112 matches
-
Nu mai reușim să deconectăm blestemata asta de alarmă, țipă Barnes. S-a declanșat și nu mai putem s-o oprim! Teeny... — ... Se repară, domnule! Masiva ingineră stătea chircită În spatele computerului. Norman Îi observă curbura lată a spatelui. — Deconectează odată blestemăția aia! — O deconectăm, domnule! — Oprește-o! Nu mai aud nimic! „Ce să audă?“ se Întrebă Norman, apoi Harry intră Împleticindu-se și se ciocni de Norman. — Dumnezeule... — Stare de alarmă! țipă Barnes. Stare de alarmă! Marinar Chan! Sonarul! Tina se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
se Întrebă dacă, la nevoie, s-ar fi priceput să manevreze submarinul. Se așeză În fotoliul pilotului, față În față cu aglomerația de cadrane și Întrerupătoare. Nu părea să existe nici o manetă de pilotaj sau ceva asemănător. Oare cum funcționa blestemăția asta? Ecranul video se aprinse: DEEPSTAR III - MODULUL DE COMANDĂ Aveți nevoie de ajutor? Da Nu Anulare „Da“, Își zise. „Am nevoie de ajutor“. Căută un buton „Da“ pe lângă monitor, dar cum nu găsi nimic Îi trecu prin cap să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nu vreau să mai risc. Nu mai vreau. — Dar Harry e inconștient. — Și se poate trezi. — Nu se poate, Beth. Și nu mai pot risca, spuse ea. În felul ăsta, dacă ceva iese din sfera aia, vom putea distruge toată blestemăția de astronavă. Am plasat explozive pe toată lungimea ei. — Dar de ce și În jurul habitatului? — Pentru apărare. — Cum poate fi asta o apărare? — Crede-mă că este. — Beth, e periculos să ținem bombele astea atât de aproape de noi. — Nu sunt cablate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Fran străbătu în fugă încăperea și îngenunche la picioarele lui. Am crezut că de data asta chiar te-am pierdut. — Prostuță mică. Aș vrea să mă întorc acum, zâmbi Ralph cu îngăduință. Asta dacă nu cumva știi cum să faci blestemățiile astea să meargă. — Îmi pare rău, tată. Se simți atât de ușurată, încât îi veni să râdă. — Nu m-am priceput niciodată la tehnologie. Am o idee mai bună. Vino la mine. Am televiziune prin cablu. — Nu, mersi, Francesca. Ralph
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Mărturisesc în fața lui Dumnezeu că i-am dorit moartea acelui demon. Și nu o singură dată. Îți mulțumesc, Doamne, că și Tu ai dorit asta și l-ai luat la timp. Sunt pe deplin împăcată, pentru că m-am smuls din blestemățiile acelui demon și m-ai ținut deasupra, ca să pot deosebi adevărul de minciună, binele de rău, iubirea de curvăsărie. Privi iar pe fereastră spre liniștea străzii. Gânduri vechi, umiliri, siluiri de tot felul, chinuri cu greu îndurate năvăleau, țâșneau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
De Haven. — Nu te voi păcăli. — Sunt nevoită să am încredere în tine. Dar pot să te întreb ceva? Neoficial. — Ce? Care-i părerea ta despre acest mare juriu? Mal zise: — E o blestemată de pierdere de timp și o blestemăție rușinoasă. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL TREIZECI ȘI PATRU Mickey Cohen avea un acces de furie. Johnny Stompanato i-l alimenta. Buzz privea, speriat de moarte. Se găseau în ascunzătoarea lui Mickey, înconjurați de gorile. După explozia bombei de sub casă, Mickey a trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? ― Dacă n-a pomenit, o să pomenească cu mine! ― Ah, zevzecule, mă apostrofă tata din nou, d-aia n-ai să faci nici o ispravă la "Tinerime", că-ți umblă prin cap numai blestemății. Masă e asta, ori foc? ― Ce sânt eu de vină, dacă tu ai nervi?... ― Te poftesc să fii cuviincios. Și dacă mai îndrăznești să ai atitudinea asta impertinentă față de tat'tu, pe viitor te trimit să mănânci la bucătărie! ― Cel
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dintre ei într-o zi, aruncară ancora doi anatemizați ai oficiilor forțelor de muncă. Într-un rest de parc, cu brazi argintii și exemplare valoroase de Arborele-mamut, acești pezevenghi, care nu-s capabili de nimic sau sunt capabili de orice blestemăție, opresc o fată, agățând-o de poșeta pe care i-o scotocesc cu pasiune. Pe urmă, vor să o răstoarne la sol, cu fustele-n creștet. Fata cheamă plângător și șansa-i răspunde, făcând ca pe acolo, pe aproape, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca adevărați revolțonari! le spuse el. Ca niște viespi înnebunite, soitarii multicolori, scoțând țipete metalice, se simțiră izgoniți, pe nepusă masă. Din "tovarăși și pretini" deveniră dușmanii Cărpănosului, ai lui Zgârie-Brînză, dar și ai poporului nevinovat. Se dedară la multe blestemății, din care nu lipsiră jaful, înșelăciunea, comiterea de crime. Înfiorate, "organele" se sesizară din oficiu. Grandomanul, însă, sâsâi o altă poruncă: Nu se ezistă, ca revolțonari, ca noi, să înfiereze și să pună cătușe revolțonarilor din lumea a treia! Bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vampiri, beteală cu dovlecei și vampiri, becuri cu dovleci, baloane cu dovleci, schelete, păianjeni. Totul trebuie să culmineze cu seara de 31 octombrie, când copiii merg din casă în casă să amenințe și să sperie. Gazda, ca să scape de micile blestemății deghizate în toate chipurile, le dă bomboane bune, învelite. Bomboanele dezvelite nu mai sunt apreciate fiindcă unii cetățeni sadici au pus în ele ace de gămălie. Ce minte turbată! Probabilitatea să se fi ivit la ușa mea copii era foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
plecase, așa, dintr-odată, de la locul de muncă și suspine. Avea, din când în când, asemenea bruște dispariții, pentru o oră, două, mai mult, mai puțin, să hoinărească pe străzi sau să ațipească pe banca vreunui parc sau cine știe ce alte blestemății să facă. Dispăruse, prin urmare. Poate și revenise, cândva, lângă corcodușa Gina, în holul hotelului TRANZIT. Sigur este că seara o petrecuse la doctorul Marga, unde se și îmbătase, se pare, la un moment dat, nu-și mai amintea exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ridică sprâncenele Grigorie. Eu l-am crescut, dar se pare că nu mi-a ascultat sfaturile înțelepte. Dragostea și mărirea l-au pierdut! Pentru ce-a făcut o să plătească, dar or plăti și cei ce l-au îndemnat la asemenea blestemății, suspină moșneagul, cu lacrimile șiroind pe obraji. Moșule, cată de-i da de știre diacului! Apăi, veștile au și ajuns la el, căpitane, surâse îngăduitor starostele. Uite-l că vine dinspre Poiana Căldărușii! Oștenii se repeziră să-l lege pe
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
artificiu. Ultima mea mare scamatorie a fost atunci când am inventat Femeia solară. Pe urmă - a fost mai ușor - am inventat Femeia cu părul roșu, cam așa ceva. Le-am închis într-o povestire: Erika nu este străină de această ispravă. Multe blestemății literare am făptuit împreună. Supunerea ei îmi lasă spiritul slobod. Eu sunt creierul, ea este brațul. Vrem să schimbăm fața Lumii! Nu se poate așa ceva, dar un om și o mașină de scris nu sunt chiar un fleac. Ating claviatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în partea a doua a lecției noastre, să vedem ce se mai petrece și prin lumea mare. Să începem așadar, chiar cu cei, de la care a diseminat pe glob această racilă, adică exact cu cuibul internațional de vipere clocitoare de blestemății, numit SUA. Ia te uită, ce se mai plânge presa de peste ocean: „O treime dintre americani au insomnii cauzate de criza financiară, ceea ce le afectează sănătatea și productivitatea la locul de muncă, potrivit unui sondaj al Fundației Americane de Studiu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cunoscut care mă asigură că îmi e prieten atunci când are el nevoie, că în scrierile mele din jurnal greșesc, fiindcă mă iau prea mult de Băsescu, fiindcă, spunea el, nu poate să fie vinovat marinarul macerat în whisky, de toate blestemățiile legislative luate la maximă plesneală în ultima vreme. Vezi dumneata, adică sărăcuțul de el, are de îndurat prea multe cucuie din toate părțile și mă mai asociez și eu, ca să mai ajut cumva, la cucuierea lui definitivă și irevocabilă. Că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
scările spre ușa din față a clădirii în stil colonial ce aparținea familiei Chambers. L-am ajuns din urmă peste câteva secunde. Jane deschise ușa. Și iată-l pe amicul din coșmarurile mele - clovnul cu gura tăiată. M-am cutremurat. — Blestemăția asta! Jane zâmbi. — Vrei să-l acopăr cu ceva? Nu, te rog. Știi, după ce-am vorbit atunci despre el, m-am interesat puțin despre povestea lui. M-am descotorosit de o grămadă din lucrurile lui Eldridge și mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
aș vrea ceaiul ăla de rădăcini, spuse el. Domnul Jones se ridică trudnic, ținându-se de pantaloni. Se mișcă prin cameră, clipind în direcția șemineului, acolo unde o oală mică atârna deasupra jarului scânteietor. — îl ține cald, spuseel, apoi adăugă: Blestemăție! Tocmai răsturnase o măsuță scundă, de răchită. La locul accidentului piesele unui puzzle mare se împrăștiară la întâmplare de jur împrejur. — Mare drăcovenie! continuă să înjure domnul Jones. Ziua în care mi-am spart ochelarii a fost una neagră pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fondurilor de pensii și al societăților În... — Părerea mea, poți Întotdeauna conta pe Bradford & Bingley 1. Depozit de o lună cu acces la bani la orice oră. —Sună bine. Presupun că cei ca tine vor să ne bage pe gât blestemăția aia de euro? — Nu... — Până să apucăm să ne dezmeticim, Gordon Brown o să ne umple buzunarele cu krautmărci și o să ne dea brânci În lac. De ce-am mai câștigat atunci războiul? Răspunde, dacă poți. În astfel de conversații, ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
zgomotoasă... E un metronom, ne reglează ritmul - mai repede, mai repede, servă, voleu, smash. PÎnă la urmă, au și pueblele alea de pensionari părțile lor bune... Paula, nu putem să dăm jos gulerul ăsta? Nu pot nici să gîndesc cu blestemăția asta În jurul gîtului. — Păi... dacă vrei neapărat... Încearcă să stai o oră fără el, vezi cum te simți. (Îmi desfăcu gulerul, strîmbîndu-se la vederea vînătăilor albăstrui.) Cabrera aproape c-ar putea să preleveze un set Întreg de amprente... Cine naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tău? Vrei să te-aranjez, acum că te-ai făcut suplă și superbă, drăguțo? Te scutim pe tine, Charlie, bineînțeles! L-am ignorat și am continuat să privesc fix televizorul. Niciodată în viața mea nu mă mai uitasem atât la blestemăția aia cât o făcusem de când mă mutasem cu Stacey și cu mama ei. E pornit dis-de-dimineață și rămâne pornit pe tot timpul zilei și al serii, iar orice tentativă de a-l stinge e întâmpinată cu revoltă. Stacey, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
spune-i că sunt sus și lupt pentru pacea lumii. În debaraua pentru lenjerie de lângă dormitor era o trusă de scule. Am închis robinetul de alimentare al toaletei, după care, cu un clește, am desfăcut vasul de podea. Nu știu cât cântărea blestemăția. Am reușit să-l salt de jos, dar era prea greu ca să mă cred în stare să-l răstorn fără să-l scap, mai ales în spațiul acela strâmt. Trebuia să-l scot din încăpere și, pentru că mă temeam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-mi reproșez: „Mă apropii de cei neajutorați pentru că doar ei au nevoie de mine“. Procedam absolut moral. Și totuși gîndirea mea comună dezvăluia o ipocrizie perfectă. Noaptea după douăsprezece e atîta liniște În casă Încît Îți amuțesc gîndurile de cîte blestemății porți În tine. Poți să spui cîte crime perfecte ai imaginat, nu o dată, seriale Întregi, pînă În cele mai mici amănunte și victima era imperturbabil aceeași, foarte blondă, foarte Îngrijită, foarte distinsă. Avea un paltonaș de lutru și o căciuliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am zis nimic. Ce dracu, doar sîntem femei În toată firea. Și n-ai să-mi spui acu că dumitale nu ți-o fi trebuind. Că dacă n-ai ți se urcă la cap și iești În stare de toate blestemățiile. Am auzit eu multe. Văduve care ține lumînări sub pat, d-alea groase de nuntă, și castraveți; una mi-a povestit că făcea cu un cîrnat d-ăla polonez pînă s-a infectat și-a dus-o la spital. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și urlînd ca un porc Înjunghiat exact ca Într-o piesă de teatru dracului. Unde e că-l omor dracului? țaici intră din nou În planul real În acțiunea propriu-zisă) Și Ned și J.G. nemaiputîndu-se ține pe picioare de rîs. — Blestemăție, zic, să știi că e lată. Noroc că vizitiul Întorsese capul mîrțoagei În partea ailaltă și-i dăduse bice. Stai așa, cetățene, zice Joe. Oprește-te. Decît să se oprească și-a făcut odată vînt și a asvîrlit-o: țpe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de neînțeles. Când și când, le prindeam frânturi de gând - sporovăiau despre verzi și uscate, de parcă nu le-ar fi păsat de nimic. Numai că mă iscodeau cu atâta luare aminte, Încât i-am simțit că puneau la cale o blestemăție și că vorbeau așa doar ca să mă amăgească. - În ce limbă vorbește Dupna? l-am Întrebat pe Gupal. - Ei zic că asta e limba noastră adevărată. Că cea rămasă de la Tatăl nu ne mai ajunge. Că vremurile s-au schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]