257 matches
-
piața muncii, deoarece activitatea profesională, respectiv cariera, nu constituie principalul lor interes. În opoziție, femeile dedicate vor alege să investească în cariera lor, așa cum ar părea că sugerează, până la un punct, și teoria capitalului uman. Modelul capitalului uman (xe "Blau"Blau, xe "Ferber"Ferber, Winkler, 1997) pornește de la premisa că un procent important al inegalității de gen pe piața muncii poate fi explicat prin analiza condițiilor anterioare (nivelul de educație) și ulterioare (investiția în dezvoltarea profesională, timpul alocat muncii salariate, decizia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
în procesul de elaborare a politicilor publice, Editura Maiko, București. Benschop, Yvonne; Halsema, Lilian; xe "Schreurs"Schreurs, Petra, 2001, „The Division of Labour and Inequalities Between Sexes: An Ideological Dilemma”, Gender, Work and Organization, vol. 8, nr. 1, ianuarie. xe "Blau"Blau, Francine D.; xe "Ferber"Ferber, Marianne A.; xe "Winker"Winker, Anne W., 1997, The Economics of Women, Men, and Work, ediția a III-a, Prentice Hall, New Jersey. xe "Crompton"Crompton, Rosemary; xe "Harris"Harris, Fiona, 1998, „A Reply
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
procesul de elaborare a politicilor publice, Editura Maiko, București. Benschop, Yvonne; Halsema, Lilian; xe "Schreurs"Schreurs, Petra, 2001, „The Division of Labour and Inequalities Between Sexes: An Ideological Dilemma”, Gender, Work and Organization, vol. 8, nr. 1, ianuarie. xe "Blau"Blau, Francine D.; xe "Ferber"Ferber, Marianne A.; xe "Winker"Winker, Anne W., 1997, The Economics of Women, Men, and Work, ediția a III-a, Prentice Hall, New Jersey. xe "Crompton"Crompton, Rosemary; xe "Harris"Harris, Fiona, 1998, „A Reply to
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
pentru opoziție pentru a ataca guvernului. În campania împotriva Ministerului de Război s-a remarcat N. Filipescu, el însuși fost titular al acestui departament. În ședința din 11 decembrie 1915, el l-a interpelat pe Ion I. C. Brătianu în legătură cu uzina Blau Gaz cumpărată de stat în 1914, fiind necesară pentru fabricarea explozibililor. N. Filipescu îl acuza pe șeful guvernului că a cumpărat această fabrică pentru a favoriza interesele bănești ale cumnatului său Niculescu-Dorobanțu, membru în consiliul de administrație. Îngrijorarea opoziției și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
specifice și sarcini prealabil ordonate pot primi această denumire. O colectivitate ai cărei membri nu au funcțiuni sistematic legate și activități fixate dinainte nu constituie o organizație. În literatura de specialitate, organizațiile formale se clasifică după mai multe criterii. P.M. Blau și W.R. Scott, utilizând criteriul primului beneficiar, împart organizațiile în: organizații reciproc avantajoase în care primul beneficiar este însuși membrul organizației (partide politice, sindicate etc.); concerne de afaceri în care primul beneficiar este patronul (firme industriale, comerciale, bănci, etc.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
tip de resurse pe care indivizii le schimbă în interacțiunile sociale, urmărind obținerea unui anumit profit: când indivizii nu obțin recompensă pe care o așteptau, atunci resimt într-o măsură mai mare sau mai mică emoții negative (Homans, 1961, 1974; Blau, 1964; Emerson, 1962, 1964, 1972; Cook, 1978; Molm, 1987, 1997; Lawler și Yoon, 1993, 1998; Jasso, 1980; Lawler, 2001Ă. 6Ă Teoriile structurale pun în evidență faptul că poziția indivizilor în stuructura socială asigura putere și prestigiu: când răspunsurile celorlalți confirmă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Globalization, Liverpool University Press, Liverpool, 2003. Bennett, Michael Y., Reassessing the Theatre of the Absurd: Camus, Beckett, Ionesco, Genet, and Pinter, Palgrave Macmillan, New York, 2011. Bigsby, Christopher (ed.), The Cambridge Companion to Modern American Culture, Cambridge University Press, Cambridge, 2006. Blau, Judith R., The Shape Of Culture: A Study Of Contemporary Cultural Patterns in The United States (1989), Cambridge University Press, Cambridge și New York, reprinted 1992. Blazek,William și Michael K. Glenday (ed.), American Mythologies: Essays on Contemporary Literature, Liverpool University
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ediția a VI-a, St. Paul, MN.: West Publishing, 1990. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, vol. I, Orizont și stil, Editura Humanitas, București, 1994; vol. II: Geneza metaforei și sensul culturii, 1994; vol. III: Artă și valoare, Editura Humanitas, București, 1996. Blau, Judith, Study of the Arts: A Reappraisal, Annual Review of Sociology, Nr. 14, pp. 269-292, 1988. Bondrea, Aurelian, Sociologia culturii, Editura Fundației "România de Mâine", București, 1993; Studiu introductiv de Fred Mahler, Rola Mahler. Borgatta, Edgar F.; Rhonda J. V.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Fabricating Authenticity. Chicago: University of Chicago Press, 1997; Richard Peterson, "Symbols and Social Life: The Growth of Culture Studies" Contemporary Sociology, 1990; Jeffrey C. Alexander and Steve Seidman (eds.), Culture and Society. Cambridge, Eng./ New York: Cambridge University Press., 1990; Judith Blau, "Study of the Arts: A Reappraisal", Annual Review of Sociology 14:269-292, 1988; Chandra Mukerji and Michael Schudson, "Popular Culture", Annual Review of Sociology 12:47-66, 1986. 45 Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery (eds.), Encyclopedia of Sociology, ediția
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
expuneri sistematice (i complete a etapelor unei observa(îi (n cadrul unei organiza(îi formale, preluăm elemente din mai multe anchete (n diverse unit((i: institu(îi (colare [Geer, 1970 (i Sirota, 1988], uzine [Roy, 1952 (i 1970], administra(ie [Blau, 1963 (i Dodier, 1993], (ntreprinderi [Dalton, 1959], spitale [Peneff, 1993]. • Rela(îi anterioare cu mediul de observa(ie Lu(m, măi (ntîi, cazul mediului cu care studentul sau cercet(torul sînt foarte familiari: institu(ia (colar(. Observatorul este adesea ață
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
natural, fie c( observ( (i noteaz( f(r( a desfășura o alt( activitate. Stabilit (n v(zul tuturor, (ntr-o administra(ie, un observator poate trece neobservat atunci cînd ia note (i redacteaz( un text, la fel ca toat( lumea. Peter Blau observa, la finele anilor '40, diferite agen(îi federale de locuri de munc( [1963]. El (ncepea prin a lua noti(e (n acela(i birou, chiar dacă trebuia să le reia seară, din cauza precipitării evenimentelor. A avut zile de lucru de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ac(iunii, (n a evita s( par( absent sau, din contră, s( reac(ioneze brusc la un eveniment. El trebuie s( manifeste umor (n fă(a remarcilor subiec(ilor. Totu(i, observatorul nu poate s( evite eventuale reac(îi. Peter Blau (i-a dat seama c( (n ciuda franche(îi sale (n privin(a agen(ilor administra(iei, notarea celor mai mici gesturi provoca iritare: "Al(îi m( suspectau c( doresc s( m(sor timpul pe care ei îl risipesc, astfel
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
dintre ei, p(r(sind cameră, mi-a murmurat acest comentariu: "Mă duc la toalet(, m( (ntorc (n dou( minute". Observa(ia permanent( la care persoanele sînt supuse în timpul unei astfel de (nregistr(ri continue le încurcă (i le irit(" [Blau, 1963, pp. 279-280]. IV. REDACTAREA NOTELOR DE OBSERVAȚIE 1. A OBSERVA ȘI A NOTĂ Cum am arătat în capitolul precedent, contextul determina condițiile observației și luarea notițelor. În general, observatorul se află destul de rar într-o situație stabilă și confortabilă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Chicago, 1986. Becker Howard S., "How I Learned What was a Crock?", Journal of Contemporary Ethnography, vol. 22, no. 1, pp. 28-35, aprilie 1993. Bernoux Philippe, Motte Dominique și Saglio Jean, Trois Ateliers d'OS, Leș Éditions ouvrières, Paris, 1973. Blau Peter M., The Dynamics of Bureaucracy. A Study of Interpersonal Relations În Two Governement Agency, The University of Chicago Press, Chicago, ediția I 1995, ediția a II-a 1963. Booth Charles, Life and Labour of the People în London: Poverty
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cea a performanței (continuitatea, menținerea anumitor structuri, acțiunea politică, presiunile publice etc.), fapt ce conduce la disfuncțiile mai sus menționate. și totuși, birocrația nu prezintă doar disfuncții, ci are și consecințe neanticipate, dar pozitive sau funcții latente (Merton, 1936). Peter Blau (1955), într-un studiu realizat pe o agenție americană locală pentru ocuparea forței de muncă, se concentrează asupra reformei sistemului de control al productivității angajaților; astfel, este introdusă o statistică a tuturor activităților de înregistrare a ofertelor și cererilor de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tot mai individualizate, fragmentate și în același timp foarte dinamice. În cele ce urmează, ne vom concentra asupra identificării mecanismelor interne de creștere a sectorului public, precum și asupra unor analize privind funcționarea și gestiunea sectorului public în România. Bibliografietc "Bibliografie" Blau, Peter, 1955, The Dynamics of Bureaucracy: A Study of Interpersonal Relations in Two Government Agencies, The University of Chicago Press, Chicago. Bouckaert, Geert; Van Dooren, Wouter, 2003, „Performance measurement and management in public sector organizations”, în Tony Bovaird și Elke
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
legătura dintre configurația instituțională a administrației locale și capacitatea acesteia de a lua decizii. Cadru teoretic: Teoria actorilor cu putere de veto Teoria punctelor de veto și a actorilor cu putere de veto își are originile în teoria alegerii sociale. Blau și Deb folosesc dreptul de veto pentru a arăta cum se poate rezolva problema ciclicității preferințelor în situațiile de alegere socială. În cadrul acestei litera turi, dreptul de veto este o condiție mai slabă decât cea a dictaturii care asigură luarea
Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Daniel Corbu, Postmodernismul pe înțelesul tuturor, Princeps Edit, Iași, 2004, p. 152. 2 Cf. Alexandru Mușina, Eseu asupra poeziei moderne, Editura Cartier, Chișinău, 1997. 3 Scrisoarea către Jesamin Blau, 1 martie 1985. 4 Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, ediția a III-a, Editura Paralala 45, Pitești, 2003, p. 143. 5 Daniel Corbu, op. cit., p. 94. 6 Giles Deleuze spune că doar "repetiția goală" "rămâne în mod fundamental repetiție a aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
etimon (rom. bască, comparabil cu germ. Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Weizen s.n. "bere preparată din grâu" < Weizen[bier] s.n. "idem" [Weizen s.m. "grâu", Bier s.n. "bere"] sau, eventual, cu rom. alimentară < [magazin] alimentar). Există, ce-i drept, și împrumuturi greșit explicate prin condensare: rom. blau din locuțiunea verbală a face blau "a lipsi de la lucru a doua zi după un chef, după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
după o sărbătoare" nu provine din germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de alcool"), ci locuțiunea însăși este un calc parțial după germ. blau machen (scris și blaumachen) "a chiuli, a absenta nemotivat, a lipsi de la lucru sau de la școală" (machen "a face"); rom. bloc "clădire mare, cu mai multe etaje, împărțită în apartamente" (< germ. Block, engl. block "idem") a fost explicat, eronat, din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dependență de ceilalți, o dorință mai slabă de a câștiga respectul celorlalți și au înregistrat o mai mare respingere de către grup (Deutsch, apud De Visscher, Neculau, 2001). Competiția ca sursă de conflict i-a mai preocupat și pe alți cercetători. Blau (1954) a ținut sub observație pe termen lung două agenții de muncă. Într-una personalul considera plasarea cu succes a unui solicitant o reușită a întregii echipe, deci cooperarea era ridicată, în timp ce în a doua agenție, angajații se întreceau în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în a doua agenție, angajații se întreceau în a lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
lucra pe cont propriu și în a ascunde unii față de ceilalți informațiile privitoare la activitatea desfășurată. Bineînțeles, conflictele, anxietatea și ineficiența erau mult mai pronunțate în cea de-a doua agenție (Blau, apud De Visscher, Neculau, 2001). Concluziile cercetării lui Blau sunt cu atât mai valoroase cu cât pun în evidență și efectele pe care conflictele le produc în cadrul grupurilor de muncă, și anume ineficiența și nivelul crescut de anxietate. O altă cauză a conflictelor este dată și de diferențele inerente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Bazându-se pe conceptele de „incapacitate dobândită” (elaborat de Veblen), „psihoze profesionale” și „deformări profesionale” (ale lui Dewy și Warnotte), Robert K. Merton reproșează sistemului birocratic al lui Weber depersonalizarea excesivă a relațiilor dintre oameni (vezi Merton, 1949). Peter M. Blau (1955) se referă la alte disfuncționalități ale sistemului birocratic, la apariția unor noi nevoi de organizare și modificare a structurilor aduse de evoluția societății moderne. De aici nu trebuie să tragem concluzia că este necesară eliminarea structurilor formale, care, în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]