2,555 matches
-
la fel de grosolan și monstruos ca tătuca? Știa Oleg ce știa când mi-a spus să-ți las trupu-mpuțit undeva la marginea câmpului. Vitalie, Vitalie, ai scăpat ușor din toată istoria asta, amărâtule. Tătuca a dat iama în gojineață, șotâncăind și blestemându-l pe Dumnezeu. Nimic nu îl poate înfuria mai tare decât neputința brațelor lui care-n trecut au tranșat 946 de porci și câțiva tauri uriași grei cât un gaz fiecare. în unele seri de iarnă, în gospodăria bunicilor din
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
la momentul oportun, căci Gilda se baza pe o strategie, atunci când se strecurase în Concordia Marconiană. Avea agenți, legături, o echipă care să intervină la timp, dacă ea va fi capturată. Acum Furgoteiu o rechestiona. Iată o primă greșeală. își blestemă zilele în care acceptase să lupte cu Globescu, pentru a ajunge la cârma Complexului. Apoi, și pe acelea când hotărâse să schimbe destinația Azilului Canin. Călca din greșeală în greșeală. Prezența Gildei la bordul navei accelera dezastrul. Dacă ar fi
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
da cu sete. Apoi se sătură de dat palme și începu să-l joace în picioare, să-l piseze ca și când ar fi jucat tontoroiul într-un singur loc, pe un nod de pământ. Și nodul de pământ care țipa și blestema, ca din gură de șarpe, era Gicu "hoțomanu, țârcovnicu și hoțomanu". Deodată i se făcu negru în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Îi spun nu te iubesc/ Poet încăpățânat/ în versificare bâlbâiesc/ am un dor arzător/ nu te iubesc îți spun/ diseară nu te vreau/ înțelege-mă!/ Vorbim pe masa amintirilor/ Tu cu fularul în ceafa/ surâsul ți-e suspin/ eu cu / blestem psalmii/ diseară nu te vreau/ înțelege-mă, măi!/ Covorul întins în extaz divin/ uimită ești în grădinile lui.../ Mă cert în pleoapele munților/ - taci!... mă ordoni că odinioară/ vulcanul se aprinde în vocabularul limbii/ diseară nu te iubesc/ mi-e
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului LACRIMA PRIMEI UNIRI O mare nedreptate mă frământă, La gândul tău, Viteaz-Mihai, Că nu accept ideea înfrântă, Chiar dacă știu că ești în rai. Eu îl blestem, în gând, pe Basta, Căci, încă, nu mi-am revenit Și nu mă-mpac pe lumea asta, Cât trupul tău e risipit. Să mori sub semnul de unire, Și trupul să ți-l descompui, Și să rămâi fără întregire, Nu
LACRIMA PRIMEI UNIRI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380699_a_382028]
-
Gura Racului, În Bulzești, se auzea glasul clopotului. Părea Însă, parcă, mai Înfundat. Venea mai din adâncuri, dinspre satul cel vechi, dispărut cândva. Rămăsese acolo, semn lui, doar biserica din lemn și cimitirul cu lilieci. „Ducea-v-ați la Lilieci!” - blestema unul, altul, prin sat, când nu mai putea răbda, și aproape toți, primăvara, În fiecare an, când se măsurau iarăși curțile. Ordin de la Tropăneață, președintele c.a.p.-ului, și de la mai marii țării, capi pe la județe. De la cei cu grija
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
preferi unui avion comod bătălia cu șanse precare de supraviețuire de pe drumurile desfundate ale României. Dacă ai decis - cum mi s-a întâmplat de curând - să călătorești cu mașina de la Timișoara la București, prin Turnu-Severin și Craiova, ai să-ți blestemi, cam jumătate din drum, tâmpita inspirație. Dacă în partea sudică a țării drumurile sunt, cât de cât, reparate, în Ardeal și Banat situația e dezastruoasă. Sute și sute de kilometri care te fac să te crezi undeva în sudul Libanului
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
Atâta doar că - dacă ne punem în papucii copilului curios, la culcare, întrebarea nu mai e "și, și?", ci "cum, cum?". Textul are ideea năstrușnică de a răsturna textualitatea și - în vreme ce autorul se bucură de inventivitatea lui - cititorul își cam blestemă zilele. El icnește și primul impuls e să depună armele: nu înțelege. Adevărata schimbare la față a literarului - aș zice - are loc după Modernism. Ezit să spun Postmodernism, fiindcă termenul e din ce în ce mai vag, controversat și rău definit. L-am botezat
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Simona Vasilache Un strat de flori bolnave, date ofrandă lui Théophile Gautier, au blestemat o generație. Plantații cărora n-o să le mai vină timpul culesului fac, prin anii '40 ai noștri, blazonul unei generații risipite. Între ei, poeți din preajma războiului, avangardiști de-al doilea val, era un, pe lîngă altele, culegător de fructe (la
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
mai negru și mai inflamabil decât petrolul. Eu nu iubesc petrolul când ajunge esența pură în eprubete, ci îl iubesc așa cum iese din pământ și prin procedee murdare, îl iubesc cu furie, cu pasiune și vreau să cânt spița mea blestemată de oameni ai petrolului[...] “ (Poem petrolifer - Geo Bogza). Scurt istoric În comparație cu minereul de fier, aur, argint sau sare, pentru care există referiri celebre cum e cea a lui Herodot, mărturiile despre petrol sunt mult mai sărace, urmare și a utilizării
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
să mă întorc în lumea ce potențează surzenia, lătratul la stele, întrun cuvânt, răul. Să revin în lumea cacavelelor, a Joiținei, a lui țârdel, Sfârlogel și Urine lei (helăuuu!), și a multora ca ei, lume de care parcă am fost blestemat să am parte. ...Și de care să nu mai scap! Dragii mei, sunt convins că nici voi nu leați dus dorul, câtă vreme am încercat să-mi văd de ale mele. ...însă am putut? Nu! Nu câtă vreme cacavelismul se
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
satuluicâteva proze (nuvele, schițe ori simple note, unele fulgurante) : Oamenii pământului, Ne cheamă pământul, Noapte de iarnă, Singurătate. Subiacente acestuia, se afișează... miturile, dezvoltate din credința că există ursitoare, vârcolaci, care mănâncă luna, strigoi, vise, cu menire tera peutică, ori blesteme înfiorătoare .O strălucită întoarcere din rai: Și pe cine ai văzut pe acolo? Suntem cam ăștia de un leat. Nu e mare diferență de ce este aici. Suntem grupați pe generații. Cei ajunși demult stau să treacă dincolo, într-o altă
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
ea îi încălzea de la un timp. în patul de sub fereastră, le urmă rea obrăjorii palizi pe care îi închina noapte de noapte. Sleită de puteri, începu să tremure. Sudoarea rece îi aluneca sub hainele ponosite. Nu cumva locul ăsta este blestemat? Se ridică brusc și își făcu de trei ori cruce. Fulgeră cu privirea ruinele Bisericii. Aruncă pe cap legătura cu lucruri și își croi drum printre scaieți, spre vârful dealului . întreaga nuvelă este memorabilă. Scriitorul privește când balzacian, când stendhalian
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
blestem care ar proteja acest tezaur. Însuși Alexandru Odobescu, care a publicat lucrarea „Le trésor de Petrosa“, și-a pus capăt vieții. Încărcătura nefastă a acestei comori este dezvăluită de inscripția de pe o verigă de aur: „Nevien erau netuh“, adică „Blestemat fie răufăcătorul“. Tutankhamon rămâne „regele comorilor“ Cel mai faimos tezaur al lumii este, cu siguranță, cel descoperit în 4 noiembrie 1922 de Howard Carter și Lord Carnavon: mormântul lui Tutankhamon. În muzeul din Cairo se găsesc circa 1 700 de
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
de jos pe-un prepeleac Pitpalac cântă de leac Spleenul din enteleheia -„Doborâtă-n somn femeia Mie partea cea dintâi, ție clarul lunii. Zeea. Să nu-mi cazi din lacrimi, greu, Am căzut în lume eu Prunc orfan de semizeu. Blestemat întru splendoare Solzul smulgerii, cel care a-nflorit știind că moare prin de - sinea - Lui iertare. Din Doimea sferei Lui Spre Teandra Domnului. Sanctuaric hiacint Capul tău e labirint Ieși pe unde ai intrat Imuabil sfânt păcatCel autoreplicat? Aum mane
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Dar să lăsăm timpul și eternitatea și să revenim în spațiul terestru. Unde toate drumurile duc la Romă. La începuturile acestui mileniu, Romă s-a mutat, pentru un timp, la Avignon (dar știm că, în vremurile acelea, regii Franței erau blestemați). După alții, ea s-a deplasat, succesiv, în Bizanț, la Moscova... de fapt însă Cetatea a rămas eternă. Romă a fost totdeauna Romă, chiar dacă a revenit mereu la Romă. Dar pe cine mai interesează astăzi Romă? Astăzi toate drumurile duc
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
89, conserva cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de interdicții era piața asta, cînd în clădire dictau impostorii! Acum, chiar pe trotuarul de sub ferestre, două babe crete blestema, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu, adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justitiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
să fiu singur:/ în așa fel singur! "), cu atît e mai puternică dorința de-a o dizolva în experiența Întregului, evident impură în deznădejdea ei, tragică pe cît de hilară, sub steaua inevitabilă a damnării: "!dară și dară noi sîntem blestemați/ că ori ne vine a plînge ori ne vine a rîde/ și sfărîmăm în bucăți ca tămîia/ echilibrul de aur proporția de aur/ regula de sînge:/ numai Moartea surîde - / și noi și noi Desperados/ numai Moartea plînge - / și noi și
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
avem de ales între primul și ultimul drum/ ci între un chin și alt chin./ Cuțitul însîngerat e frate geamăn cu pixul,/ sora mea siameză - Tristețea -/ și-a înfipt ghearele în obrazul lui Dumnezeu/ săpînd gropi pentru îngeri.// Să nu blestemăm vulturii ce se înalță/ cu bucăți din ficatul nostru./ Să rupem un crin/ și alți crini/ cu mîinile nimănui" (Obrazul lui Dumnezeu). Dacă atari vorbe par (și... sînt într-adevăr) grandilocvente, ele se evaporă în alte numeroase texte, lăsînd sensul
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
a părinților noștri/ fiica pruncilor noștri vii și a celor/ pe care nu i-am lăsat să se nască.// Umilința e sărutul așteptat cu anii/ respins de ceara sleită între degete/ sexul fotografiat ce pare atît de ireal/ și cel blestemat pentru veșnica sa puritate.// Umilința se cuibărește în craniile pustii/ în buzunarele goale în inimile deșarte/ ea ne intră în măduva oaselor/ ne suge sîngele ne roade visele.(...)// Fii umil copile fii umil bătrîne. Doamne, de ce umilința e viață?" (Umilința
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Nici Milosevici și nici un alt politician sârb nu va fi de acord în vecii vecilor să-și pună semnătură pe un act de renunțare la Kosovo. Asta ar însemna - după cum îmi spunea un prieten sârb - că numele lui să fie blestemat o mie de ani de aici înainte! Or, tocmai asta n-au înțeles occidentalii: că au de-a face cu alte legi, cutume și loialități decât cele cu care sunt ei obișnuiți. Lucru absolut condamnabil, măcar pentru că în Statele Unite sunt
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
să discearnă realitatea de dorințele sale demențiale de putere și bani. Ar fi fost de așteptat ca un astfel de munte al justițiarismului social să ceară să fie primit imediat spre a-și prezenta probele în fața tribunalului, si nu să blesteme că ultima babă de mahala, spumegând de spaimă și tremurând că varga. Perspectiva de a se vedea confruntat cu elucubrațiile pe fundamentul cărora și-a croit o imagine de tribun, de patriot și de incoruptibil îi dă fiori mortali. Curajul
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
la final, care speculează teamă sau neîncrederea cititorului în propria-i experiență pe tărîmul poeziei: "Aseară fiindcă luna părea un șiș curbat/ am vrut să fiu țiganca să-ți cer tot ce ți-am dat:/ c-o gură să te blestem cu alta să te-alint/ să-mi schimb salba de aur pe una de argint.../ stingîndu-mă de flăcări amarnic să iei foc/ și nimenea salvare să nu ne dea și crez,/ să ardem că lumina de dincolo de miez..." (Să ardem
Poezie si studiu poetic by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17605_a_18930]
-
că și ăbinele naturală. ăBinele naturală se transformă într-o răutate demonica; predică privitoare la îndreptățirea celor umiliți și la restabilirea celor căzuți se dovedeste neputincioasa și dragostea filantropului decepționat se preface într-o ură sălbatică. Adam cel căzut este blestemat, este sortit pieirii și nu poate fi mântuit cu puteri omenești. Rațiunea, avantajele, educația șunt neputincioase, căci răul nu se biruie prin educație, ci prin minune. Ceea ce este cu neputința la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Nu reeducarea, ci
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
de el. Moraru a interpretat cele spuse de Badea ca fiind un blestem și i-a răspuns realizatorului emisiunii "În gura presei", pe blogul său, nasul.tv. "Nu știu de unde are atâta ură acest băiețaș încât să ajungă să te blesteme în direct pe tv în cel mai abject mod posibil. Iepuraș, te-ai gândit vreodată că s-ar putea să ți se îndeplinească blestemele și să porți toată viața, până la nebunie, acest păcat cu tine? Mirciulică, tu ai fi fost
Război total între Mircea Badea şi Radu Moraru. Înjurături ca la uşa cortului pe bloguri () [Corola-journal/Journalistic/25016_a_26341]