistem complet de biopolitică” ce ar putea să educe populația rurală În legătură cu responsabilitățile sale eugenice, cultivând În același timp energiile pozitive ale locuitorilor urbani 41. În mare parte, Manuilă Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nu ca reacție la un fenomen pe care Îl percepeau ca fiind o criză, ci prin prisma accentului pe care Îl puneau Întotdeauna pe măsurile „preventive”. În particular, pentru că eugeniștii erau foarte interesați de stimularea participării femeilor la noua ordine biopolitică, ei simțeau că este necesar să avertizeze, ori de câte ori aveau ocazia, asupra pericolului ca femeile să nu Își Înțeleagă corect noul statut. Această strategie a mișcării eugeniste reprezintă, de asemenea, o altă particularitate a mișcării eugeniste din România, În comparație cu cele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
să fie recunoscută influența retoricii eugeniste asupra dezbaterilor despre educația fetelor În comparație cu cea a băieților, În cadrul cărora argumentul diferențelor biologice, formulat extrem de agresiv de către eugeniști, legitima o abordare esențialistă, discriminatorie, pe criterii de gen. Eugeniștii au propăvăduit agresiv noua „evanghelie” biopolitică, reușind să introducă În manualele școlare, de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În dimensiune etnică și de gen. Ar fi dificil să estimăm cu oarecare precizie răspunsul general al publicului față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă a educației. Existau totuși diferențe de opinie Între eugeniști În privința relației dintre gen și ereditatea inteligenței și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
surse de informare simpliste și uneori vagi erau completate de prezentări mai complexe și mai clare ale problemelor eugenice, În cadrul unor serii de conferințe populare organizate și finanțate În mod regulat, de-a lungul perioadei interbelice, de Secția Medicală și Biopolitică a Astrei. În primii trei ani de la Înființare (1926-1928), Secția Biopolitică a organizat aproximativ 500 de conferințe 54. În general, aceste conferințe erau concepute În special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mai complexe și mai clare ale problemelor eugenice, În cadrul unor serii de conferințe populare organizate și finanțate În mod regulat, de-a lungul perioadei interbelice, de Secția Medicală și Biopolitică a Astrei. În primii trei ani de la Înființare (1926-1928), Secția Biopolitică a organizat aproximativ 500 de conferințe 54. În general, aceste conferințe erau concepute În special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a le oferi viitorilor conducători de programe eugenice și biopolitice o introducere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
teoriile eugeniste. Conferințele Astrei se refereau mai mult la potențialele aplicări ale conceptelor eugeniste la probleme și domenii precum identitatea națională, sănătatea publică, educație și chiar legislație. Cea mai impresionantă serie de astfel de conferințe a fost organizată de Secția Biopolitică din Cluj În 1927 și a avut ca temă „biologia poporului român”. Lectorii din cadrul acestei serii de conferințe erau personalități proeminente, a căror prezență a transformat evenimentul Într-un moment extrem de semnificativ pentru dezbaterile intelectuale din perioada interbelică. Emil Racoviță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică 55. Vorbitorii au oferit definiții foarte diferite pentru noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În mod conștient, s-au poziționat În interiorul paradigmei biologico-deterministe stabilite de mișcarea eugenistă. Participarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dăscălimea și studențimea, băeții de liceu și fetițele de școală, și alte soiuri de bărbați și femei...”56. O astfel de descriere arată cât de larg era spectrul societății românești În care subiectele conferinței trezeau interes. Pe parcursul următorilor ani, Secția Biopolitică a organizat diferite conferințe, mai ales În alte orașe transilvănene. De exemplu, În 1936 au fost organizate 40 de conferințe În Cluj și 136 În Reghin, iar În anul următor au avut loc 200 de conferințe (aproape patru pe săptămână
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
extindă eforturile organizației și să creeze școli țărănești pentru femei. Școlile țărănești pentru femeitc "Școlile Țărănești pentru femei" Astra a Început să se intereseze de problema educației româncelor din mediul rural la sfârșitul anilor ’20, când a fost Înființată Subsecția Biopolitică Femenină a organizației. Activitatea subsecției a constant În principal În atragerea altor organizații autonome de femei În cadrul Astrei. Cea mai importantă dintre asociațiile care au devenit membre ale Astrei a fost Uniunea Femeilor Române, o organizație a femeilor române din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lung ce apăreau În legătură cu rolurile eugenice ale femeilor. Ca parte a Astrei, scopurile Uniunii au devenit acelea „de a menține puritatea și integritatea familiei, de a educa generațiile viitoare, șși a asiguraț asistența socială protejând mama și copilul”65. Subsecția Biopolitică Femenină și-a dedicat o parte importantă din activități educației femeilor de la sate, completând eforturile Astrei În sprijinul țărănimii, considerată resursa naturală a elanului biologic național. Pe lângă activitățile descrise pe scurt În rândurile anterioare, Subsecția Biopolitică Femenină a Început să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]