348 matches
-
surdină pe casetofonul părinților mei, unchiul Pete povesti cum că, la microscop se observase că spermatozoizii care conțineau cromozomi masculini Înotau mai repede decât cei care conțineau cromozomi feminini. Această afirmație generă o veselie spontană printre proprietarii de restaurante și blănarii adunați În sufrageria noastră. Totuși tatăl meu luă postura sculpturii lui preferate, Gânditorul, a cărei miniatură stătea În celălalt capăt al camerei, pe măsuța de telefon. Deși subiectul fusese adus În discuție În atmosfera de forum deschis a acelor duminici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
oamenii își reveneau și cumpărau sau vindeau case, locuri de casă, dughene ori pivnițe. Actele de vânzare-cumpărare erau întocmite de cei ce știau să scrie. Un exemplu deosebit ni-l dă însă “La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el”. Să-l citim cu atențe: “Adecă eu, Ianachi blănarul, făcut-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
știau să scrie. Un exemplu deosebit ni-l dă însă “La velet 7262 <1753> sept(emvrie) 1” Ianachi blănarul, care, precum găsim consemnat în nota din subsol, “Zapisul este scris de el”. Să-l citim cu atențe: “Adecă eu, Ianachi blănarul, făcut-am zapisul meu la mâna preoților di la Sfetii Necolae precum să se știi că mi-au dat locu di dugheni la poarta Sifetilui Niculae, parte despre răsărit cu cât si afălă între pod și între zid ca si
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Adevărul spus nu este un păcat, prea cucernice părinte. Tăgăduind un adevăr, ne adăugăm păcate noi la șirul celor vechi... --Bag samă că nu ești departe de gândul unui călugăr, dragule... --Fac și eu ce pot, sfințite. --Uite că Ianachi blănarul ne iese în cale din nou, la 22 martie 1757 (7265). Atunci recunoaște că a încălcat un loc al suiulgiilor Dima și Constantin “când mi-am făcut eu dughenile înainte lui Sveatei Nicolai, după ardere focului, am cuprins din locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de tecere din terenul lor. După mai multe judecăți la divan, Ianachi spune: “au hotărât... ca să aibu a da bezmăn câte zăce lei pe an pe acei doi stânjini și 5 pol stânjini în lungu”. La sfârșit, scrie: “Eu, Enachii blănarul, m-am iscălit cu mâna mea.” --Nu mai știu, părinte, de câte ori ne-am întâlnit până acum cu cei doi frați suiulgii. De această dată, Divanul Moldovei ia în discuție plângerea celor doi, care arată că hudița pentru care s-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu mâna mea.” --Nu mai știu, părinte, de câte ori ne-am întâlnit până acum cu cei doi frați suiulgii. De această dată, Divanul Moldovei ia în discuție plângerea celor doi, care arată că hudița pentru care s-au judecat cu “Enachi blănarul” este pe “deasupra lagumului apei și haznelii” și “ să află multă necurăție asupra lui, care necurăție și scărnăvie din ploi și din noroae curge înauntru în apa haznelii și iaste lucru cu păcat ca să fie acel loc deșchis, ce să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în care scrie că “au vândut... o casă de pe Ulița Trapezănească... cu locul ei și cu pivniță și cu grădină... agăi Mihăilă și jupânesii sale”. --Acum am să-ți spun, cucernice părinte, că la 15 iunie 1690 (7198) Mihalache Rusul blănar a cumpărat o casă cu pivniță de piatră pe Ulița Tărbujenească de la “Paraschiva femeia lui Iani Caridi”. Iar la 1 martie 1692 (7201) Constantin Cantemir voievod întărește stăpânirea acestei case. La 16 februarie 1693 (7201) însă Constantin Cantemir voievod judecă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Tărbujenească de la “Paraschiva femeia lui Iani Caridi”. Iar la 1 martie 1692 (7201) Constantin Cantemir voievod întărește stăpânirea acestei case. La 16 februarie 1693 (7201) însă Constantin Cantemir voievod judecă pâra făcută de Gligorașco, ginerele Paraschivei, împotriva lui Mihalache Rusul blănar, cel care a cumpărat casa. Vodă spune că: “Am dat rămas pe Gligorașco să fie lipsit de la acea casă, ce să și ție casa Mihălachi Rusul blănar.” --Să nu crezi că Gligorașco s-a liniștit. Ba mai mult. Acum o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cantemir voievod judecă pâra făcută de Gligorașco, ginerele Paraschivei, împotriva lui Mihalache Rusul blănar, cel care a cumpărat casa. Vodă spune că: “Am dat rămas pe Gligorașco să fie lipsit de la acea casă, ce să și ție casa Mihălachi Rusul blănar.” --Să nu crezi că Gligorașco s-a liniștit. Ba mai mult. Acum o avea de partea lui și pe soacră-sa Paraschiva. Dar la 5 mai 1702 (7210) Constantin Duca voievod hotărăște: “Am dat domniia me rămas pe Paraschiva și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acum lucrurile fiind limpezi, hai să mergem mai departe. --Eu credeam că numai noi avem ciocli și chiar staroști de ciocli, dar lucrurile nu stau chiar așa. --Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul star, și Avram nepotul lui Haim și Borohu ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aici, încât ne putem da seama de atmosfera de destindere și desfătare din zilele de toamnă când bogatul rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau locuitori ai orașului Iași, de toate categoriile sociale ale vremii: meșteșugari (blănari, șelari, curelari, bărbieri), preoți, oameni din administrație (vătafi, hotnogi), târgoveți și alții. Mănăstirea Bârnova deținea aici 2 fălci și jumătate și 20 de prăjini (peste 3,5 ha). Trei proprietari dețineau peste 5 ha, șase proprietari aveau până la 3,5
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 113, p. 106 footnote>; Constantin blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
falce, un fârtai și 10 prăjini de vie cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 230, p. 201 footnote>; Băltag hotnogul vinde o falce de vie cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 231, p. 202 footnote>; Antonie Blănarul din Iași vinde o falce și jumătate de vie cu livadă cu 50 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 232, p. 203 footnote>; Ionașco Căpățână vătav vinde două fălci de vie cu 70 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 233
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, documentul 240, p. 209 footnote>; Ghedeon arhiepiscop și mitropolit al Sucevei, Ioan episcopul Hușilor, Solomon Bârlâdeanu mare logofăt și alți boieri dau mărturie că Gheorghe Duca voievod a cumpărat de la Ionașco Căpățână, preotul Neculai de la biserica Sfântul Gheorghe, Andonie Blănarul, Vlasie curelar ș.a. vii în dealul Cetățuiei, plătind bani tuturor vânzătorilor<footnote Ibidem, documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Safta vând lui Alexandru mare căminar via cu 60 de lei, bani vechi<footnote Ibidem, documentul 593, p. 522 footnote>. La 15 martie și 7 august 1722 și 2 februarie 1724 este martor când Mihail Racoviță întărește lui Gheorghe blănarul stăpânirea asupra unor vii părăsite pe Valea Cozmoaiei și Nastasia fiica Ioanei vinde Mănăstirii Barnovschi o casă în Târgul de Jos cu 15 lei<footnote Ibidem, documentul 618, p. 539; 622, p. 541 și 642, p. 555 footnote>, primește stăpânirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 555 footnote>, primește stăpânirea unei dugheni<footnote Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>, se învoiește cu Nicolai cântăreț pentru un grajd de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 632, p. 548 footnote>, la 15 iulie 1723. În februarie 1739, Cârste blănar de pe Podul Hagioaiei dă egumenului Cetățuiei două dugheni din Târgul de sus<footnote Ibidem, vol. IV, documentul 347, p. 249 footnote>, fără a i se aminti numele egumenului, iar în mai 1739 în urma unei judecăți la care egumenul Cetățuiei a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1783 egumenul Ghedeon cumpără locul și două dugheni din Ulița Brăhăriei de la Sandu Ioan și sora lui Safta<footnote Ibidem, documentul 174, p. 224 footnote>. La 6 iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 492, p. 623 footnote>, iar la 15 februarie 1790 boierii din divan hotărăsc: Casandra să plătească bezmenul restant pe 20 de ani a trei dughene din Iași<footnote Ibidem, documentul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
familie. Da, da, îmi aduc aminte de zapisul întocmit la 22 noiembrie 1660 (7169), în care se scrie: „Adecă eu, Vasilașco ce-au fost spătar, ficiorul lui Ureche vornicul,...am vîndut a meli drepte două dugheni, pre Ulița Rusască, la Blănari, dumisale cumnatului nostru, lui Chiriiac, și surorii noastre, Alexandrei”. Și ce martori a avut la această vânzare! Tot unul și unul: „Unchiul nostru dumnealui Toma Cantacuzino mareli vornic de łara de Gios, și Ion Prăjescul marele vornic de łara de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o vreme, bătrânul a reluat vorba: Îți spuneam că pe această uliță îi mare înghesuială de negustori și tot felul de meseriași. Uite că ne și întâlnim cu unul. Mai bine spus, cu un cojoc atârnat deasupra ușii unui meșter blănar. Știu despre cine este vorba. Ba știu chiar mai multe. De-o pildă, știu că la 3 ianuarie 1666 (7174) acesta a cumpărat locul de casă, după cum scrie în zapis: „Adecă eu, Maria Dimoaie, și cu fiica me Anghelușe,...mărturisim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
7174) acesta a cumpărat locul de casă, după cum scrie în zapis: „Adecă eu, Maria Dimoaie, și cu fiica me Anghelușe,...mărturisim cu acestu zapis...am vîndut un loc de casă care loc este pre Ulița Tărbujenească, între Drose starostele de blănari și-ntre Răzmiriță biv vătav...am vîndut lui Andreiu blănariul”. Nu știu cum se face, dar mă tot întâlnesc cu fețe bisericești. Asta ar trebui să-mi facă plăcere, dar, vezi tu, mă întâlnesc cu unii care au cam călcat în străchini
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ne uităm mai de aproape la casa ce se vede înspre biserica Sfânta Vineri. Uite așa cum o vezi făcută „din nuiele”, dar a fost multă zarvă în jurul ei ani de-a rândul. Apoi asta-i casa cumpărată de Mihalache Rusul blănar de la Paraschiva, soția lui Iani Caridi, la 15 iunie 1690 (7198). Și spune ea, Paraschiva: „Și să se știe că mulți au umblat să cumpere această casă de la noi, ce n-au putut încăpea înaintea dumisale, căci dumnealui au mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
noi că pe această uliță bătălia este mare pentru fiecare casă sau dugheană. Ai văzut doar că și în zapisul Paraschivei se spune „Să se știe că mulți au umblat să cumpere această casă de la noi”. Pentru siguranță, Mihalache Rusul blănarul merge la Constantin Cantemir voievod și la divan, ca să-i întărească cumpărătura. La 1 martie 1692 (7200) vodă scrie: „Deci acele casă cu loc cu tot și cu pivnițe de piiatră le-au vândut Paraschiva cu ficiorii săi lui Mihălachii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu Paraschiva și i se cuvenea lui să cumpere casa. La 5 mai 1702 (7210) însă, Constantin Duca voievod, luând în seamă și o hotărâre a lui Constantin Cantemir vodă din 16 februarie 1693 (7201), întărește stăpânirea casei de către Mihalache blănarul. La 25 aprilie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat vodă trimite pe Nicolai protopopul, Iane staroste de negustori, Gligoraș neguțitorul, Anastasie vornicul, Gligori ispravnic și pe Bejan vornicul de poartă ca să măsoare casa și locul și să le prețăluiască. Aceștia apreciază
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ca să măsoare casa și locul și să le prețăluiască. Aceștia apreciază că „fiindu casa de nuieli, cu locul ei cu tot drept nouădzeci de lei și încă cu asupreală”. Cred că ar fi vorba de prima casă cumpărată de Mihalache blănarul și nu de cea de a doua, care l a costat 180 de lei. Și unde mai pui banii cheltuiți pentru reparații. Așa se pare a fi. Acum însă ne vom întâlni iarăși cu vameșul Păun. De această dată, ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
degetului ține loc de iscălitură, de ce s-ar fi ferit s-o spună? Dar Ion Buhuș logofătul s-a înădit la cumpărături și după cum se vede din zapisul făcut la 14 februarie 1711 (7219), întocmit de Măriuța, soția lui Ion blănar, cumpără „o dugheană cu casă și cu loc cît este împregiurul casăi...alăture cu pivnița dumisale logofătului în Tîrgul Fînului, care au cumpărat-o de la Vasilie Drăgunoiul staroste”. Cred că am priceput bine că e vorba de vechea cumpărătură de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]