208 matches
-
îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia cea mai dinainte prezentase "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc". Ca și Simion Ștefan, în "Predoslovia" Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea unei traduceri fidele și canonice, pentru că fiecare limbă are o fizionomie sintactică proprie: Foarte anevoie iaste, luminat și cu chiar înțeles despre o limbă a tălmăci pre altă limbă, nici un cuvânt adăugind și țiind idiotismii limbii cei dintâi
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu, în 1955, să demonstreze convingător calitățile limbii și stilului Bibliei de la Blaj, prin citări paralele (Biblia 1688, Biblia din 1795), prin cuvinte și expresii ce au trecut din lexicul Bibliei blăjene în limba poetică a veacului al XIX-lea și în poeziile lui Eminescu. A apărut în anii trecuți o traducere poetică a unor celebre cărți din Vechiul Testament (Cartea lui Iov, Ecleziastul, Cartea lui Ruth, Cartea lui Iona, Cântarea Cântărilor), traduse
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
cunoscutul elenist Petru Creția, la Ed. Humanitas, București, 1995. Pe linia sugerată de Perpessicius am vrea să dăm, în paralel, câteva fragmente din tălmăcirea lui Samuil Micu și poetica traducere a lui Petru Creția, pentru a evidenția că textul cărturarului blăjean, deși într-o ediție canonică sau critică, are frumuseți poetice, un ritm ce îngăduie așezarea lui sub formă de vers alb, iar cuvintele arhaice scapără și luminează sensuri profunde. Episcopul Ioan Bălan al Lugojului și-a luat osteneala, așa cum aflăm
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
ne spune Ștefan Manciulea în memoriile sale despre Oameni și locuri din Blaj - consemnând tradiția orală potrivit căreia în Grădina Seminarului s-a păstrat multă vreme "movila lui Samuil Micu", un loc liniștit și retras, unde în zilele însorite cărturarul blăjean se ostenea cu tălmăcirea Sfintei Scripturi. Un îndemn, acuma împlinit. Traducerea, de o mare fidelitate și acuratețe, pe care a realizat-o Samuil Micu a avut o influență covârșitoare asupra evoluției limbii române literare și a cristalizării limbajului biblic, fiind
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
26-27 ianuarie 2017) • Festivitatea de premiere (28 ianuarie 2017) EVALUAREA PROIECTULUI: • Impactul în rândul elevilor și cadrelor didactice • Calitatea lucrărilor primite • Modul de reflectare în media • Publicația realizată prin lucrările premiate și publicarea celor mai reușite creații în revista „Astra Blăjeană”. ASTRA, Despărțământul ,,Timotei Cipariu’’ Blaj, Președinte: prof. Silvia Pop Referință Bibliografică: Festivalul-Concurs „Ocrotiți de Eminescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile
FESTIVALUL-CONCURS „OCROTIȚI DE EMINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362896_a_364225]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ARIVAJ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Arivaj Arivaj, arivaj, strigă omul de la Blaj, că blăjenii sunt de treabă, nu te pupă, nu te-ntreabă, ca amicul din Lion, unde mi-am luat palton Un palton și un poltron jucau table pe balcon, la palat, da, la palat o salată au mâncat, Pan cu favoritele, Nan
ARIVAJ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360984_a_362313]
-
fiecărei etape istorice, disensiunile dintre Biserica Ortodoxă și cea greco-catolică, deficiențe în organizarea comunitară etc. Tânărul jurnalist Menuț Maximinian arată că viața românilor din secuime a fost marcată pe toată perioada interbelică de persoana mitropolitului Nicolae Bălan (1888-1955), originar din Blăjenii de Jos (Bistrița-Năsăud), care va face mai multe vizite pastorale în zona secuizată. Mitropolitul Nicolae Bălan a făcut prima vizită în secuime în 1921, vizitând toate parohiile, încurajându-i pe preoți și credincioși prin cuvinte ziditoare. Autorul prezintă și activitatea
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
teatrului ambulant cu care colindase țara. E foarte adevărat că umblând pe drumuri cu teatrul, îmbrăcămintea și încălțămintea se deterioraseră. Dar mai târziu, unii dintre ei scriindu-și amintirile, vedeau în neglijența lui semnele depresiunii ( ceea ce era prematur). Tinerii școlari blăjeni erau mirați de cunoștințele băiatului cu școlaritatea neîncheiată, „ de gândeai că vrea să înghită toată știința din lume”. Prin trecerea lui Eminescu pe la Sibiu avem mărturii de la N Densusianu, evocându-l „cu fața negricioasă, cu ochii mari deschiși, cu un
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
teză susținută de un ardelean la o Universitate străină - gest de mare curaj pentru acele timpuri - se situează la antipodul brutalului și stupidului atac pamfletar ce apăruse deja, inițial nesemnat, apoi asumat de întâiul detractor al lui Eminescu, canonicul romano-catolic blăjean Al. Grama, publicat mai întâi în serial în coloanele ziarului ,,Unirea"din Blaj (1891), apoi sub forma unei broșuri de tristă amintire (,,herostratul’ culturii noastre”- cf. Î.P.S.Antonie Plămădeală), intitulat Mihai Eminescu. Studiu critic (Blaj, Biblioteca Unirea, 1891) - o
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
adevăruri care au deranjat ,,stăpânii” de atunci și i-au adus moartea, care deranjează și acum, dovadă aceste atentate la memoria lui, la memoria noastră culturală, identitară. Datoria noastră este să-l apărăm, așa cum au făcut-o, vizând pamfletul gramist blăjean, cu nu prea mult timp în urmă (căci atacurile nu sunt noi, ele au o istorie în spate), Șerban Cioculescu (,,De la Grama la câțiva agramați de azi”, 1939), Lucian Blaga (,,De la cazul Grama la tipul Grama”, ,,Saeculum”, nr.3, 1943
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
feudală din Transilvania, în care nu erau considerați națiune, ci doar o valahime tolerată - olahok - din 1437 prin Unio Trium Nationum (unirea frățească a ungurilor, secuilor și sașilor propășiți sau colonizați în Dacia Superioară). Alături de Simion Bărnuțiu au fost corifeii blăjeni și tânărul avocat Avram Iancu. În sprijinul românilor ardeleni au venit la Blaj revoluționarii moldoveni Alexandru Ioan Cuza , Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Din Muntenia a sosit doar Dumitru Brătianu, celorlalți nu li s-au mai dat pașapoarte de
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
DE LACRIMĂ’’.-2015 Cărți gata pregătite pentru tipar ’’ICOANELE NEAMULUI ROMÂNESC’’ ’’LĂCRIMAȚII MEI PĂRINȚI’’ ‚’’MODELE DE URMAT’’ Cărți în pregătire:’’COCORII SUFLETULUI’’,’’PE ALTARUL CLIPEI’’ Proză și poezii apărute în revistele: ,,Dor de Dor’’, ,,Dacia Nemuritoare’’, ,,Dacia Magazin’’, ,,Vitralii’’, ,,Astra Blăjeană’’, ,,Agora’’, ,,Apărarea Mureșeană’’, ,,Claviaturi’’, ,, Tezaur’’, ,,Clipa’’ (S.U.A.), Agero (Germania),etc și în cotidienele ,,Cuvântul Liber’’, ,,Zi de Zi’’, ,,Condeiu Ardelean’’, ,,Ziarul de Mureș’’etc. CRITICĂ și calupuri de poezii apărute în ANTOLOGIILE: ,,Întâlniri Dunărene’’ vol.XVII, 2015, Antologiile Dor de
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]
-
p. 13. [2] Răzvan Codrescu, în http://razvan-codrescu.blogspot.ro/2010/03/ovidiu-vasilescu-si-fantomele-rosii.html , accesat la data de 30 octombrie 2014. Spiralele vremurilor aristocratice. Acorduri subiective de lectură pe claviatura timpului în trilogia „Blestemul” de Ovidiu Vasilescu, în revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (63), iunie 2012, p. 81. [3] Lorinczi Francisc-Mihai,Acorduri subiective de lectură pe claviatura timpului în trilogiadeîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (63), iunie 2012, p. 81. [4] Doina Rusti, în http://convorbiri-literare.dntis.ro/RUSTIoct 5.htm
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
vremurilor aristocratice. Acorduri subiective de lectură pe claviatura timpului în trilogia „Blestemul” de Ovidiu Vasilescu, în revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (63), iunie 2012, p. 81. [3] Lorinczi Francisc-Mihai,Acorduri subiective de lectură pe claviatura timpului în trilogiadeîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (63), iunie 2012, p. 81. [4] Doina Rusti, în http://convorbiri-literare.dntis.ro/RUSTIoct 5.htm , accesat la data de 20 februarie 2015. [5] Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu, 1968, p. 24. , în revista „Astra Blăjeană”, nr.
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
Astra Blăjeană”, nr. 2 (63), iunie 2012, p. 81. [4] Doina Rusti, în http://convorbiri-literare.dntis.ro/RUSTIoct 5.htm , accesat la data de 20 februarie 2015. [5] Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu, 1968, p. 24. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [6] Lorinczi Francisc-Mihai, Servul inocențeiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [7] Martin Heidegger, Originea operei în artă, p. 50. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (71), iunie 2014
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
dntis.ro/RUSTIoct 5.htm , accesat la data de 20 februarie 2015. [5] Lucian Blaga, Pietre pentru templul meu, 1968, p. 24. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [6] Lorinczi Francisc-Mihai, Servul inocențeiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [7] Martin Heidegger, Originea operei în artă, p. 50. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (71), iunie 2014, p. 53-56. [8] Vezi Lorinczi Francisc-Mihai, Literatura detenției: Strigătul sângeluiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 2
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
p. 24. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [6] Lorinczi Francisc-Mihai, Servul inocențeiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [7] Martin Heidegger, Originea operei în artă, p. 50. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (71), iunie 2014, p. 53-56. [8] Vezi Lorinczi Francisc-Mihai, Literatura detenției: Strigătul sângeluiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (71), iunie 2014, p. 53-56. Referință Bibliografică: Maria Daniela Pănăzan / Maria Daniela Pănăzan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1887
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
revista „Astra Blăjeană”, nr. 3 (68), septembrie 2013, p. 51. [7] Martin Heidegger, Originea operei în artă, p. 50. , în revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (71), iunie 2014, p. 53-56. [8] Vezi Lorinczi Francisc-Mihai, Literatura detenției: Strigătul sângeluiîn revista „Astra Blăjeană”, nr. 2 (71), iunie 2014, p. 53-56. Referință Bibliografică: Maria Daniela Pănăzan / Maria Daniela Pănăzan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1887, Anul VI, 01 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Daniela Pănăzan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
metafore alegorice, în care Poezia e la ea Acasă. Confesiunea e sinceră, e plină de cuvioșenie a frumuseții ce copleșește ființa: „La Alma Mater Napocensis chiar și bătrân tot m-aș întoarce”, „În biblioteca lui Cipariu dorm manuscrisele arabe...”, „Veacul Luminilor? Blăjenii negociau cu Dumnezeu...”. Și toate culminează în supratema timpului, care tronează peste universul omenesc și care fac trimitere la titlul acestui volum: „Aud cocoarele plecând, nu când se-ntorc, ca altădată”. Ultimul lor zbor e legat de ...veșnicie, fiindcă finalul
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
bibliografia de specialitate, studii și materiale noi, care fiecare în parte vin să contureze cât mai fidel poziția și importanța pe care a ocupată centrul tipografic de la Blaj în modelarea spirituală a românilor din spațiul intra și extra carpatic. Tipăriturile blăjene, după cum se știe, au circulat atât în Transilvania, unde au fost identificate cele mai multe exemplare, cât și în restul României, dovadă fiind fondurile de carte veche constituite de instituțiile publice și unitățiile de cult. Un exemplu în acest sens este depozitul
CHIRILĂ ENESCU, CARTEA TIPĂRITĂLA BLAJ AFLATĂLAEPISCOPIA SEVERINULUIŞI STREHAIEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346023_a_347352]
-
T. Cipariu, în ms. 2257, f. 85) fisurile dintre reprezntanții unor confesiuni care scindau unitatea ființei naționale (sau, cu cuvintele lui Ieronim G. Barițiu: "polipul confesional" care "roade inima și măduva românilor", Gazeta Transilvaniei, XXXII, 88, 27/15 nov. 1869): "Blăjenii n-au iubit și cultivat națiunea românească ca atare, cum este ea, ci au iubit o abstracțiune, un principiu, creat de ei, națiune română cum ea nu există și cum ne place a spera, ea nici nu va exista". Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
publicat în mai 1906, în care sublinia semnificațiile politice ale Adunării naționale de pe Câmpia Libertății din 3/15 mai 1848, este condamnat la opt luni de închisoare și la o amendă de 1200 de coroane. A condus timp îndelungat despărțământul blăjean Astra și, la înființarea, în 1935, a Sindicatului Ziariștilor Ardeleni, devine membru de onoare al acestuia. S-a numărat, de asemenea, printre membrii Consiliului Național Român din 1918. D. a colaborat la „Familia” (semnând unele contribuții cu pseudonimul Moise), la
DOMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286824_a_288153]
-
textul ebraic, la cel arab și persan, deși, cel puțin pe ultimele două, e improbabil să le fi utilizat direct. A continuat, cu întreruperi, cam un deceniu. A colaborat cu el și episcopul Ioan Bob, împreună cu un grup de învățați blăjeni, revizuind traducerea - mai ales prin compararea cu Septuaginta - și adăugându-i note și explicații („tâlcuri”). Tot episcopul a întreprins demersurile necesare la Viena pentru dobândirea autorizației de tipărire la Blaj a acestei Biblii, alta decât cea de la București. Lui Samuil
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
o ediție inițiată de episcopul Filotei s-a tipărit între 1854 și 1856. Și tot textul ei a stat la baza ediției de la Sibiu, din 1856-1858, oblăduită de episcopul Andrei Șaguna. Prin aceste ediții, realizate în aria credinței ortodoxe, Biblia blăjeană de la 1795 a dominat limbajul creștin românesc până în pragul anului 1900, când încep să apară ediții de mare tiraj, tipărite de societăți care își au sediul mai ales în Marea Britanie, consacrate răspândirii Bibliei în toată lumea. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
Școlii Ardelene, RITL, 1986, 4; Perpessicius, Scriitori români, I, București, 1986, 57-80; Al. Andriescu, Biblia de la București (1688) și Biblia de la Blaj, „Dacoromania” (Freiburg), 1988, 7; Ioan Chindriș, Idei, oameni, fapte, MS, 1988, 1; Gabriela Mircea, Etape ale difuzării Bibliilor blăjene între anii 1795 și 1822, „Biblioteca și cercetarea”, 1996, 96-105; Cornel Tatai-Baltă, Implicațiile tipografice și arta grafică în Biblia lui Samuil Micu (1795), în Pagini de artă românească, Blaj, 1998, 54-62; Ioan Chindriș, Secolele Bibliei de la Blaj, în Biblia de la
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]