249 matches
-
polul legitimității ă cu variantele sale tradițională, carismatică sau rațional-legală ă se prezintă, din această perspectivă, ca primordial, la fel ca și referințele la suveranitate și la puterea publică. G. F. & BIRNBAUM Pierre (coordonator) (1975), Le Pouvoir politique, Paris, Dalloz. BLAU Peter (1964), Exchange and Power in Social Life, New York, Wiley. CHAZEL François (1983), „Pouvoir, structure et domination”, Revue française de sociologie, vol. 24, nr. 3, iulie-septembrie, pp. 369-393. DAHL Robert (1971), Qui gouverne?, trad. fr., Paris, Armand Colin (prima ediție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de aur“ de I. Gyula, 8. 03, ora 11; „Jocul de-a gelozia“ de L. Vernouil, 8. 03, ora 19; „Strategia porcului“ și „Cu ochi de copil“ de R. Cousse, 13. 03, ora 19. Teatrul German de Stat: „Astă-seară: Lola Blau“ de G. Kreisler, 14. 03, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Punguța cu doi bani“, după I. Creangă, 9. 03, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic. Dirijor H. Andreescu, solist M. Ungureanu. În program: lucrări de
Agenda2003-10-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280778_a_282107]
-
pentru opoziție pentru a ataca guvernului. În campania împotriva Ministerului de Război s-a remarcat N. Filipescu, el însuși fost titular al acestui departament. În ședința din 11 decembrie 1915, el l-a interpelat pe Ion I. C. Brătianu în legătură cu uzina Blau Gaz cumpărată de stat în 1914, fiind necesară pentru fabricarea explozibililor. N. Filipescu îl acuza pe șeful guvernului că a cumpărat această fabrică pentru a favoriza interesele bănești ale cumnatului său Niculescu-Dorobanțu, membru în consiliul de administrație. Îngrijorarea opoziției și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
decizie rapid și este dependent de opțiunile alterilor, atunci este de așteptat ca decizia să se ia mult mai rapid în condiții de eterogenitate scăzută (Robbins, 2002), situație care poate fi în favoarea ego-ului. În ego-rețeaua nr. 2, scorul de eterogenitate Blau este de 0,569, iar valoarea normalizată este de 0,854 (figura 3.8). De exemplu, în această rețea există trei categorii de alteri din punctul de vedere al apartenenței religioase (nuanțele diferite de gri indică apartenența religioasă). Calitatea compozițională
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
focal (ego). Aceasta face referire la numărul alterilor care dețin niveluri înalte de resurse de care ego ul are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau. Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri de care are nevoie, cu atât este de așteptat ca acesta să aibă mai mult capital social. 3
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la diminuarea șanselor de apariție a blatismului. Transformarea structurii relațiilor de schimb în structuri sociale cu elemente de interdependență depinde de structura schimburilor sociale și de organizarea temporală a acestora. 4.2.2.3.4. Dezvoltarea încrederii și dependența serială Blau (1964) a propus încrederea ca soluție la problema nonreciprocității implicate de schimburile reciproce. Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește un actor încredere că partenerul său de schimb nu va defecta și că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Dar cum se poate institui încrederea între actorii relațiilor de schimb reciproc? Cum dobândește un actor încredere că partenerul său de schimb nu va defecta și că va avea un comportament reciproc de returnare a beneficiilor? Iată soluția propusă de Blau (1964: 94) pentru impunerea încrederii: De obicei... relațiile de schimb 32 se dezvoltă în urma unui proces lent, care începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
începe cu tranzacții minore ce necesită un nivel scăzut al încrederii, deoarece riscul implicat este 31. Într-o diadă cu structură de interdependență mutuală, posibilitatea blatismului este inexistentă (de exemplu, coautoratul). 32. Este vorba despre relațiile de schimb reciproc. Pentru Blau, relațiile de schimb direct negociat trebuiau respinse, ele neintrând în domeniul de aplicabilitate al teoriei schimbului social. scăzut. Un angajat își poate ajuta un coleg de muncă de câteva ori. Dacă acel coleg nu îi întoarce ajutorul primit, angajatul a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) b. Schimburi dependente serial (schimburi negociate) (A ↔ B) (A ↔ B) (A ↔ B) c. Schimburi dependente serial (schimburi reciproce) A → B → A → B → A → B Sursă: Molm (1994: 171). Conform dependenței seriale în concepția lui Blau, actorii își pot controla comportamentele de schimb în funcție de comportamentele de schimb ale celorlalți (ce se schimbă într-o relație determină conținutul schimbat din altă relație succesivă). A îi oferă unilateral beneficii lui B, la momentele t1, t2 și t3. Dacă
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
urma o dublă orientare: el va studia modul în care contextul de funcționare (mediu, tehnologie, mărime) afectează structura organizațiilor. Apoi va încerca să pună în relație structura și performanțele organizaționale. Vom examina efectul factorilor de context. 5.1.1. Mărimea Blau și Schoener (1971) au fost interesați în mod deosebit de această variabilă. În concepția lor, cu cât organizațiile cresc, cu atât ele se diferențiază. Exemplu: într-o întreprindere cu doisprezece salariați, o persoană se va ocupa de contabilitate, gestiunea administrativă a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
psychologie du travail et des organisations, Dunod, Paris. Bert, C. (1999). "L'effet Hawthorne: un mythe des Sciences Humaines", in Cabin, P., Les organisations, Éditions des Sciences Humaines, Paris, 59-66. Bottin, C. (1991). Diagnostic et changement, Editions d'Organisation, Paris. Blau P.; Schoenherr, R. (1971). The structure of organizations, Basic Books, New York. Blood, M. (1969). "Work values and job satisfaction", Journal of Applied Psychology, 1969, 53, 456-459. Bobbitt, R.; Ford, J. (1980). "Decision-maker choice as a determinant of organizational structure", Academy
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
tip de resurse pe care indivizii le schimbă în interacțiunile sociale, urmărind obținerea unui anumit profit: când indivizii nu obțin recompensă pe care o așteptau, atunci resimt într-o măsură mai mare sau mai mică emoții negative (Homans, 1961, 1974; Blau, 1964; Emerson, 1962, 1964, 1972; Cook, 1978; Molm, 1987, 1997; Lawler și Yoon, 1993, 1998; Jasso, 1980; Lawler, 2001Ă. 6Ă Teoriile structurale pun în evidență faptul că poziția indivizilor în stuructura socială asigura putere și prestigiu: când răspunsurile celorlalți confirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
expuneri sistematice (i complete a etapelor unei observa(îi (n cadrul unei organiza(îi formale, preluăm elemente din mai multe anchete (n diverse unit((i: institu(îi (colare [Geer, 1970 (i Sirota, 1988], uzine [Roy, 1952 (i 1970], administra(ie [Blau, 1963 (i Dodier, 1993], (ntreprinderi [Dalton, 1959], spitale [Peneff, 1993]. • Rela(îi anterioare cu mediul de observa(ie Lu(m, măi (ntîi, cazul mediului cu care studentul sau cercet(torul sînt foarte familiari: institu(ia (colar(. Observatorul este adesea ață
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
natural, fie c( observ( (i noteaz( f(r( a desfășura o alt( activitate. Stabilit (n v(zul tuturor, (ntr-o administra(ie, un observator poate trece neobservat atunci cînd ia note (i redacteaz( un text, la fel ca toat( lumea. Peter Blau observa, la finele anilor '40, diferite agen(îi federale de locuri de munc( [1963]. El (ncepea prin a lua noti(e (n acela(i birou, chiar dacă trebuia să le reia seară, din cauza precipitării evenimentelor. A avut zile de lucru de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ac(iunii, (n a evita s( par( absent sau, din contră, s( reac(ioneze brusc la un eveniment. El trebuie s( manifeste umor (n fă(a remarcilor subiec(ilor. Totu(i, observatorul nu poate s( evite eventuale reac(îi. Peter Blau (i-a dat seama c( (n ciuda franche(îi sale (n privin(a agen(ilor administra(iei, notarea celor mai mici gesturi provoca iritare: "Al(îi m( suspectau c( doresc s( m(sor timpul pe care ei îl risipesc, astfel
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
dintre ei, p(r(sind cameră, mi-a murmurat acest comentariu: "Mă duc la toalet(, m( (ntorc (n dou( minute". Observa(ia permanent( la care persoanele sînt supuse în timpul unei astfel de (nregistr(ri continue le încurcă (i le irit(" [Blau, 1963, pp. 279-280]. IV. REDACTAREA NOTELOR DE OBSERVAȚIE 1. A OBSERVA ȘI A NOTĂ Cum am arătat în capitolul precedent, contextul determina condițiile observației și luarea notițelor. În general, observatorul se află destul de rar într-o situație stabilă și confortabilă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Chicago, 1986. Becker Howard S., "How I Learned What was a Crock?", Journal of Contemporary Ethnography, vol. 22, no. 1, pp. 28-35, aprilie 1993. Bernoux Philippe, Motte Dominique și Saglio Jean, Trois Ateliers d'OS, Leș Éditions ouvrières, Paris, 1973. Blau Peter M., The Dynamics of Bureaucracy. A Study of Interpersonal Relations În Two Governement Agency, The University of Chicago Press, Chicago, ediția I 1995, ediția a II-a 1963. Booth Charles, Life and Labour of the People în London: Poverty
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Daniel Corbu, Postmodernismul pe înțelesul tuturor, Princeps Edit, Iași, 2004, p. 152. 2 Cf. Alexandru Mușina, Eseu asupra poeziei moderne, Editura Cartier, Chișinău, 1997. 3 Scrisoarea către Jesamin Blau, 1 martie 1985. 4 Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, ediția a III-a, Editura Paralala 45, Pitești, 2003, p. 143. 5 Daniel Corbu, op. cit., p. 94. 6 Giles Deleuze spune că doar "repetiția goală" "rămâne în mod fundamental repetiție a aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
etimon (rom. bască, comparabil cu germ. Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de alcool"), ci locuțiunea însăși este un calc parțial după germ. blau machen (scris și blaumachen) "a chiuli, a absenta nemotivat, a lipsi de la lucru sau de la școală" (machen "a face"); rom. bloc "clădire mare, cu mai multe etaje, împărțită în apartamente" (< germ. Block, engl. block "idem") a fost explicat, eronat, din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dependență de ceilalți, o dorință mai slabă de a câștiga respectul celorlalți și au înregistrat o mai mare respingere de către grup (Deutsch, apud De Visscher, Neculau, 2001). Competiția ca sursă de conflict i-a mai preocupat și pe alți cercetători. Blau (1954) a ținut sub observație pe termen lung două agenții de muncă. Într-una personalul considera plasarea cu succes a unui solicitant o reușită a întregii echipe, deci cooperarea era ridicată, în timp ce în a doua agenție, angajații se întreceau în
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în a doua agenție, angajații se întreceau în a lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]