414 matches
-
apă, cu vaporul (pentru că erau călătorii lungi, care nu puteau fi Întrerupte de sabat). În copilărie mi se povestea că bunicul meu - Kelman Oigenstein, evreu farmacist din Basarabia -, atunci când nu putea să evite o călătorie de sabat, lua loc În birjă sau În tren, punându-și o sticlă cu apă sub șezut. Astfel, el călătorea „pe apă” ! Inițial am crezut că este o legendă anecdotică, păstrată de tradiția orală a familiei, dar un text non fiction semnat de Mihail Sadoveanu m-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost date În seama șobăsgoimilor” <endnote id="(791, p. 70)"/>. Evident, astfel de practici nu erau agreate de oamenii Bisericii Ortodoxe. În 1813, de pildă, un protopop din Soroca (Moldova) se plângea de aceste „obiceiuri ci au jâdovii la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin târguri și iarmaroace, Editura Sport-Turism, București, 1982. 644. Ioan Petru Culianu, Păcatul Împotriva spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999 (ediția a II-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre („birjă”). La rândul său, termenul fiacre vine de la faptul că o com panie de birje din vechiul Paris avea ca simbol pe Saint-Fiacre, un călugăr ascet din secolul al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spiritului. Scrieri politice, Editura Nemira, București, 1999 (ediția a II-a adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005). 645. Germanul Fiaker și românul fiacru vin din francezul fiacre („birjă”). La rândul său, termenul fiacre vine de la faptul că o com panie de birje din vechiul Paris avea ca simbol pe Saint-Fiacre, un călugăr ascet din secolul al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale speculanților, versurile cele mai bune ale lui Bacalbașa amintind de acelea ale unui „cupletist“ care peste puțin timp va entuziasma publicul bucureștean, Constantin Tănase: „Toate sunt de-o modă nouă, / Jumările fără ouă, / Lămâile fără de miez, / Pilaful fără orez, / Birjele sunt fără cai, / Plă tești studiu introductiv 21 39. Constantin, Ioan și Anton Bacalbașa, Pardon!, revistă umoristică în trei acte și un tablou, București, 1899, pp. 35-36. mult și nimic n-ai, / Pâinea e fără făină, / Zece lei e o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar adevărul este că în ajun, la Colegiul I, nu se întâmplase nici o dezordine. Nicolae Fleva era în mijlocul mulțimii când fu recunoscut de bătăuși. Ime diat bătăușii s-au repezit să-l atace. Fleva izbutește să se arunce într-o birjă, apărat de colonelii Schina și Salmen. Dar bătăușii se luară după el. Ajuns în stradă, sări jos și se refugie într-un magazin de muzică. În Românul de la 30 aprilie se face darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
boabele de porumb? Când este întuneric? Cum este perna? Cine cântă „Oac!Oac!”? În care anotimp cade brumă? Pe unde intrăm în curte? 115. Citiți cuvintele, apoi despărțiți-le în silabe: jar, jir, etaj, ruj, bandaj, viraj, joi, prilej, modelaj, birjă, birjar, lenjerie, mijloc, plajă, stejar, baraj, cârjă, pijama, marcaj, bujor, păianjen, cojocar, curaj, bijuterie, înconjurat, rotunjit. 116. Scrieți după dictare textul: Biju Ursului din parc îi spunem Biju. Nouă ne place să ne jucăm cu el. Stăm în jurul lui. Odată
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
frazei cu altă construcție. În operele literare, anacolutul este folosit adesea ca mijloc de caracterizare a unor personaje. Exemplu: " Eu, dom*judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn atunci cu birja...” ( I.L.Caragiale- Justiție) Antiteza reprezintă figura de stil care constă în opoziția dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situații, menite să se reliefeze reciproc. Exemplu : "Ea un înger ce se roagăEl un demon ce visează; Ea o inimă de aur
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
fost mama, tata, avion - Însoțite de o indicație cu degetul În semn de recunoaștere. Dacă e adevărat că era un avion american care tocmai trecea, să fi fost oare premoniția viitoarei mele transmutări peste ocean? Tatăl meu și plimbarea cu birja Unchiul Mihai, fratele tatei, era foarte apropiat de Iuliu Maniu și, dacă nu mă Înșel, fusese ministru În guvernul lui. Era un ardelean dintr-o bucată, demn și capabil de o mare bunătate, În ciuda educației austriece pe care o primise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mentalitatea Îngustă a stereotipiei naționaliste, care nu onorează pe nimeni, am cunoscut câțiva reprezentanți remarcabili ai diasporei lor și am Întemeiat cu ei prietenii care durează. Cel mai greu Îmi era să-l ascult pe tata descriind faimoasa plimbare cu birja prin Cluj, la care Îl invitase fratele lui Mihai și care avea să-i schimbe viața. Era una dintre anecdotele sale favorite și, deși el o povestea cu multă admirație față de fratele său, mie și azi mi se pare o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ajungă la Paris să studieze sculptura cu Rodin. Avea În el o chemare pasionată și un talent vizual evident. Ar fi fost normal să-și urmeze vocația. Într-o zi, fratele lui l-a invitat calm la o plimbare cu birja prin Cluj, unde familia se stabilise după moartea prematură a bunicului meu. „Deși sunt mai mare, Îți voi vorbi de la egal la egal, deschis, fără prejudecăți! Tu vrei să mergi la Paris să studiezi les beaux-arts. Frumos, nimic de spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
adversităților, atât de utilă În viață. Deși zicala cu bătaia ruptă din rai nu am aplicat-o niciodată băieților mei, azi nu regret cojile de nucă. Dacă regret ceva, e doar faptul că Papago nu a refuzat acea plimbare cu birja. Dacă aș fi fost acolo, l-aș fi Împiedicat sau cel puțin l-aș fi sfătuit să-și urmeze chemarea inimii, după calapodul bunicii, căci toate sfaturile pe care mi le-a dat mie bunica Eftalia s-au dovedit juste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
prefață) PAGEREF Toc133741147 \ h 7 HYPERLINK \l " Toc133741148" Partea Întâi HYPERLINK \l " Toc133741149" ECHILIBRIST ÎNTRE DOU| LUMI HYPERLINK \l " Toc133741150" (DIALOG ÎN TREI) HYPERLINK \l " Toc133741151" Copacul zburător PAGEREF Toc133741151 \h 15 HYPERLINK \l " Toc133741152" Tatăl meu și plimbarea cu birja PAGEREF Toc133741152 \h 16 HYPERLINK \l " Toc133741153" Mama și complicațiile interetnice PAGEREF Toc133741153 \h 20 HYPERLINK \l " Toc133741154" Oglinda, păpușile și Toscanini PAGEREF Toc133741154 \h 21 HYPERLINK \l " Toc133741155" O atracție „irezistibilă“ PAGEREF Toc133741155 \h 25 HYPERLINK \l " Toc133741156" Bunica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unde se ofereau premii, ciocane de încercat puterea, corturi cu ghicitoare în palmă, roata norocului, călușei, muzici cacofonice pretutindeni, restaurante improvizate cu fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii, stră moașele buticurilor de azi. Iar pentru mine nu mele patro nilor se identificau cu firmele prăvăliilor. Dom
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vorbăreață, la masa lungă de stejar cu patină veche sau În odăița de sus, cu oglinda plină de semnături trase cu diaman tele de la inele, ascultând cum sfârâie becul de gaz din tavanul de jos, rareori Întrerupt de huruitul unei birje de noapte oprind În față și de pe capra căreia sărea, greoi În mantaua lui de cati fea, birjarul bătrân, mustăcios și stacoj la față, poposit la acest vad vechi al lor și al câtorva aprețiatori de seamă, printre care fuseseră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pălărie“, spre deosebire de fetele din bordel care purtau numai tulpanul. Aveau cameră mobi lată În oraș și drept de vizită medicală nu la dispensarul comun celorlalte consore pe care le vedeai, În fiecare săptămână, parcurgând În convoi străzile, Înghesuite buluc În birji, de unde zâmbeau prostește la trecători cu fețele lor subte de nesomn și excese, ci la un medic indicat de serviciul sanitar. și erau frec ventate acum de abonați În toată regula, cam cum erau prin acel timp abonații, cu luna
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
turism, va da peste acest castel, îl va restaura, va rezidi turnul de pe arcul de piatră al intrării în pivniță, amenajând apoi un local tip <<Cramă>> cu terasă, care toamna se poate transforma în <<mustărie>>. Va scoate de la naftalină niște birje trase de <<Ducipali>> focoși și după o publicitate deșteaptă nu va trebui să aștepte prea mult mușteriii autohtoni, dar cel mai sigur pe cei străini”... Și încheiam eu foarte subtil: „Majordomul va fi mereu ocupat cu lustruirea plăcii de marmură
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Să nu crezi, iubite prieten, că drumeția de astăzi se termină aici, pentru că abia a dat în clocot... O hudiță din spatele bisericii ne conduce până în Aleea Sadoveanu. De aici înainte, călcăm pe urmele vechilor poștalioane sau, mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe că domnitorul Mihail Sturza a înființat în 1840 Școala de Arte și Meserii din Iași. Printre meșterii de aici se afla și fierarul Cristian Pester, care a cumpărat de la beizadea Calimah o bucată de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
eu apoi să înconjur acest nume. Deasupra restaurantului soților Dimitriu, se afla micul lor hotel, unde se pare că, în perioade electorale, trăgeau diverși politicieni de vază, între care și Ion Brătianu. Gheorghe Negoițescu, al cărui părinte ținuse în București birjă cu un cal - taică-meu îi spunea simplu și crud: birjar -, se trăgea poate din țărani de pe lângă Vălenii de Munte, unde există un sat cu Negoițești, după cum mi-a relatat un tovarăș de suferință al meu la penitenciarul Jilava, și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de Coislin declara că este o nerozie a sorții de care nu trebuia socotită răspunzătoare; ea era în chip firesc o făptură de Curte, așa cum alții, mai fericiți, sunt făpturi ale străzii, așa cum ești iapă de rasă sau gloabă de birjă: era neputincioasă în fața acestei întâmplări și n-avea încotro, trebuia să îndure răul pe care i-l hărăzise voia cerului. Să fi avut Doamna de Coislin legături cu Ludovic al XV-lea? Nu mi-a mărturisit niciodată: admitea totuși că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Când m-am apropiat, pe cine credeți că văd? Pe moș Creangă. El era și le spunea copiilor: „Ați văzut? Așa se conduce sania!” Strașnic învățător îi moș Creangă. Pe nesimțite, am ajuns în Valea Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]