143 matches
-
control social, apreciază că efectul produs de etichetare are de multe ori canalizare către o carieră criminală, pe care o acceptă ca singura alternativă posibilă. 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Comiterea unor acte indezirabile ori blamate social, după cum am precizat și în rândurile de mai sus, ține atât de specificul socio-economic, dar mai ales de carateristicile psihice ale individului. Astfel de fapte se pot întâlni la diferite categorii sociale, cu grade diferite de instruire și apartenență
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
umană n-a ajuns să facă dreptate, sigur a urmat ca justiția divină să pronunțe sentința în momentul când cel vinovat a trecut și el în lumea de Dincolo, lăsând aici, în lumea noastră, un nume cu blestem, un nume blamat, nume de care în bună măsură era vinovată în primul rând familia lui, care n-a reușit să-i insufle virtuți creștine. Acestea sunt poveștile adevărate pe care le știu de la tatăl meu, care, pe lângă remarcabile calități socio-umane pe care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese agresorului ei. Este aici și un orgoliu feminin care nu acceptă să fie înjosit cu nimic, ceea ce îl face pe narator să afirme corect că femeile au o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese agresorului ei. Este aici și un orgoliu feminin care nu acceptă să fie înjosit cu nimic, ceea ce îl face pe narator să afirme corect că femeile au o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu arendă”, adică nu achită costul călătoriei. Clienții trenului de plăcere subevaluează vârsta copilului ca să nu ia și pentru el bilet. Domnul Goe are bilet, dar ce folos?! În general, deși e luat cu arendă, STB-ul e o instituție blamată, cum vor fi ulterior și ITB, apoi RATB. Tramvaiștii sunt amărâții urbei, după cum aflăm din Groapa lui Barbu și din Moromeții lui Preda. Unul dintre fiii lui Ilie Moromete ajunge la STB, ceea ce e un pas ascendent, bine măcar că scapă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
simplu vinovat de a se afla într-o condiție precară, provizorie, de multe ori ușor de rezolvat. Cu toate acestea, un individ aflat într-o condiție socială de clandestinitate, este lovit prin aceste legi, tocmai pentru condiția sa, este identificat, blamat și expulzat. Comunitarii, se spune, nu sunt afectați de aceste norme restrictive datorită poziției lor privilegiate. Este adevărat doar în parte. În realitate, chiar și imigranții, cetățeni comunitari, sunt afectați de impactul a acelei care poate să fie definită ca
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Însă, În opinia sa de martor atât al capitulărilor prin sânge de la Pitești, cât și al celor morale de la Aiud, comportamentul uman are doar două limite extreme: ticăloșia lașă și eroismul sublim, Între ele existând variate comportamente care nu trebuie blamate atât timp cât nu ating limita de jos. Reeducarea avea patru etape, fiecare reprezentînd o „bolgie” specializată. Prima, demascarea externă, consta În obligativitatea victimei de a deconspira ceea ce tăinuise la ancheta oficială. Torționarul avea În această etapă funcția unui duhovnic „negru”, spovedania
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
devine pe negândite tu, în care înstrăinarea devine integrare. Un Cioran întreg și integru este un Cioran străin sie însuși. În fine, înainte de a face apel la cuvinte din scrisorile lui Cioran, să aruncăm o scurtă privire asupra uneia dintre blamatele sale scrieri de tinerețe. Avem în vedere Schimbarea la față a României, text pe care-l considerăm fundamental, nu însă pentru oarece opțiuni politice de moment, ci pentru structura de adâncime a eului cioranian articulat în subterane. Căci, și dacă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aceasta este explicația cea mai profund-autentică a crizelor de furie de mai târziu, a momentelor de demonism teluric. Sunt și altele, firește, asupra cărora vom insista. Deocamdată, să vedem ce se întâmplă atunci când Cioran reușește să-și înfrângă acest viciu, blamat deseori, ridicat în slăvi, din perspectiva trăirismului, câteodată. „Nu ești nimic, dar poți fi ceva prin ceea ce simți” (II, 30), spune Cioran după consemnarea momentului de insomnie invocat mai devreme. Doar că și aici se crede neputincios: „Sunt nedemn de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
văd, ce ating, să fac ce ar face nu o reptilă, ci o insectă, căci reptila are proasta reputație de intelectual” (I, 48). În fine, ar vrea să fie, iată, doar ochi și să trăiască reveria aceea de idiot, altcândva blamată. De altfel, își dorea să fie ca piatra, incomunicabilul însuși. După luni petrecute la Paris, își spune: „Duminică petrecută la țară, după două luni de claustrare la Paris. Să te cufunzi în indiferență ca arborii, să fii la fel de mut ca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pare o cale a supraviețuirii. Convertind neputința în forță, Cioran se refugiază în ea, ca și în eșec, de altfel, transformându-le într-un fel de vizuini protectoare. Cum „se acomodează cu tot ce contrazice viața” (I, 96), viața e blamată, în vreme ce soluțiile supraviețuirii fac obiectul unei permanente explorări. Iată: „De vreme ce viața nu se poate menține decât nimicindu-se, trebuie s-avem curajul să tragem consecințele. Ce consecințe? Să fugim de viață, pentru început” (I, 235). Nu întâmplător, pentru Cioran, „boala
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fericite, ghiftuite: francezi, englezi... O, eu nu sunt de aici, am în spate veacuri de nefericire. M-am născut într-un popor fără noroc. Fericirea se sfârșește la Viena; mai departe, Blestemul!” (I, 49). Este blestemul ieșirii din timp, al blamatei ieșiri din istorie, în care Cioran descoperă, finalmente, un alt sens. Târziu, fără să aibă șansa acestei împliniri, Cioran va cultiva tocmai ieșirea din timp. Deocamdată, se scaldă în regrete: „Există în mine un fond oriental pe care-l regăsesc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sine, de a-și institui sie însuși un sens în istorie. Notează Cioran: „La douăzeci de ani, aveam o nesățioasă dorință de glorie; Ă acum nu o mai am. Iar fără ea cum să acționez?” (I, 22). Iată cum, deși blamat uneori, trecutul acesta, al freneziilor, poartă în el ceva întemeietor și Cioran nu se poate sustrage nostalgiei sau admirației. Spune: „Când mă gândesc la pasiunile, la ardoarea tinereții mele, mi-e necaz că am ajuns la acreala asta searbădă, la
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nu știu în ce măsură gânditori ce au creat Revoluția Industrială, precum J. Watt, sunt responsabili pentru atitudinile patronilor englezi față de muncitorii lor și, implicit, de formarea ideologiei socialiste în primele decenii din secolul al XIX-lea. Dacă știința modernă, prea mult blamată, a adus lumină în viața oamenilor, filosofia modernă a libertății și a puterii, prin vocea politicienilor ei de discursuri, a adus întuneric, distrugere, războaie printr-o utilizare a rezultatelor științei și filosofiilor în scopul creșterii puterii politice. Dinamita lui Nobel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o perioadă în care do mi nă o sexualitate relativ liberă spre deosebire de secolul următor care va aduce un alt mod de a se raporta la sex prin etica sexuală burgheză. Sexul devine omniprezent în viața oamenilordin epocă. El este invocat, blamat, acuzat, expulzat, adorat. El se transformă în discurs, căci judecători, medici și simpli actori exprimă toți în cuvinte gesturile și trăirile sexuale ale lor și ale altora. Până târziu în secolul al XIX-lea, se xu a li ta tea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să fi avut succes, absolut independente de o recomandare critică. Și cât râvnesc literații favoarea criticilor! Invers nu se întâmplă. Este tot atât de adevărat că marii scriitori pot să fie indiferenți la critică. Cehov, spre exemplu, după ce aceeași carte era simultan blamată și considerată genială, recepta rumorile criticii cu aceeași indiferență cu care asculta murmurul ploii. Amintiți-vă ce diverse puncte de vedere a stârnit eseul critic Nu al lui Eugen Ionescu, o subtilă luare în deriziune a orientărilor polare ale criticii
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
deja un loc comun (relevat și de sondajele de opinie din anii de după 1989) faptul că românii nu au încredere în instituțiile democratice, în Parlament și în partidele politice, care le apar ca un apendice dispensabil. Diferența între vorbele demagogia blamată a instituțiilor democratice și faptele așteptate de la un conducător a fost făcută de George Becali, ce-i drept, în afara arenei politice, prin numeroasele sale "fapte bune". Succesul în afaceri și faptul că era în topul celor mai bogați oameni din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
urez succese în continuare"59. Trecerea la tema emisiunii a fost introdusă printr-un reportaj realizat de Corneliu Matache, care aducea în prim-plan personalitatea Patriarhului Iustinian Marina. Întreg discursul emisiunii se încadra în cel de recuperare a identității BOR, blamată, după evenimentele din decembrie, pentru colaborarea cu structurile comuniste. Titi Dincă, împreună cu interlocutorul său, reușea în acea ediție a emisiunii "Credo" să pună o cărămidă pentru consolidarea noii imagini a BOR Revenind la modelul discursiv oferit de acea emisiune, trebuie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
consecinț, autorul arat cum toate moralele au condamnat tendințele imperialiste și cele avare, disprețul pentru cei slabi, neputincioși sau bolnavi, exacerbarea calitților psihice și desconsiderarea orgolioas a celor vduviți de ele, recomandând și cultivând în schimb virtutea suprem a simpatiei. Blamate au fost și exagerrile puterii economice, ale mercantilismului sau ale risipei, ba chiar și cele ale puterii estetice, ale talentului și ale frumuseții, raportate la obscure influențe diabolice și acuzate de a ispiti ctre pcat și rtcire, În fine, ținta
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
cunoaște mai multe, ci un simplu act infracțional ce cade sub incidența legii. Laicizarea profundă a vieții în Occident (și nu numai) a schimbat criteriile de evaluare și de analiză. Vechile practici magico-religioase atât de bine cotate altădată sunt azi blamate și ridiculizate. Totuși, divinația și multe alte practici magico-religioase, deși golite de înțelesurile lor originare, încă mai fascinează publicul larg. Iar aceasta se întâmplă indiferent de măsurile oficiale care se iau împotriva lor. Astăzi, în Franța, "divination" numește "arta de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
socio-cultural în care a funcționat sau funcționează și de a o evalua cu alte criterii. Astăzi, când știința modernă face legea, celelalte discipline nu au dispărut cu totul: s-au camuflat, transformându-se în simple practici și tehnici. Sunt demonizate, blamate, suspectate și puse la index. Cu toate acestea, ele sunt consultate pe ascuns și destul de căutate, dacă ținem seama de mărturiile celor care (încă) mai practică divinația și magia. Dramatic nu este faptul că a apărut știința modernă, ci că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imposibil de finalizat critica ideologiilor pe baza criteriului adevărului. Opusă cunoașterii Ideologia, un vehicul spontan al gândirii, este un cadru fundamental al percepției, și deci al cunoașterii. O noțiune critică, polemică și derogatorie Ideologia este ceva pentru care ceilalți trebuie blamați. O noțiune pozitivă Ideologia este ceea ce împărtășim. O poziție epistemologică realistă O poziție epistemologică proprie constructivismului. Suspiciunea conduce la demascarea ideologiei. Ideologia poate fi delimitată prin încercarea de a-i înțelege pe ceilalți. Funcții de distorsiune și manipulare Funcții de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de reprezentare.490 Cultura de masă vehiculează, prin urmare, aceleași mituri profunde, aceleași spaime și dorințe, în forme comune și ușor de decodat, însă poate deveni la rândul ei un mit, mai ales după ce a fost conceptualizată și ideologizată, fie blamată ca sursa factorilor de corupție morală și intelectuală a indivizilor (poziție care refuză evaluarea obiectivă a rolului, tehnicilor și manifestărilor, insistând asupra presupuselor efecte nocive ale acestei nebuloase nedefinite), fie celebrată cu euforie stânjenitoare, care obstrucționează investigația (unii fanatici ai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care, la rândul său beneficiind de asemenea de producții de calitate a avut o ascensiune rapidă pe această scară și a fost acceptat drept formă de artă majoră, de vehicul ideatic). Actualmente, putem considera că această funcție de divertisment facil, unanim blamat și considerat a fi cauza etern crescândei infracționalități juvenile este îndeplinită de către jocurile video, care constituie cel mai recent mod de "a spune povești". Banda desenată în alte culturi Dacă banda desenată americană a constituit motorul acestui domeniu pe întreg
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din New York a considerat că e discriminatoriu să spui Tatăl nostru care ești în ceruri... Astfel că în rugăciunea lor au înlocuit tatăl cu mama (...)" Concluzia? - "Ce-ar mai fi râs eternul Nenea Iancu de toate aceste...mofturi!" Abordând și mult blamata cotă redusă a culturii la bursa valorilor din America, D. R. Popa o spulberă, încadrând-o la capitolul Prejudecăți, corecția critică având semnificații generale, eliberate de orice localizări geografice ori temporale, atâta timp cât cultura este privită ca opțiune liberă ce exclude
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]