284 matches
-
semn al legăturilor românilor de pe ambele versante ale Carpaților pentru unitate și frățietate - în numele boierilor din ținutul Vaslui se plângeau Sfatului ocârmuitor și solicitau radierea îndatorărilor (căpătăierilor) din catagrafia întocmită la 1845, unde fuseseră trecuți la un loc cu țăranii birnici. Neprimind satisfacții, la începutul anul 1846 boierii revin, cu amenințări la adresa ocârmuirii, fapt pentru care, din dispoziția domnitorului, T. Durmuz și T. Sion, membri ai delegației, sunt arestați, în timp ce T. Rășcanu, ajutat de prieteni, reușește să scape. Subliniind activitatea remarcabilă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drept decât acel a elecției și a eligibilității, precum și a scutirii de bir care.. este numai un privilegiu personal. Boieria este dar personală, pentru că feciorul de boier ce nu are rang nu se poate alege deputat, și fiii săi sunt birnici". El cerea ca rangurile, pe care le asemuia cu niște jucării date numai deșertăciunii, să fie desființate, pentru că a păstra o noblețe acolo unde există este de înțeles, dar a o avea la anul 1848, acolo unde ea n-a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ivan) rusul, prins în catagrafie, putea deveni nume statornic de familie, Ion Rusu, bejenarii ucraineni devenind din străini ai locurilor, bejenari, asimilații locului, permanentizându-și noul și completul nume de Rusu. Așa se putea întâmpla și cu Ion Grecu, fost birnic grec; Ion neamțul, poate un ardelean dintr-un sat săsesc, devenit Ion Neamțu; Ion Muscalu, care va fi fost un Ion, fugar din armatele muscălești, staționat aici și devenit Ion Muscalu, Ion Sârbu, Ion Rusu, Ion Bulgaru, Ion Macedoneanu... 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ortografiat apelativul cu inițială minusculă. La fel, Grigori sân Ursul, feciorul mazilului Ursu zăt Eni Buhăescul este recenzat în 1838 ca Grigori Ursu. De asemeni, semnalează și maniera în care au fost înregistrați în catagrafiile din 1838 și 1845 noii birnici proveniți din tinerii căsătoriți, aceștia fiind identificați, de regulă, prin sintagma cu structura nume de botez + sân (zet) + numele dublu al tatălui (socrului), ca în exemplele: Toader sân Ghiorghi Năsăsescu, Vasîli sân Sămion jâtar etc. 6. Alte nume de familie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiece gospodărie"6. Spre a-și convinge colegii din comisie, invoca precedente nemțești cu realizări de marcă în materie ("deși sunt sărace de păduri, totuși au multe fabrici de sticlă"), făcând următoarele calcule: dacă fiecare din cei 120.000 de birnici ai țării ar fi fost obligați să predea anual statului cantitatea de trei dimirlii, însemnând 36 oca cenușă, rezulta un total de 4.320.000 oca, din care puteau fi obținute, printr-o tehnologie simplă, 528.000 oca potasă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
În rândul "smintelilor" reclamate, precumpănitoare va fi fost, desigur, cea legată de forța de muncă. În vara aceluiași an, 1846, Conachi comunica Vistieriei abuzul săvârșit de către comisiile ce lucraseră la întocmirea catagrafiei din anul anterior, 1845, prin includerea în rândul birnicilor în pofida privilegiului pe care logofătul îl avea dobândit de la domnitor a celor 60 de lucrători aduși la fabrică, motiv pentru care mulți dintre aceștia părăsiseră zona. Mai interesant, însă, decât raportul constatator al autorităților administrative locale întocmit de privighetorul ocolului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pot face", dar că se puteau adopta, în locul lor, linii de tălpi de lemn macadamizate 15. O asemenea linie, mai lesne de durat, întrucât materialul lemnos necesar putea fi procurat gratuit din pădurile statului, iar brațele de muncă, din rândul birnicilor (în contul obligațiilor lor la lucrarea drumurilor), a și aprins spiritul de inițiativă a autorităților. Calea ferată proiectată de Suțu ar fi deservit, în viziunea economistului, nu numai transportul sării de la ocne la Galați, ci și pe acel al mărfurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
socotințe s-au întârziet numai din pricina feluritelor trebi și a altor împregiurări. Folosul ce aduce unei țeri lucrarea minelor se poate privi din două puncturi și anume: 1. Luând în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se așază acolo și, prin aceasta, înmulțesc numărul lăcuitorilor birnici. Este lucru dovedit că cele mai multe mine din Ungaria s-au deschis de cătră străini cari s-au așezat acolo. Încă și mai mare este sporirea împoporării țărei dacă întrânsa se deschid lucrări de mine. Cercarea au dovedit că o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntenoase au nevoie, pentru îmbrăcăminte, de postav, pânză, piele ș.a. care se cumpără din lăuntrul țărei cu bani gata. Deci, un adevăr netăgăduit este că, prin deschiderea minelor și înființarea politiilor de munte, nu numai se înmulțește numărul de oameni birnici spre un mare folos al țărei, dar încă acesta se întinde și preste toată țara, de vreme ce prin producturile minelor se înființează în țară multe meserii și fabrice, de la care, spre un mare folos al țărei, intră dări în visteria statului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se depărta foarte puțin de al țăranilor moldoveni. El vorbea și limba lor fără accent și a rămas, pînă la sfîrșitul vieții, unul din puținii coreligionari care n-au fost «rusificați»“ (1, 39) <footnote A se face comparație cu lista birnicilor din Vedomostie de locuitorii ce se află într-acest ținut [Cernăuți] după cum arată anume înăuntru 1774 iunie, în ordinea strictă de acolo: Andrieș șoltuz, Petre moscal, Iordache mărginean, Vasile Zazonți, Ion sin Durduc, Vasile Pătencu, Mihai apar, Ioneș Pulihacu, Georgie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vamale, taxele asupra băuturilor spirtoase, asupra zahărului, asupra petrolului, monopolul statului, taxa de timbru și înregistrare și impozitul de moștenire. În 1890 erau la noi în comună: 2 mazili, 2 căpătăieri, 10 nevolnici 15, un privilegiat, 12 văduve, iar restul birnici, care nu se bucurau de nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să scadă la 78 de case. În „Condica iluzilor pe anul 1803”, localitatea Oncești era trecută ca având 62 de iluzi 1 și 10 scutiți, pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi, 38 de mazili și 68 de ruptași. După înființarea comunei Oncești (1864
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi, 38 de mazili și 68 de ruptași. După înființarea comunei Oncești (1864), în comună erau 386 de contribuabili și 438 de case, pentru ca în 1887 numărul contribuabililor să fie același, iar casele cu două mai multe. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Țara Românească cea mai veche evidență de acest fel datează din 1747 și înregistra numărul plătitorilor de bir; ulterior, la începutul secolului al XIX-lea au devenit documente administrative frecvente, comandate la intervale relativ mici (1808, 1810, 1819 pentru înregistrarea "birnicilor", în 1813-1823 pentru inventarierea celor scutiți de taxe etc.). În Moldova, primul recensământ e din 1774 și, ca și în Țara Românească, diferitele documente statistice abundă între 1820 și 18282. Și pentru ambele Principate, aceleași autorități ruse care au ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile, toți cunoscuți cu apelativul Scripcariul, care călcau pe urmele bătrânului. Adunaseră sume considerabile odată ce În 1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și a dezrobiților țigani din orașul Eși” (6 iulie 1845). Dacă imaginea devenită clasică, tabloul lui Iosif Iser (fig. nr. 3) după un desen de epocă, nil prezintă pe Barbu Lăutarul cântând la cobză, nici În această privință lucrurile nu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în catagrafia din 1772-1773 satul Mlenăuți era proprietatea mazililor Tudor Manole, Simion Cazacinschi, Ioniță Luțchi. Avea 52 de case în care trăiau 30 moldoveni, 3 mazili și 4 fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25 birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9. Sandul Anton 10. Enache Armăsar 11. Neculaiu, rus 12. Ștefan Minciună 13. Toader Cârdeiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9. Sandul Anton 10. Enache Armăsar 11. Neculaiu, rus 12. Ștefan Minciună 13. Toader Cârdeiu 14
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
3 preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile Mănăilă 12. Vasilache Cozmulețu 13. Gheorghe Andronic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
preoți și diaconi și dascăli o 2 mazili o 1 ruptaș o 4 argați a lui Toader Manole, mazil o 1 argat a lui Simion Căzăcinco, mazil o 1 argat a dumisale armașului Neculi o 2 jidovi. - 25 rămân birnici. Birnici 1. Mihăilă 2. Vasile Lazor 3. Ursache Luică 4. Vasile Chiripinschi 5. Ion Lazor 6. Toader Drobotă 7. Ion fiul Todosiei 8. Todose Stari 9. Dumitru, morar 10. Ivan, velnicerul 11. Vasile Mănăilă 12. Vasilache Cozmulețu 13. Gheorghe Andronic 14
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă - loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor. Catagrafie - recensământ, inventar. Căldărar meșteșugar care repară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă scutită de dări (Klirosul bisericesc). Leat(let) - an, contigent. Letcă - unealtă manuală care servește la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de lemn ce are la mijloc o despicătură în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
După legea electorală de atunci, corpul electoral pentru Cameră era împărțit în patru colegii: în Colegiul I votau marii proprietari rurali și urbani, în Colegiul al II-[lea] micii proprietari și patentarii, în Colegiul al III lea profesiile libere și birnicii cei mici, în Colegiul al IV-lea țăranii.9 240 bucureștii de altădată represive turcești, unii dintre conducătorii răscoalei, printre care și Ștefan Stambulov revenind în România (Curs de istorie modernă a Bulgariei de prof. dr. Constantin Velichi, Universitatea din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre civilizația urbană, intrarea în modernitate, prin urbanizare, dezvoltare organică etc., situația trebuia privită și în context sincronic. La debutul secolului al XIX-lea, privind către țările Europei occidentale Golescu vedea că "În sate, casele sătenilor, adică a acelor proști birnici, sunt de zid, întocmai ca pe la noi, prin orașe, casele boierilor; iar orânduielile cele bune ale acestor sate nici să pomenesc pe la noi în orașe, căci acele sate au theatre, dohtori, gerahi, spițeri, școale, preoți vrednici de preoție" (Golescu, 1963
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]