198,512 matches
-
jurnaliștii au aflat cu emoție că frumușica telenovelistă a încercat să învețe un cântec în românește, dar n-a reușit" (Cotidianul = C, arhivă 12-18.03.2001) - sau pe spectatorii pasionați de respectivul gen: "Dacă ai ghinionul să nimerești într-un birou de "telenoveliste", te-ai ars" (myjob.ro); "avea în România, până la sosire, admiratoare îndârjite printre telenoveliste" (Jurnalul Național, 14.03.2001). Lipsește dintre atestările actuale un alt sens posibil, singurul cu care apar - tot în Internet, nu neapărat și acceptate
"Telenovelist", "telenovelic", "telenovelistic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15196_a_16521]
-
Marina Constantinescu Cînd citești textele lui Eugène Ionesco, nu neapărat piesele lui, simți un disconfort. La început concret, fizic: scaunul devine, brusc, incomod, pe birou sînt prea multe sau, dimpotrivă, prea puține lucruri, creionul pentru notițe este prea ascuțit sau prea bont, canapeaua, nouă, își scoate arcurile în relief să te înghiontească. Mintea intră în conflict cu eul tău. Deși pare să priceapă imediat sensul
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
înțeapă o umbrelă! Și e păcat de noi că sîntem tineri! Culmea e că această amenințare străvezie, făcută exact în stilul Securității, vine taman în momentul în care se poartă această dezbatere despre securiști. S-or fi temînd cei de la Biroul de Presă că ajungem la ceva dosare?! Se teme chiar ministrul?! Dincolo de aerul miștocăresc, se simt o anumită nervozitate și chiar amenințare!" * În ADEVĂRUL, Dumitru Tinu nu ezită să-l numească pe ministrul Apărării Ioan Mircea Pașcu, un "ministru cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15207_a_16532]
-
România liberă, avem aici și Adevărul, am bifat și Evenimentul zilei. De cele mai multe ori însă, nu te duci la paharul de șampanie cu pișcot, pentru că pur și simplu nu merită: câteva rânduri de știre culturală le poți scrie și din birou, după un fax, și cum nu știi niciodată dacă-ți intră textul (spațiul se contrage zilnic, în funcție de reclame), decât să-ți strici relația personală cu prestigiosul autor, mai bine nu mergi la lansare și lucrurile rămân suspendate în ceață. La
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
ne amintim, un emerit dramaturg al Epocii de Aur, nejucat totuși, în Epocă, la Teatrul Național din București. Reparația a venit acum, sub directoratul luminat al d-lui Dinu Săraru, când distinsului dramaturg i s-a pus în scenă piesa Biroul informații eterne. O piesă "admirabil scrisă, o piesă a zilelor noastre", cum aflăm că "s-a spus" (de către cine?) la conferința de presă de la Teatrul Național. Că ar fi "admirabil scrisă" piesa d-lui Iacoban noi nu putem confirma, căci
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
găuri. Unul din oamenii cei mai duri din Calanda, care s-ar fi prăpădit de râs dacă ar fi bănuit ce probleme de conștiință aveam, era unul dintre cei doi medici, don Leoncio. Republican înverșunat, acesta își tapetase în întregime biroul cu paginile colorate ale revistei El Motín - "Revolta" - publicație anarhistă și puternic anticlericală, care era foarte populară în Spania pe vremea aceea. Și acum îmi mai amintesc unul din desene. Doi popi grăsuni stau într-o șaretă, iar Christos, înhămat
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
acum fără, măcar, încuietori la uși... În anno Domini 2002, după festiva "inaugurare" (a clădirii noi), sala cea mare de lectură, și restul, arată nu la fel, ci - în virtutea dinamicii trecerii timpului post-revoluționar -, mai rău, culoarele au devenit - prin mutarea birourilor în noua construcție - bizare labirinte (încep să-mi devină, ca psiholog anti-behaviorist, o obsesie "șobolanii" din "labirintele" experimentelor vechiului curent american); cărțile au rămas, în mare parte, tot în vechiul depozit, fișierul este vetust (nu s-a trecut - nu a
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
da, tot nu are încuietori (detaliu vulgar, însă semnificativ nu doar pentru un semiotician). De ce? Pentru că totul a rămas la fel, ca bibliotecă (dacă o "bibliotecă publică" înseamnă spațiu pentru publicații și pentru cititori): în clădirea nouă, "modernă", sunt numai birourile funcționarilor (și o parte din depozit). Sala de lectură? Va fi reamenajată - când vor fi "fonduri" - tot în clădirea veche (inaugurată cu fast de Carol al II-lea, dar bântuită apoi de spaimele unor bombardamente, cutremure și - în fine - de
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
de partid și ditamai senator. Fiind vorba de cererea lui Vadim Tudor însuși, SRI-ul scotocește arhiva și încredințează celor de la CNSAS 19 volume. Nu știu cît de groase, că nu le-am văzut. Pe drumul dinspre arhiva SRI și biroul lui CVT probabil că dosarele au făcut o haltă pe masa cuiva priceput la citirea unor asemenea documente. Și iese la iveală documentul publicat în Ziua și reluat în Evenimentul Zilei, facsimilul raportului unuia dintre șefii Securității din anii ’80
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
minune. Se va continua numai cu o altă lamentație - spune emigrantul disperat. 1985 Aici lucrez Aici lucrez. În estul Europei. Înconjuată de câini. Mici și neputincioși. De oameni triști sau beți. Ori tragici, cum îi întâlnim la August Strindberg. Pe birou o conservă de versuri. O mănușă. Scrisori. În geam cerneală. În mijlocul camerei un fotoliu din mormântul lui Tutanchamon. Hârtia încă mai respiră dar greu. Cu nitroglicerină. Timpul meu. Trupul meu. Viața mea. Totul este pentru unică folosință. Sigură este numai
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
două teleștiri: - Foarte bine, mă, că li s-a interzis jurnaliștilor să atingă tablourile de pe pereții Parlamentului. E bine să circule însoțiți și numai prin locuri marcate în acest scop, că bezmeticii ăștia arată lumii tot felul de chestii inclusiv birouri pustii ai căror stăpâni (grupuri, comisii etc.) își desfășoară activitatea numai după ce iau pastile pentru invizibilitate după o rețetă fără copyright de la unul Wells, de ne-au făcut de tot... Să-i zic pe nume? Vedeți? ăsta e cusurul prietenului
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
interesante privind structura și mecanismele CNSAS. Articolul conține o serie de dezvăluiri, unele șocante, referitoare la apartenența la fosta Securitate a unor funcționari superiori de astăzi. Semnificativă e și afirmația că CNSAS însuși ar fi avut în componență foști securiști. Biroul de Protecția Informației din cadrul CNSAS ar fi fost, de pildă, o structură compusă și condusă din foști ofițeri de Securitate. Despre conflict de interese, dl Onișoru și compania n-au auzit. Gh. Pașc și colegii săi au dispărut, se pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
vorba despre versul fierbinte de astăzi, care mâine va fi rece și bun de aruncat. Fiți încă o dată prevăzător și corect. Una este să-ți arunci cu mâna ta la coș rebuturile, și alta când o face redactorul, al cărui birou devine neîncăpător din pricina producțiilor veleitarilor harnici și entuziaști care, dacă ar putea, ți-ar trimite alaltăieri ce vor scrie poimâine. Nu este, Doamne ferește, cazul dvs., deși și textele pe care le scrieți ar respira ușurate după o eventuală atentă defrișare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
îmbrăcat decât tine”. În contextul dat, dificil de impudic, am găsit încă un poem aproape inocent: „Tu nu ai de unde să știi câtă durere e în mine mă doare și cuta perdelei/ pliată ca lama unui cuțit mă vâr sub birou și simt forcepsul în jurul gâtului/ îmi ard părul îl împletesc cu moțul tău de la un an mama mă gâdilă cu părul pe față/ acum părul nostru încolțește în carne se ghemuiește sub negi eu de sub birou bat cu pumnii/ în
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
cuțit mă vâr sub birou și simt forcepsul în jurul gâtului/ îmi ard părul îl împletesc cu moțul tău de la un an mama mă gâdilă cu părul pe față/ acum părul nostru încolțește în carne se ghemuiește sub negi eu de sub birou bat cu pumnii/ în calorifer apa țâșnește în lichidul ăsta de consistență gelatinoasă mă simt ca în/ propriu-mi uter sunt postere la ieșire mare spectacol mare EU”. A fost acesta textul numerotat a fi al cincilea din poemul în
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
își dă seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în căutarea unor modele pentru opera lui literară. Cînd i se pare că a găsit un model în Samuel Beckett, biroul de emigrație îl anunță că nu mai poate rămîne în Anglia dacă nu are un loc de muncă. Așa că se reangajează ca informatician, amînînd realizarea visului de a deveni scriitor. Sînt așteptate cu mare interes și celelalte volume ale memoriilor
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
trebuitor istoriei noastre culturale secundare, a mărturiilor ei mărunte și semnificative. Încep cu introducerea la acel articol scris pe la mijlocul regimului trecut, la G. L., cum a fost conceput el pe atunci, fără să schimb nici un cuvânt: Vorbim așezați la un birou (al lui Al. Cazaban n. n.) și când o hârtie alunecă și pică pe podea, el înjură tinerește, venind la anii săi de demult. Când nu-și aduce aminte de ceva, își înfige mâna în pletele lungi, albe, puțin gălbui pe
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
astăzi, cînd raționalitatea își recunoaște o pereche simetrică și complementară în ceea ce Baudelaire a numit „regina însușirilor”. Decan al Facultății de Filosofie, profesorul cu o privire albastră și scormonitoare, cu un zîmbet reținut dar luminos, ne-a primit cordial în biroul lui de la Universitatea Lyon 3. În acest spațiu favorabil unei reflecții care încearcă să îmbine raționalitatea și imaginarul, autorul volumelor Utopia sau criza imaginarului (tradus și la noi), Rațiunea contradictorie, Imaginația, Sacrul (tradus în rom.), Imaginaruri ale politicului (tradus în
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
ambele cuvinte circulă în paralel; chiar în mesaje practice, putin atente la forma, apariția lor pare să satisfacă o necesitate de variație sinonimica. Le găsim așadar destul de des în aceleași contexte, la mică distanță: „Dacă nu ai nici un teveu prin birou, descarcă-ți cateva filmulețe (...) Downloadează-ți jocul” (apropo.ro); „Pentru a downloada un mp3, click dreapta pe «descarcă»” (home.earthlink); „sun programț pe care îl puteți descărca de pe site și care va downloada melodiile” (daytona.go.ro). Oricum, cîteodată se manifestă
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
1992-1996, cînd a compus imnul comisiei juridice a Camerei Deputaților, pe o melodie adaptată după Chevaliers de la Table Ronde: „La Cameră comisii sînt destule/ Ce treaba-și fac cu zel și cu talent/ Și legi mereu așteaptă nesătule/ De la onor. Biroul Permanent// (Refren) Iar dintre toate cea mai harnică,/ Și astăzi ca și-n alte dăți,/ Este comisia juridică,/ De disciplină și imunități.” Autorul își amintește astăzi că acest imn se intona la sfîrșitul fiecărei ședințe și că nici o altă comisie
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
Nu țin să le publicați (neapărat) - spuneți, către redactor, la un moment dat - dar, vorba lui Creangă, după ce veți fi citit atâtea năzbâtii, îngăduiți o clipă și cu prostiile mele. Știu că poezii ca ale mele sunt cu sutele pe biroul domneiei-voastre, ale mele sunt (așa proaste cum sunt) unice, căci mă reprezintă. Poate că autorul se va decide cândva, curând sau niciodată, să păstreze tăcere ori să vorbească despre sine mai mult. Faptul că voi transcrie în continuare o parte
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
acte de curaj, ca în cazul articolului Pentru calitate în nuvelistica noastră. Deși sancționat, și nu va fi singura dată, Croh. (îi vom spune așa, cum îl numeau prietenii, spre a economisi spațiul) a făcut mai tot timpul parte din Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor, a fost redactor-șef al revistei „Viața Românească”, director al Editurii didactice și pedagogice (post care însemna o „retrogradare”), profesor universitar, o voce cu autoritate și multă vreme cu trecere la înaltele foruri de partid
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
din România; membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere În Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum“) În perioada 1999 -2002, membră În Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor În , membră În Biroul Asociației Scriitorilor din București În 2002.Face lecturi publice În străinătate și primește numeroase burse. A publicat 15 volume de poezie, 10 volume de proza, numeroase traduceri. Printre cele mai importante premii primite se numără: · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1980
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
apa dintre două gânduri.” Transcriu în continuare, cu foarte mici amendări, cu atente propuneri de îmbunătățire a topicii ș.a., câteva din poemele lăsate la redacție. Adaug totodată mulțumiri pentru florile-soarelui aduse în dar, pentru aura lor de polen scuturat pe birou. Speranța că ne vom revedea, după externare, cu sănătate răsfoind și citind numerele de revistă apărute în răstimp și păstrate pentru autor. Solstițiu mi se pare impecabil: „În cele din urmă am cedat,/ am lăsat resemnarea să-și facă de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
că ai terminat. Așa că nu ai nici un motiv de melancolie. Mai ales că mâine te așteaptă o nouă zi minunată. Te vei scula pe la șapte și jumătate dimineața. Vei bea aceeași cafea, cu ochii pierduți pe pereți. Vei pleca la birou cu troleibuzul 79, unde vei nimeri în spațiul liber din preajma singurului călător care nu folosește deodorante. Vei coborî la Piața Spaniei. Vei trece prin fața Institutului Francez. În fața avizierului îți vei face încă o dată planul să vezi Pianistul deși nici tu
Pagina albă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13774_a_15099]