1,013 matches
-
mi-au ascuțit simturile: pe un fundal sonor redat de vocea caldă și puternică a unei soprane, acompaniată de o chitară electrică docilă și visătoare, două corpuri firave își căutau nuanțele. Momentul feeric este adus pe pământ de o voce blajină, neoscilantă. Tocmai prinsesem un crâmpei de la repetiția regizoarei Carmen Lidia Vidu împreună cu actorii Ioana Marchidan și Istvan Teglas, la un spectacol de teatru-concert noise, un concept care îi aparține în exclusivitate regizoarei, inspirat de Pescărușul al lui Cehov. (Judy Florescu
PREMIERA: IstvanTeglas în Pescărușul.Ultimul act, un spectacol de teatru-concert [Corola-blog/BlogPost/92764_a_94056]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > LUMINĂ DE FLORI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Susură-n spic de petale lumina, un înger și-așează printre nouri coroana, din sufletul veșnic se-adapă blajina, suflării de ger își închină icoana. Scobit în abisuri de cer zace dorul, uitând să-și mai stingă din lumină văpaia, timid,strângi petale luminând către zborul, ce-și scutură clipa părăsind lin odaia. E-atâta lumină peste florile mute
LUMINĂ DE FLORI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381763_a_383092]
-
întărească substanțial afirmația semnatarului acestei idei. Autorul se întrece pe sine prin limba literară cu parfum de cronică moldovenească pe care o folosește parcă îmbogățind-o în această plăcută lucrare inspirată din viața reală a personajelor. Este „ o limbă domoală, blajină, cu largi volute metaforice, epitete și comparații neașteptate” (Gheorghe C. Patza / „Cuvânt înainte”). Pe de altă parte, scriitorul Vasile Sfarghiu socot că a intrat în conștiința cititorilor și prin preocuparea sa permanentă de a le oferi cât mai multe, cât
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
studenție, discuții, fum, o gură de bere și una de vodcă. În curtea bisericii veghează tăcută statuita. Rece și neclintită. La doi pași de ea e cald, cafeaua e de poveste și ștrudelul cu mere îmi aduce aminte de glasul blajin al bunicii. Mai am timp, gala de arii din opere abia a început. Străduță timidă și pietruită la față, pași, pod peste lumea adevărului și a neadevărului, lume discretă sau nu, piața mică luminată de jazz. “Salut! Ce faci, ai
Vineri după-amiaza [Corola-blog/BlogPost/99867_a_101159]
-
cum numai copilăria poate fi, ori, dimpotrivă, dureroase, ca neputința însăși. De cele mai multe ori, într-o singură pagină încape o viață, însă sunt cazuri în care, mototolită bine, ca să nu ocupe mult spațiu, e îndesată tot acolo și moartea. Bătrâneii blajini se transformă în monștri perverși, iar fuga după un greiere poate ascunde ceva oribil. Cât despre broaște, apar de nicăieri, când te aștepți mai puțin, și te mușcă de ochi, deși nu li se alocase vreun post în organigrama poveștii
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
2352 din 09 iunie 2017. În ritm de dans se învârt oameni, Pe scena lumii au loc jocuri Din care nu lipsește nimeni... În lumini și umbre din cercuri, Se închid și deschid cortine, Aplauze curgând nesfârșite, Figuri posace sau blajine Dansând zilnic neobosite... Pe muzica vieții trec ani, Mereu, gânduri și existențe Se-mpart între iubire și bani, Între esențe și-aparențe, Răscolitoare momente reci Învingând calde clipe, tandre, Suflete dragi plecate pe veci, Zâmbind din stele-policandre... ~ Cristina P. Korys
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
la umăr. Voi ce sunteți ? Un fel de îngeri ? Atunci auzi un sunet bizar, I se transmise, nici el nu știe cum ? Să tacă, să nu mai gândească. Venea cel MARE ! Sunete de neînțeles, nu vacarm, nu urlete, nu sunete blajine. Ceva ce semăna a murmur făcut de izvorul de munte și tunete ce sfârșeau în acorduri de melodii când lente când un fel de rock nebun. Nebunie ! Nu-și putea opri gândul ! Acesta lucra. Creierul său nu se lăsa intimidat
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
brațe, Femeie aș fi, doar în gând, Iubindu-ți amorul, în cale, Cănd visul mă ceartă, roșind. Cand felul aromei mă-ncearcă Un vis ne-mplinit să detest, În brațele tale, iubite, de parcă, Un măr sunt, fără ispita, firesc... FEMEIE Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat, Si trupul îți e drept, și-a ta cărare, Spre care mergi, cu gândul apăsat. Femeie, revin prin oase râuri, Ce-ți scalda bunătatea, zbătându-se de mal, Si de-
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
ideal. Femeie, cununi de flăcări ții pe creștet, Din ele statuezi purpure flori- Pe chipul tău să-și lase nemurirea Albirea zorilor, din care te-mpresori... Ai Universul absorbit de-o mare, Curăță, precum lacrima-i de neînvins bărbat, Femeie, blajina ți-e suflarea, Cănd ochii, cu izvoare, stau la sfat... A SCRIE A scrie poți orice, dar cum Să te oprești acolo, unde doare, Si sa pătrunzi misterul din surghiun, Să-i dai aripi, sus, să zboare. A scrie poți
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
-n stare pe-armăsari să zboare,ținând în mâini spade, în mari cavalcade prin dorinți solare. Port păduri în mine și senin în slavă, sufletu-mi e lavă,visele feline, inima-mi devine uneori dumbravă unde pasc otavă turmele-ți blajine. Încă se mai poate,vreme mai e încă. Spulber orice stâncă ce în drum ne scoate viața ce se zbate ca-n genune-adâncă să se schimbe-n brâncă orice puritate. Vino și topește tristele omături. Dacă-mi ești alături viața
VINO... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377161_a_378490]
-
parcuri și din zare, Unde sunt iubirile ce-au fost... Și dacă s-au pierdut într-o uitare, Dorința de-a trăi și de a simți frumos. Chiar ploile cu stropii lor cei mari, Ce se topesc pe iarba cea blajină, Se pare că-s mai reci și tot mai rar, Mai udă tineri cu fruntea cristalină. Tăcerea dintre suflete e tot mai mare, Deși mai umblă mulți îmbrățișați... Iubirea lor nu cântă serenade, Cu ochi senini de dor înlăcrimați. Cuvinte
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
a moarte. Culcă-mi mamă roua dulce de pe câmpuri, de pe cruce, și bea-mi apa din izvor să-ți sting dorul călător. ...Așa îmi cânta mămuca, ori de câte ori, încercam cu stângăcie să mă lepăd de casă. Îi simțeam și acum glasul blajin cu care îmi alina durerile, rănile, fericirea.Opincă la drum îmi fusese toată viața, bunătatea ei, pe care mi-o dăruise întreagă, nedecimată. Încercam să ghicesc ultima îmbrățișare cu viața,trăită de ea. Un piaptăn zăcea peste niște fotografii,pe
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DIMPREJUR... Autor: Mihaela Mircea Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DIMPREJUR... Lumina lunii cade blajină împânzindu-se tăcută în odaie într-un auriu molatic Prăbușindu-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței
DIMPREJUR... de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382204_a_383533]
-
moment ireversibil al vieții noastre; un moment când credeam că suntem un popor unit; constat cu mare dezamăgire, că suntem mai dez-uniți ca niciodată. Cui se datorește această stare regretabilă? Cu siguranță NU poporului românesc, care este... încă blând și blajin; Clasele politice în totalitatea lor, din ultimii 27 de ani, se fac vinovate de dezunirea Țării și de prăpastia în care ne aflăm și spre care ne îndreptăm. Din secolul trecut Dimitrie Gusti ne avertizează și ne învață: „Când o
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
a îngropa o problemă e ca ea să fie lăsată în grija unei comisii parlamentare ad hoc. Dar să nu-ți pese de un asemenea coșmar trădează o nesimțire vecină cu moartea clinică. Unul dintre cele mai cumplite blesteme din blajinul nostru spațiu mioritic e să-i urezi dușmanului tău să fie mîncat de cîini. Mai rău de atît nu se poate. Însă acest blestem groaznic nu vrea să zică să te mânînce cîinii de viu, ci să decazi atît de
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
scris întotdeauna despre singurătate, ură, trufie,/ despre atingeri grele de sudoare,/ despre guri căscate a moarte ori cocoșați de păcate./ Dar cel mai mult despre dragoste am scris,/ cât este de ruptă-n carne, cât de zgrunțuroasă,/ ori, dimpotrivă, sfioasă, blajină și lunecoasă./ Mi-ar fi fost greu să trăiesc fără viermele acesta/ care, cândva, a început să cadă din mine./ M-a tăiat până la unghie,/ chiar și plămânii i-a ronțăit pe margini, lăsându-le franjuri vineții./ Cine se spânzură
Spleen-ul cerebral by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8143_a_9468]
-
orice rost.// Vei fi lipsit de-un adăpost,/ Din care cald să te'npresoare/ Cuvintele ce le'nfirip.../ Din obositele-ți picioare,/ A ta sandală de nisip/ Ce-s eu, cădea-va împreună/ Cu formidabila-ți mantie,/ Și ochiul tău blajin ce știe/ Să mângâie obrazul meu,/ Mă va căta mereu, mereu,/ Și va depune'n poala lui/ Stângi vitrege'n amurg de soare.../ Ce faci tu, dacă mă răpui?/ O, Doamne, ce-ai să faci? Mă doare..." Între duioșie și
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
tonul unei muzici milităroase este de un comic uriaș, una dintre scenele cele mai reușite ale filmului într-un spirit caragialesc netrucat. Călătoria cu trenul, luarea cu asalt a clinicii, revolta maselor păgubite de ultima speranță, resemnarea într-un umor blajin, trist, pe pajiște, în fața Casei Poporului, toate aceste episoade fac parte dintr-o mizanscenă existențială care depășește cadrul comicului. Cercetate cu un ochi atent, personajele relevă mai mult decât o fațetă, reductibilă la grotesc ca formă de dezumanizare. Tudor Giurgiu
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
pieței... vor avea loc transformări. Mari, dar problema va fi depășită, s-a trecut prin situații mai grave, de altfel, datele pe care le aveți s-au transmis la toate județenele... Discuția celor trei fu întreruptă de secretară, o femeie blajină, în jur de 40 ani, care îl informă pe director că este rugat de președintele sindicatului să-l primească. Să intre, probabil se grăbește... are dreptate omul, este ajunul, au și ei casă, păcat că nu mi au aprobat să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
mai departe la drum În căutarea următorului pom, mai mare, mai frumos, mai bogat, mai darnic. Ei toți ne-au lăsat câte o moștenire: un vers, un cântec, o doină, o vorbă de duh, o mustrare, o privire aspră sau blajină, un zâmbet, o mângâiere ca o adiere și toate ca să Înțelegem că și noi, la rândul nostru, trebuie să lăsăm celor care vin ceva frumos, luminos, cald, În muncă, cinste și adevăr, cu sănătate, spor și ajutor În Libertate. Și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
tot trupul, și-și dădu capul pe spate, s-o privească mai bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate și noduroase, se-ndreptă spre spălătorul din ungher și-și clăti mâinile și fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
12 10 Mihai Cămăruț era vecinul meu stătea la a patra casă de a noastră. Era un profesor foarte bun, a format generații de artiști și era iubit de toată lumea. Am cunoscut-o foarte bine pe doamna Cămăruț, o femeie blajina care îl iubea foarte mult. Își primea întotdeauna musafirii în mod deosebit, pregătea tot felul de delicatese. Amintiri frumoase am despre pictorița Viorica Bălan, am fost colege la Scoala populară de artă mulți ani, ea a predat pictură și eu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
12 10 Mihai Cămăruț era vecinul meu stătea la a patra casă de a noastră. Era un profesor foarte bun, a format generații de artiști și era iubit de toată lumea. Am cunoscut-o foarte bine pe doamna Cămăruț, o femeie blajina care îl iubea foarte mult. Își primea întotdeauna musafirii în mod deosebit, pregătea tot felul de delicatese. Amintiri frumoase am despre pictorița Viorica Bălan, am fost colege la Scoala populară de artă mulți ani, ea a predat pictură și eu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
de perdeaua de ceață ce o separă de lumea exterioară și descoperă ”un mic animal” - un copilaș de vreo patru anișori. Descrierea copilului realizată de aceasta ingenuă femeie este de-a dreptul șocantă : ”se apropie de ea ca o dihanie blajină, și puse pe poala ei o mână mică și murdară”)”înfipte tare ca două gheare”)”I se păru că mișcă iar ca o gânganie”. Copilul este atras de Manuela, de basmul pe care ea le spune cu voce tare Ădar
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea, iar tonul blajin folosit, considerat drept slăbiciune de către unii traseiști prin cele spirituale. Datorită fluxului mare de vizitatori care nu respectau reguli elementare de vestimentație la intrarea în lăcașul de cult (mai cu deosebire femeile), în vara anului 2012, conducerea Sfintei Mănăstiri Secu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]