110 matches
-
Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
viridis), broască de pământ (Pelobates fuscus), țestoasă de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea) Insecte (există aici specii rare de libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
descrise 112 de genuri, 580 de specii, clasificate în 5 subfamilii existente: "Arvicolinae", "Cricetinae", "Neotominae", "Sigmodontinae", "Tylomyinae" și o familie extinsă, "Democricetodontinae". Sunt rozătoare de talie mică. Lungimea corpului de la 5 cm la hamsterii pitici ("Baiomys") până la 40 cm la bizam ("Ondatra zibethicus"). În cadrul familiei, se pot distinge trei grupuri de specii după dimensiuni: mici, cu o lungime a corpului de 5-14 cm, mijlocii - de 15-25 cm, mari - de 26-40 cm. Coada, în majoritatea cazurilor, mai scurtă decât corpul (adesea mai
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
agenți patogeni care pot provoca boli grave (tularemia, ciuma, leptospiroza etc.) atât omului, cât și animalelor domestice. Mai multe specii aduc pagube importante agriculturii și silviculturii. Câteva specii au importantă economică, fiind vânate sau crescute pentru blana lor. (de exemplu, bizamul). Bizamul este un exemplu de aclimatizare cu succes a unor noi specii de mamifere pe teritoriul vast al mai multor țări, care se află în afara arealelor lor naturale.
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
patogeni care pot provoca boli grave (tularemia, ciuma, leptospiroza etc.) atât omului, cât și animalelor domestice. Mai multe specii aduc pagube importante agriculturii și silviculturii. Câteva specii au importantă economică, fiind vânate sau crescute pentru blana lor. (de exemplu, bizamul). Bizamul este un exemplu de aclimatizare cu succes a unor noi specii de mamifere pe teritoriul vast al mai multor țări, care se află în afara arealelor lor naturale.
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
ul (Ondatra zibethicus), denumit și ondatră, șobolan mirositor, șobolan moscat, șobolan de apă (deși e incorect, există o specie diferită numită astfel), șobolan bizam, șobolan de mosc este un mamifer rozător mic semiacvatic (din familia "Cricetidae", subfamilie "Arvicolinae") răspândit în mlaștinile, lacurile puțin adânci și pâraiele din America de Nord și care au fost introduse și în Europa. A pătruns în fauna României pe două căi
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
acoperire; alții mai lungi și aspri, cu rol de protecție a celor lânoși. Culoarea generală a blănii este cafeniu-închisă sau spicată cu negru pe spinare și flancuri și cenușiu-cafeniu-deschisă pe abdomen. Membrele și coada sunt cafenii spre negru. Animal semiacvatic, bizamul caută locuri în jurul apelor cu vegetație bogată, invadate de papură, făcându-și galerii în maluri și diguri, așa încât orificiul de intrare în galerie să fie sub nivelul obișnuit al apei, la un nivel la care nu îngheață iarna. Dacă apele
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
0 m și înălțimea de 1,5-1,8 m, în interiorul cărora își croiește galerii și cuibul propriu-zis. În acest fel rezolvă problema menținerii intrării subacvatice în galerii, deoarece movilele plutesc în derivă și oricum o intrare este întotdeauna sub apă. Bizamii sunt excelenți înotători și scufundători, ei se servesc pentru propulsarea în apă mai ales de picioarele de dinapoi și de coadă, iar picioarele din față le ține alipite lângă corp, având astfel un stil de înot cu totul inedit pentru
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de către prădători. Pe pământ se deplasează încet. Considerat mai mult nocturn, a fost observat activ și în timpul zilei. Datorită unei substanțe mirositoare, denumită mosc (de unde și numele popular de șobolani mirositori), secretată de o glandă perianală situată lângă organele genitale, bizamul își delimitează un teritoriu propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
încet. Considerat mai mult nocturn, a fost observat activ și în timpul zilei. Datorită unei substanțe mirositoare, denumită mosc (de unde și numele popular de șobolani mirositori), secretată de o glandă perianală situată lângă organele genitale, bizamul își delimitează un teritoriu propriu. Bizamul este un mare consumator de plante acvatice, dar ocazional mănâncă și hrană de origine animală. Hrana o constituie părțile verzi aeriene ale tuturor plantelor acvatice, în special mugurii (suliga de stuf), tulpinile proaspete și rizomii de stuf, papură, pipirig, rogoz
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
cantitativ, ea este mai consistentă. Ocazional consumă și hrană de origine animală: larve și adulți de insecte acvatice, melci, scoici, crabi și raci, pești mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă zilnic în medie 0,5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
mici, amfibieni (broaște) și mici rozătoare. Un individ consumă zilnic în medie 0,5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de stuf ("Circus aeruginosus") își ia
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
5 kg hrană. Bizamul nu face rezerve de hrană, iar iarna se hrănește cu rădăcinile și cu rizomii plantelor acvatice de sub gheață. Plantele și animale consumate de bizam în Kazahstan (+ + + hrana principală, ++ hrana obișnuită, + hrana secundară sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de stuf ("Circus aeruginosus") își ia și el tributul, mai ales printre puii de bizami. Ocazional bizamul este prins
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
sau rară) În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de stuf ("Circus aeruginosus") își ia și el tributul, mai ales printre puii de bizami. Ocazional bizamul este prins de vidre ("Lutra lutra"), pisicile și câinii semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
În România bizamul are câțiva dușmani naturali. Vulpea ("Vulpes vulpes") îl pândește noapte de noapte și rareori îl scapă, dacă iese pe uscat. Eretele de stuf ("Circus aeruginosus") își ia și el tributul, mai ales printre puii de bizami. Ocazional bizamul este prins de vidre ("Lutra lutra"), pisicile și câinii semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii principali, ++ dușmanii
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
de bizami. Ocazional bizamul este prins de vidre ("Lutra lutra"), pisicile și câinii semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii principali, ++ dușmanii obișnuiți, + dușmanii rari): Bizamul, datorită modului său de viață semiacvatic are puțini concurenți. Aceștia includ șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), dar abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
vidre ("Lutra lutra"), pisicile și câinii semisălbatici, enoți ("Nyctereutes procyonoides"), nurci ("Mustela lutreola"), dihori ("Mustela putorius") și alți prădători care-l pot surprind pe uscat. Lista animalelor din Kazahstan, care se hrănesc cu bizam (+ + + dușmanii principali, ++ dușmanii obișnuiți, + dușmanii rari): Bizamul, datorită modului său de viață semiacvatic are puțini concurenți. Aceștia includ șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), dar abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare cu desmanul ("Desmana moschata") bizamul concurează cu
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
dușmanii rari): Bizamul, datorită modului său de viață semiacvatic are puțini concurenți. Aceștia includ șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), dar abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare cu desmanul ("Desmana moschata") bizamul concurează cu acesta pentru locurilor adecvate pentru construcția galeriilor și bizamul de multe ori ocupă galeriile desmanului. Concurează cu bizamul, din cauza hranei și mistrețul ("Sus scrofa"), dar acest lucru se observă numai în condiții nefavorabile ale anului. În România, bizamul
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
concurenți. Aceștia includ șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), dar abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare cu desmanul ("Desmana moschata") bizamul concurează cu acesta pentru locurilor adecvate pentru construcția galeriilor și bizamul de multe ori ocupă galeriile desmanului. Concurează cu bizamul, din cauza hranei și mistrețul ("Sus scrofa"), dar acest lucru se observă numai în condiții nefavorabile ale anului. În România, bizamul este în competiție cu nurca ("Mustela lutreola"), deși aceasta din urmă
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
abundența de hrană, în timpul verii nu creează o relație tensionată între ei. În locurile de coabitare cu desmanul ("Desmana moschata") bizamul concurează cu acesta pentru locurilor adecvate pentru construcția galeriilor și bizamul de multe ori ocupă galeriile desmanului. Concurează cu bizamul, din cauza hranei și mistrețul ("Sus scrofa"), dar acest lucru se observă numai în condiții nefavorabile ale anului. În România, bizamul este în competiție cu nurca ("Mustela lutreola"), deși aceasta din urmă astăzi nu mai este semnalată decât din Delta Dunării
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
bizamul concurează cu acesta pentru locurilor adecvate pentru construcția galeriilor și bizamul de multe ori ocupă galeriile desmanului. Concurează cu bizamul, din cauza hranei și mistrețul ("Sus scrofa"), dar acest lucru se observă numai în condiții nefavorabile ale anului. În România, bizamul este în competiție cu nurca ("Mustela lutreola"), deși aceasta din urmă astăzi nu mai este semnalată decât din Delta Dunării. La bizam s-au constatat mai multe boli infecțioase, caracteristice și animalelor care trăiesc împreună cu el. Multe dintre aceste boli
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
hranei și mistrețul ("Sus scrofa"), dar acest lucru se observă numai în condiții nefavorabile ale anului. În România, bizamul este în competiție cu nurca ("Mustela lutreola"), deși aceasta din urmă astăzi nu mai este semnalată decât din Delta Dunării. La bizam s-au constatat mai multe boli infecțioase, caracteristice și animalelor care trăiesc împreună cu el. Multe dintre aceste boli joacă un rol important, provocând o letalitate ridicată a animalelor în timpul epizootiilor. Cea mai de temut este tularemia observată la bizam în
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
La bizam s-au constatat mai multe boli infecțioase, caracteristice și animalelor care trăiesc împreună cu el. Multe dintre aceste boli joacă un rol important, provocând o letalitate ridicată a animalelor în timpul epizootiilor. Cea mai de temut este tularemia observată la bizam în toate habitatele din zonele de silvostepă și stepă. Tularemia, bizamii o transmit ușor altor animale prin urina vărsată în apă. Printre alte boli se numără toxoplasmoza, bruceloza, febra hemoragică de Omsk, listerioza, leptospiroza, febra Q. Reproducerea are loc din
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]
-
animalelor care trăiesc împreună cu el. Multe dintre aceste boli joacă un rol important, provocând o letalitate ridicată a animalelor în timpul epizootiilor. Cea mai de temut este tularemia observată la bizam în toate habitatele din zonele de silvostepă și stepă. Tularemia, bizamii o transmit ușor altor animale prin urina vărsată în apă. Printre alte boli se numără toxoplasmoza, bruceloza, febra hemoragică de Omsk, listerioza, leptospiroza, febra Q. Reproducerea are loc din primăvară până în toamnă în regiunile temperate și tot anul în cele
Bizam () [Corola-website/Science/333689_a_335018]