127 matches
-
de "Divizia A", dar și cu ajungerea în sferturile Cupei României. În acea ediție Dunărea a eliminat: Avântul Independența 4-0, Navol Oltenița 3-0, Portul Constanța 4-1, Rocar București 1-0, Gloria Bistrița 3-2 (un meci la care antrenorul de atunci al bistrițenilor, Remus Vlad, a "aflat" unde este Călărașiul pe hartă, după ce se declarase necunoscător la tragerea la sorți), Flacăra Moreni 7-3, ASA Târgu-Mureș 2-1. Pentru depășirea sferturilor de finală și accederea în semifinale, Dunărea trebuia să treacă de Politehnica Timișoara. Primul
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
39 Dr. Fr. W. Forster, Îndrumarea vieții, Traducere Nicolae Pandelea, revizuire și adaptare de prof. Aura Bicsi, Edit. Panaghia, Suceava, 1999, p. 170. 40Pr.Prof.Dr. John Breck, Darul sacru al vieții, Traducere și cuvânt înainte de Prea Sfințitul Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, colecția Bioetica, Edit. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, p. 81. 41 Ibidem, p. 83. 42 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, Adam și coasta sa. Spiritualitatea iubirii conjugale, trad. de Constantin Hadarag, Edit. Ars Longa, Iași, 1998, p. 14. 6 ale
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
putea să locuiască, pentru că, de fapt, nu era din Budapesta. N-am dat de el. Dar din Întâmplare, În 1997, el, trăind În Israel, a făcut medicina, a fost Într-o societate cu un prieten de-al meu, tot medic, bistrițean, care a fost și el deportat. Și atunci s-au cunoscut și: „Eu sunt de aici, eu de aici...”. Și a spus: „Eu sunt din Bistrița” - și atunci acest prieten al meu cu care am fost În lagăr zice: „L-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și un bilet gratuit spre țară. Și acum țin minte că am urcat ajutat de alții În vagon. Nu aveam putere, eram complet slăbit. La Budapesta am primit haine, bani și un bilet de tren pentru România. La Budapesta, de la bistrițenii pe care i-am găsit acolo am aflat că sora și mama mea au fost gazate. Știam că nu mai am familie În țară. Am plecat din Budapesta. Nu vă mai spun drumul. La Oradea trebuia să fim transbordați, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
înseamnă că un moiseian vrednic a fost ales voievod peste cnejii din Moisei sau pe mai multe sate. Mihai, fiul voievodului Ștefan de Dolha, în 1450 se judecă cu cnejii din Săliștea de Sus pentru satul Moisei. Simion Szaplonczay scria bistrițenilor din Moisei, la 3 iunie 1658, întrebându-i ce nădejde putea lega de sfânta pace și că poartă frică de hoțiile de la marginea Moldovei și Poloniei. În anul 1700, Stoica convoacă un sobor la Moisei „pentru colectarea dajdiei, judecarea proceselor
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
al sultanului ducea tratative la Buda cu regele Ungariei. În aceeași vreme, turcii trimiteau trupe prin Sofia la Dunăre. Moldovenii se temeau ca aceste forțe să nu atace Cetatea Albă. La 25 aprilie 1468, Ion Pongracz, voievodul Transilvaniei, le cerea bistrițenilor să trimită contingentul lor la Orăștie. Voievodul se temea de un atac contra Transilvaniei în primăvara sau în vara anului 1468. Tratativele turco-maghiare l-au asigurat pe Matei Corvin că Ungaria nu va fi atacată de turci. De aceea, regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de 37 de tunuri conduși de Mihai, a trecut munții pe la Brețcu, prin pasul Oituz, urmând să se întâlnească cu grupul lui Pătrașco la Bacău și al treilea grup compus din 7.000 de oșteni din care 2.000 de bistrițeni, buni cunoscători ai potecilor din munți, a trecut pe la 1200m altitudine, prin pasul Suhard (Cârlibaba) și prin Câmpulung, îndreptându-se spre capitala Suceava. În aceste împrejurări, Ieremia Movilă lasă câțiva oșteni nepregătiți pentru apărarea țării și fuge din Suceava, mai
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
cu numerale : (119) a. Trei mere îmi ajunge. = "Cantitatea de trei mere îmi ajunge." b. Două cafele e cam mult. c. Cinci kilometri e foarte bine. d. Două exemplare e suficient. e. 100 de litri e o nimica toată pentru bistrițenii care numai din asta au trăit. (Realitatea TV, 2008)59 Unele dintre aceste sintagme pot declanșa acordul la plural: (120) a. Trei mere îmi ajung. b. Două cafele sunt cam multe. c. ?? Cinci kilometri sunt foarte buni. d. Două exemplare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși departe de o politică economică de tip capitalist. Situația este asemănătoare în întreaga Europă de Centru și de Sud-Est; abia în anumite regiuni ale Occidentului secolul al XVI-lea scoate la suprafață forme de manifestare ale viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
călugări, de la sfânta a noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii.” Cu alte cuvinte, la 25 feb. 1577 exista deja „ sfânta noastră rugă, de iznoavă (din nou) făcută.” Numai că scrisoarea lui Petru Schiopu către bistrițeni, din 24 iunie 1577, contrazice cele de mai sus. În scrisoare, domnul spune că nu are „meșteri pentru facerea zidurilor unei mănăstiri” și roagă să i se trimită „15 sau 16, sau câți pot, dar unul din ei să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Un grup mare de lucrători așteaptă să fie transportat sus. Între localnici, pe care-i deosebești cu ușurință și după port și după înfățișarea lor vioaie, sunt amestecați și "ungureni": dintre aceștia unii au învățat românește din contactul strâns cu bistrițenii și năsăudenii. Se află între acești "ungureni" un bărbat în putere, voinic și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți-mi, mă rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă privește - deoarece memoriile sunt și un bun pretext pentru confesiuni, nu-i așa? -, eu n-am dorit niciodată să afirm autenticitatea În realțiile sau În tipologia umană. Naturalismul francez o făcea magistral, ca și cel românesc, În frunte cu bistrițeanul Liviu Rebreanu. Cine poate fi mai magistral și mai impunător decât un Emil Zola, care descoperă și duce „reflectarea” mediilor și a fiziologiilor umane joase până la o formă a cinismului - cinism văzut și el ca o formă de respingere a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ludovic reînnoia sexonilor din Brașov vechile acte cu privilegii distruse de tătari, stipulând în noul act obligații de participare a tuturor pedestrașilor sau călăreților pe cheltuiala proprie, când regele va pleca în părțile orientale și numai 50 în acele occidentale. Bistrițenilor li se acorda, în 24 aprilie același an, să facă negoț la Răsărit de Carpați, adică la Baia, Suceava, Siret. În vederea unei mai bune organizări a apărării, ca nu cumva printr-o nouă irupție a mongolilor aduși de Bogdan să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad, Glad, Menumorut), oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Marta Petreu, Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad și Menumorut) Dorian, oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe malul Oltului, de la Păușa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și haine gata făcute). De la Veneția negustorii lui Ștefan cel Mare cumpărau viguri de brocart de aur și mătase, „damaschinul” zis „ronato”, stofe grele (unele întrebuințate doar pentru confecționarea hainelor bărbătești) în care aurul strălucea, iar prin Ardeal, în carele bistrițenilor și ale brașovenilor, soseau postavurile de Trichten, Görlicz, Köln și Nürnberg, stofele fabricate la Bruges ori la Malines (Mehelen), la Speyer, Bergamo și Florența 296. Sașii vindeau pe piețele românești (mereu doritoare de astfel de mărfuri) - zice N. Iorga - „Scharlach
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
morții ca urmare a păcatului originar”), într-o secvență cu totul stimabilă, altfel, D. Russo a izolat, cu acribia-i cunoscută, câteva corespondențe ce lămuresc sursa - omilia lui Ioan Chrisostom. Savantul a identificat și alte prezențe chrisostomice în textul diaconului bistrițean 621. Nu mai insist, ca urmare, și îl las pe diacul Toader să-i explice cititorului „ce iaste moartea”: Că moartea altă nemică nu mai iaste, fără numai plata păcatului și sămnul osândei lui Dumnedzău carea iaste pre tot rodul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Basarab, Editura științifică, București, 1971, p. 228; vezi și D. Pleșia, „Neagoe Basarab. Originea, familia și o scurtă privire...” (I), în Anuarul Muzeului judeșean Dâmbovița, 1969, pp. 45-60. 615. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 375-376. 616. Scrisoarea lui Pătrașcu Ciogolea către bistrițeni s-a păstrat. Vezi Nicolae Iorga, Documente românești din arhivele Bistriței, vol. I, București, 1899, p. 54; Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. XV, partea a II-a, p. 1009; în Convorbiri literare, 1902, pp. 925-926. Ultima reeditare a scrisorii în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va avea loc la Iași, așa cum se anunțase inițial. „După întâlnirea cu noi, italienii se îndreaptă spre Japonia și le este mai ușor să plece din București“, a declarat secretarul general al Federației Române de Rugby, Adrian Dumitrescu. l Jucătorii bistrițeni de tenis de masă Mihaela Șteff și Adrian Crișan se aflau în ultimele săptămâni acasă pentru o perioadă de pregătire în cadrul Centrului Olimpic de Gimnastică, sub conducerea antrenorului federal Gheorghe Bozga. La finalul acestei luni, Mihaela Șteff va participa cu
Agenda2004-26-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282590_a_283919]
-
fiind marcate de Bucur, Pereș și Negrean, câte trei, Székely și Bozeșan, câte unul. Câștigând și partida jucată în deplasare cu 5-0, Gloria s-a calificat în turul doi cu scorul general de 16-0, rezultatul fiind un record absolut al bistrițenilor în cupele continentale. În returul primului tur a evoluat bine și C.F.R. Cluj, care a învins în deplasare formația lituaniană cu scorul de 4-1, prin golurile marcate de Tilincă (min. 3 și 90), Anca (min. 30) și Jula (min. 85
Agenda2005-27-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283905_a_285234]
-
a câștigat, azi, pe teren propriu, scor 3-1 (2-1), în fața echipei Gloria Bistrița, într-un meci din etapa a 29-a. Golurile au fost marcate de Onofraș 24 ți Dică 43, 51, pentru Steaua, respectiv Bâlbă, în minutul 26, pentru bistrițeni. Jean Pădureanu, președintele clubului ardelean, a fost primit cu ostilitate în Ghencea pentru faptul că în partidele cu Dinamo echipa sa a jucat extrem de slab. Cel poreclit „Lordul” le-a replicat: „Copii, sufletul meu e în Ghencea! De patru ani
Nicolae Dică, două goluri pentru Steaua în meciul cu Gloria Bistriţa, scor 3-1 () [Corola-journal/Journalistic/77023_a_78348]
-
p-acolo. Da' de unde, din oraș sau din... - Mă rog frumos - șovăie bărbatul cu clop pe cap și șort alb - domniavoastră sunteți de la gardăăă... Gardă rostit ca-n Transilvania, prelungind a mirare vocalele. - Gardă - fac - ce gardă? - Finanțiară, domnule, râde bistrițeanul de neștiința mea. Era o neînțelegere. Curiozitatea mea lingvistică fusese luată ca o acțiune de control al comerțului. - Nici o gardă, vai de mine! mă lepăd cu oroare. - Eu credeam că domniavoastră păziți prețurile, reia bistrițeanul, iar alături de el e și
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
ce gardă? - Finanțiară, domnule, râde bistrițeanul de neștiința mea. Era o neînțelegere. Curiozitatea mea lingvistică fusese luată ca o acțiune de control al comerțului. - Nici o gardă, vai de mine! mă lepăd cu oroare. - Eu credeam că domniavoastră păziți prețurile, reia bistrițeanul, iar alături de el e și un sibian din mărginimea Sibiului, care, tot așa, e păstor, și se amestecă voios în vorbă. Sibianul intervine peste taraba bistrițeanului și îmi pune în vedere că ei nu măresc prețurile, ca ceilalți, că ei
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
vai de mine! mă lepăd cu oroare. - Eu credeam că domniavoastră păziți prețurile, reia bistrițeanul, iar alături de el e și un sibian din mărginimea Sibiului, care, tot așa, e păstor, și se amestecă voios în vorbă. Sibianul intervine peste taraba bistrițeanului și îmi pune în vedere că ei nu măresc prețurile, ca ceilalți, că ei știu că viața-i grea la oraș și că o bătrână, domn'nost! îi ceruse într-o zi să-i cântărească cincizeci de grame de caș
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
o văzuse atât de amărâtă, îi dăduse o bucată de caș, de sufletul bătrânilor de-acasă. (Habar n-avea, eram la curent: fusese Maica Vineri, în controlul ei de rutină.) Ioasaf, ca-n Biblie, zâmbea îngăduitor. Stând de vorbă cu bistrițeanul și cu sibianul, îi privesc pe amândoi ca pe niște modele de baladă; în fond, nici nu s-a exagerat prea mult. Miorița e-n ei sau cu ei; umblă cu ei; o duc și-acum cu ei în vehiculul
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]