KorAP: Find »[drukola/base=biopolitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...9 >

203 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

superioară, ca public-țintă principal către care erau direcționate informațiile și analizele eugeniste specifice referitoare la problemele sociale și politice contemporane perioadei. În 1925, Iuliu Hațiegan a exprimat această orientare Într-un articol dedicat noii filiale a Astrei, Secția Medicală și Biopolitică. Noua organizație, afirma Hațiegan, avea ca scop principal „Pregătirea terenului pentru intelectuali, ș...ț publicațiune lunară ș...ț, redactarea unei biblioteci portative ș...ț și calendarul sănătății”8. În același timp, astfel de analize prezentau abuzurile iresponsabile ale clasei de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Deși erau conștienți de tensiunile intrinsece În poziția lor față de Biserică, numeroși adepți ai eugeniei evitau să discute incompatibilitatea dintre valorile seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea ei era contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea ca soluție „Crearea bazelor științifice pentru inaugurarea unui sistem complet de biopolitică” ce ar putea să educe populația rurală În legătură cu responsabilitățile sale eugenice, cultivând În același timp energiile pozitive ale locuitorilor urbani 41. În mare parte, Manuilă Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
nu ca reacție la un fenomen pe care Îl percepeau ca fiind o criză, ci prin prisma accentului pe care Îl puneau Întotdeauna pe măsurile „preventive”. În particular, pentru că eugeniștii erau foarte interesați de stimularea participării femeilor la noua ordine biopolitică, ei simțeau că este necesar să avertizeze, ori de câte ori aveau ocazia, asupra pericolului ca femeile să nu Își Înțeleagă corect noul statut. Această strategie a mișcării eugeniste reprezintă, de asemenea, o altă particularitate a mișcării eugeniste din România, În comparație cu cele din

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să fie recunoscută influența retoricii eugeniste asupra dezbaterilor despre educația fetelor În comparație cu cea a băieților, În cadrul cărora argumentul diferențelor biologice, formulat extrem de agresiv de către eugeniști, legitima o abordare esențialistă, discriminatorie, pe criterii de gen. Eugeniștii au propăvăduit agresiv noua „evanghelie” biopolitică, reușind să introducă În manualele școlare, de la clasele primare, până la cursurile postuniversitare, limbajul și argumentele determinismului ereditar și diferențele biologice reificate În dimensiune etnică și de gen. Ar fi dificil să estimăm cu oarecare precizie răspunsul general al publicului față de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a studenților propuse de eugeniști, etnia era la fel de importantă ca și clasa. Genul era un alt criteriu de reformă a educației. Existau totuși diferențe de opinie Între eugeniști În privința relației dintre gen și ereditatea inteligenței și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
surse de informare simpliste și uneori vagi erau completate de prezentări mai complexe și mai clare ale problemelor eugenice, În cadrul unor serii de conferințe populare organizate și finanțate În mod regulat, de-a lungul perioadei interbelice, de Secția Medicală și Biopolitică a Astrei. În primii trei ani de la Înființare (1926-1928), Secția Biopolitică a organizat aproximativ 500 de conferințe 54. În general, aceste conferințe erau concepute În special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mai complexe și mai clare ale problemelor eugenice, În cadrul unor serii de conferințe populare organizate și finanțate În mod regulat, de-a lungul perioadei interbelice, de Secția Medicală și Biopolitică a Astrei. În primii trei ani de la Înființare (1926-1928), Secția Biopolitică a organizat aproximativ 500 de conferințe 54. În general, aceste conferințe erau concepute În special pentru membrii asociației care aparțineau intelighenției sau clasei de mijloc, cu scopul de a le oferi viitorilor conducători de programe eugenice și biopolitice o introducere

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
teoriile eugeniste. Conferințele Astrei se refereau mai mult la potențialele aplicări ale conceptelor eugeniste la probleme și domenii precum identitatea națională, sănătatea publică, educație și chiar legislație. Cea mai impresionantă serie de astfel de conferințe a fost organizată de Secția Biopolitică din Cluj În 1927 și a avut ca temă „biologia poporului român”. Lectorii din cadrul acestei serii de conferințe erau personalități proeminente, a căror prezență a transformat evenimentul Într-un moment extrem de semnificativ pentru dezbaterile intelectuale din perioada interbelică. Emil Racoviță

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie publică 55. Vorbitorii au oferit definiții foarte diferite pentru noțiunile de biopolitică, biologie și chiar pentru cea de popor. Cu toate acestea, toți erau familiarizați cu ideile Secțiunii Biopolitice și cu abordările teoretice propuse de Moldovan și, În mod conștient, s-au poziționat În interiorul paradigmei biologico-deterministe stabilite de mișcarea eugenistă. Participarea tuturor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
dăscălimea și studențimea, băeții de liceu și fetițele de școală, și alte soiuri de bărbați și femei...”56. O astfel de descriere arată cât de larg era spectrul societății românești În care subiectele conferinței trezeau interes. Pe parcursul următorilor ani, Secția Biopolitică a organizat diferite conferințe, mai ales În alte orașe transilvănene. De exemplu, În 1936 au fost organizate 40 de conferințe În Cluj și 136 În Reghin, iar În anul următor au avut loc 200 de conferințe (aproape patru pe săptămână

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
extindă eforturile organizației și să creeze școli țărănești pentru femei. Școlile țărănești pentru femeitc "Școlile Țărănești pentru femei" Astra a Început să se intereseze de problema educației româncelor din mediul rural la sfârșitul anilor ’20, când a fost Înființată Subsecția Biopolitică Femenină a organizației. Activitatea subsecției a constant În principal În atragerea altor organizații autonome de femei În cadrul Astrei. Cea mai importantă dintre asociațiile care au devenit membre ale Astrei a fost Uniunea Femeilor Române, o organizație a femeilor române din

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
lung ce apăreau În legătură cu rolurile eugenice ale femeilor. Ca parte a Astrei, scopurile Uniunii au devenit acelea „de a menține puritatea și integritatea familiei, de a educa generațiile viitoare, șși a asiguraț asistența socială protejând mama și copilul”65. Subsecția Biopolitică Femenină și-a dedicat o parte importantă din activități educației femeilor de la sate, completând eforturile Astrei În sprijinul țărănimii, considerată resursa naturală a elanului biologic național. Pe lângă activitățile descrise pe scurt În rândurile anterioare, Subsecția Biopolitică Femenină a Început să

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și copilul”65. Subsecția Biopolitică Femenină și-a dedicat o parte importantă din activități educației femeilor de la sate, completând eforturile Astrei În sprijinul țărănimii, considerată resursa naturală a elanului biologic național. Pe lângă activitățile descrise pe scurt În rândurile anterioare, Subsecția Biopolitică Femenină a Început să organizeze o școală țărănească pentru femei, după modelul celor care funcționau deja pentru bărbați. Organizatorii și-au descris activitatea ca fiind una de pionierat, pentru că, afirmau ei, organizațiile feministe erau exclusiv preocupate de femeile orașelor, astfel Încât

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe care eugeniștii le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important motiv pentru care femeile din zonele rurale decideau să se mute la orașe. Chiar și după reforma agrară adoptată la sfârșitul primului război mondial

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
unei serii de broșuri ieftine și articole În Calendarul, unde erau descrise Într-o manieră simplificată cauzele diferitelor boli, printre care tuberculoza, și cele mai eficiente metode de prevenire a apariției și răspândirii lor. În același timp, Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a făcut un apel către medicii care erau membri activi ai organizației să promoveze astfel de materiale, nu doar prin organizarea unor conferințe publice, ci și prin creșterea numărului de consultații oferite maselor rurale dezavantajate. În căutarea unor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
1940, unde și-au continuat, la o scară mai redusă, o parte din activități, prin derularea unor programe cu obiective educaționale (conferințe și cursuri de „igienă socială”). În 1942, din inițiativa lui Moldovan, s-a Înființat În cadrul Astrei o Secție Biopolitică, ca entitate separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
entitate separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
separată de Secția Medicală 3. În minuta Întâlnirii fondatoare, se regăsesc ideile biopolitice ale lui Moldovan, exprimate Într-o formă mai concisă, dar cu mai multă intensitate: „Baza șstatuluiț o constituie legile vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Tradiționalism și modernism În deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. 36. Keith Hitchins, Mit și realitate În istoriografia României, Editura Enciclopedică, București, 1997, pp. 286-294; Gusti, Opere alese, vol. 3, pp. 10-11. 37. Iuliu Moldovan, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944, pp. 23-49. 38. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 39. Graham, „Science and Values”, pp. 1142-1143. 40. Stepan, „Hour of Eugenics”. 41. Kevles, In the Name, pp. 43-44. 42. Mazdumar, Eugenics and Human Failings, capitolul 2. 43. Paul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
from the Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990. 77. Foucault, Discipline and Punish, pp. 79-103. 78. Vezi Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia, Cluj, 1972. 79. Moldovan, Introducere, pp. 33. 80. Ovidiu Comșia, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania, 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 113. 81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990. 77. Foucault, Discipline and Punish, pp. 79-103. 78. Vezi Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia, Cluj, 1972. 79. Moldovan, Introducere, pp. 33. 80. Ovidiu Comșia, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania, 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 113. 81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea, Probleme de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Punish, pp. 79-103. 78. Vezi Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Editura Dacia, Cluj, 1972. 79. Moldovan, Introducere, pp. 33. 80. Ovidiu Comșia, „Politică și biopolitică. Pagina biopolitică”, Transilvania, 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 113. 81. Iuliu Moldovan, Biopolitica, Editura Asociațiunii, Cluj, 1926, pp. 80. 82. Ornea, Anii treizeci. 83. Ornea, Anii treizeci, În special, pp. 60-61. 84. Moldovan, Introducere, pp. 33. 85. Salvator Cupcea, Probleme de eredobiologie, Sibiu, 1944, pp. 35. 86. Traian Herseni, „Anchetă biosocială”, Buletin Eugenic

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Vezi „Legea Serviciului Social”, Buletinul Serviciului Social, nr. 1, martie 1939, pp.3-10; vezi și capitolul 5. 114. „Legea serviciului”, p. 8. 115. „Legea serviciului”, pp. 6-8. 116. „Legea serviciului”, p. 6. 117. Iuliu Hațiegan, „Ce este secția medicală și biopolitică a Astrei?”, În comp. Horia Petra-Petrescu, Calendarul Asociațiunii pe anul comun 1927, Editura Asociațiunii, Sibiu, 1926, pp. 36-38. 118. Vasile Ilea, Școala superioară țărănească, Sighet, 1933. 119. În 1932, când Banu era ministru al Sănătății, medicii numiți de minister care

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
5. Irina Livezeanu a analizat acest aspect prin prisma politicilor educaționale din teritoriile nou-alipite ale Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei. Vezi Cultural Politics. 6. Iuliu Moldovan, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925, pp.62-63. 7. Moldovan, Igiena, p.53. 8. Moldovan, Biopolitica, p. 71. 9. Legionarii făceau parte dintr-un grup Înființat În 1927, Legiunea Arhanghelului Mihail, al cărui lider numit „Căpitanul”, era Corneliu Zelea Codreanu. Deși grupul a fost Înființat după publicarea Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]