331 matches
-
pe candelă-n iubire. Din cuib de ochi, eternă despărțire, două lacrimi pleacă, una, de fiica, cealaltă, de tată. Într-un sătuc, cu multe neștiute, o fată-și duce sufletul la groapa, îi este viața-n paranteze rupte, răpusa, plânge blestemata soarta. Îi tremura genunchii, povestea-i terminată. A fost odată, o fiică și un tată. Au fost, odată. Une fille et un père, tânt de silence dans le froid. Ils se comprennent, que des yeux, elle, de prier, lui de
UNE HISTOIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367650_a_368979]
-
cu frunzele spre cer În întuneric rece simțea în sânge ger ! Și Norul ei pierise , adânc în noaptea grea Când Luna își aduse pe bolta a să stea ! Ea somnul și-l dormea , visând înlăcrimata Iubirea pentru el , iubirea-i blestemata ! În zorii dimineții ea se trezi cuminte Cu ochii mari spre cer , iubirea-si căutând Și îl chema mereu , ca să-i aducă aminte De dorul ei nebun , amarnic tremurând ! Din locul său , de sus , Norul o auzea Și-n fiecare
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
-ți se zbate și ar vrea ca să pătrundă,/ Chiar în inima-mi rănită ... să mă mângâie cu milă,/ Să mă-mbărbăteze-n viață și curajul să mi-l țină./ Când copiii plâng și-treabă, dacă tata o să vină;/ Soartă crudă, blestemată! Inima ta nu suspină?/ Nu se frânge de durere, iar de mine nici că-ți pasă ... Pentru ce m-ai pedepsit și ești tare nemiloasă?” Sunt sigur că-i veți înțelege zbuciumul din „Doina de jale” a marelui artist, numai
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
mele, te rog, lasă O ghirlandă princiară... și îmbracă-mi-o-n mireasă! Mi-o-nvelește în petale, și la soare mi-o arată, Urc-o-n ramurile tale,... vreau să fie legănată: Ca o zână să plutească, părul blond să se resfire; Blestemata de fereastră să n-o mai poată reține! Tei bătrân, dă într-o parte trei zăbrele ca să zboare!... Să mi-o văd bătând din aripi și, ușor să se coboare: Să vină și să mă ieie, și să mă-ncălzească
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
o zi, totul s-a transpus în realitate. Se repetă aceeași scenă, uneori identic, alteori în alt fel, dar a doua zi o vei lua mereu de la început". "Aha? Și?". "Până azi... Azi s-a întâmplat ceva. Am presimțirea că blestemata asta e o regizoare deghizată... care tocmai adineauri a schimbat finalul unei piese. Dar nu mai pot face nimic", murmură și lăsă arma în pământ. Și astfel, regizoarea narcisistă, cea care nu-și vedea decât propriul interes, cea care condiționa
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
vedem vreodată...", am încheiat precipitat și m-am făcut nevăzut. * "Deborah... Știi ce-i mai rămâne unui om a cărui viață întreagă a fost distrusă? Care și-a văzut năruite visurile cele mai de preț, și totul numai din cauza unei blestemate de alegeri? Care și-a semnat singur condamnarea la moarte?". "Ce?", mă întrebă, în timp ce-și plimba mâinile pe trupul meu. "Să trăiască iluzia uitării alături de o regizoare celebră, rătăcită într-un oraș uitat de lume... Să guste din
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
prieteni ai lui Mărțișor. După ce străbătu și Țara Norilor, lăsând în urma ei troiene de zăpadă plutitoare, ajunse în creierul munților, la răscrucea vânturilor. Intră vijelioasă în chilia lui Moș Vreme, cu viscol și troiene spulberate. - De ce-mi tulburi lucrarea, blestemato? se răsti la ea Moș Vreme. Vai de viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de a se naște! Era tare supărat moșneagul. Dar blestemata de Iarnă nu se lăsa impresionată de vorbele amarnice ale bătrânului. Îi zise: -Tacă-ți fleanca, moșneag nebun și sclerozat! Chinuiești nenorocitelastea de sclave cu treaba ta fără de rost, fără început și fără sfârșit. - Rostul muncii mele, zise Moș Vreme, este
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
pune vecine, mai lasă jupâne; dai un ban și prinde bine!” și asta a fost o înțelegere între ei ca sătenii să vină și a doua zi la nuntă, că nu strică un dar în plus. Mama, din ziua aceea blestemată nu i-a mai călcat bătătura lui Străgălie... Și, cum spuneam, putem să tragem concluzia că drama devine după năpastă și comedie. - N-am ce zice, Enescule, ești un povestitor de talia lui Creangă, îl laudă doamna inspectoare Ștrengaru. - De unde
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
pian. Me and a gun/A piano and I, la nesfârșit, într-o lume duală, atât de falsă și de crudă încât îți vine să înnebunești, să dansezi în foc, să strigi cât poți de tare pentru a rupe o dată blestemata de vrajă, pentru a face apa vie să nu mai fie otrăvită... Mi-am dorit întotdeauna ca dragostea noastră să fie în alb și negru, ca în filmele lui Charlot, ca în clapele pianului, ca în penajul pescărușilor pe un
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
în cădere, fulgere, mersul regelui ielelor taie cărarea, moare micuțul ca lumânarea. Ce melancolice-s ielele noaptea, ele se-nfruptă cu sânge, nu lapte, de prin tufișuri șuieră duhuri, fugi, drumețule, tu nu te bucuri? Acolo e casa de mult blestemată, acolo a fost cineva violată, fiica vergină de-un rege nebun, eu despre fuck nimic nu mai spun. Marele Fuck a tăcut, s-a scărpinat pe spinare, s-a scalpat singur și a plecat în Europa. BORIS MARIAN Referință Bibliografică
EXPERIENŢA MARELUI FUCK de BORIS MEHR în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364824_a_366153]
-
cizmele aurii. Din paloșul său fermecat țâșneau fulgere albastre. Grav, împăratul cuvântă: - Scumpii noștri slujitori, de acum mă cunoașteți și știți cât îmi este de dragă pacea.. Am vrut să evit acest război care aduce numai nenorociri și jertfe, dar blestemata de vrăjitoare, pe care am învins-o de atâtea ori, nu s-a învățat minte. Mai mult, nerușinata ne-a atacat chiar în țara noastră. Să o lăsăm să-și facă de cap? - Nuuu! strigară demnitarii. - Atunci,să-i distrugem
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
cu ură și dispreț de pui iubirea mai presus de toate. Să nu spui adevărul fiindcă doare, să-nveți să taci, să rabzi orișice ger și de nu furi ca să ajungi prosper suportă tot ce-nduri cu resemnare. În vremurile-acestea blestemate nimic nu mai e sfânt, nimic măreț, cinstitul este prost, hoțul isteț și-i socotit nebun cel ce se zbate. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sinistre vremuri / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul VI, 28 martie 2016
SINISTRE VREMURI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366093_a_367422]
-
El a plâns ca un introvertit neînțeles, pentru că glasul lui a fost înecat încă de la naștere în suferință: În haine negre, întunecate, / Eu plâng în parcul de mult părăsit ... / Și-a mea serenadă s-a rătăcit, / În note grele, și blestemate ... (Ecou de serenadă), maturitatea fiind cea care l-a făcut să conștientizeze că singurul leac al ocolirii suferinței era poezia și talentul cu care se născuse de a mărturisi în versuri. Instrumentele muzicale, pe care poetul le amintește des în
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
în spectrul tânguirilor ritualice, sau mai bine spus, a bocetului tradițional, pentru a stimula desfășurarea evenimentelor în direcția dorită, în fond un exemplu bun de urmat, mai ales acum, când există o certă deplasare a comunicării către cea nonemoțională, cu blestematele de S.M.S.-uri, sau și mai rău, prin nenorocitele alea de e-mail-uri. La rândul ei Elfida făcea parte din acea categorie rarisimă de soții care consideră că soțul este ființa datoare să se sacrifice de dragul familiei, incluzând aici, pe ea
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
intrat: Prin perdeaua de lumină ai pătruns ușor, ca o zeiță, Și de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiță, Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată De suferința acelei boli păgâne, și-atât de blestemată! Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! și singur m-ai lăsat; În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat. Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat: Venisem de la joacă; îmi părea
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346579_a_347908]
-
intrat: Prin perdeaua de lumină ai pătruns ușor, ca o zeiță, Și de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiță, Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată De suferința acelei boli păgâne, și-atât de blestemată! Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! și singur m-ai lăsat; În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat. Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat: Venisem de la joacă; îmi părea
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
intrat: Prin perdeaua de lumină ai pătruns ușor, ca o zeiță, Și de masa mea de lucru, unde eu făceam o schiță, Te-ai apropiat suavă, iar fruntea ta-mi era înnourată De suferința acelei boli păgâne, și-atât de blestemată! Care te-a-ndepărtat de casa ta, ah! și singur m-ai lăsat; În lumea celor drepți, eu știu că Domnul loc ți-a dat. Cum te priveam, de-odată, în copil m-am schimbat: Venisem de la joacă; îmi părea
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
mă îndoiesc că americanul Martin știa de acest concept pe atunci, mai ales că el și contravine eticii protestante ... Poate greșesc, totuși, căci iată dialogul dintre Maica Păianjen, ajunsă lider al S'uthlam și Tuf, spre final: „- Ai lăsat deoparte blestemata de umanitate cu mult timp în urmă! răcni Tolly Mune. Dar nu ești zeu, Tuf! Un demon poate. Un afurisit de megaloman, cu siguranță. Poate un monstru. Da, o abjecție amărâtă. Un monstru, nu un zeu! - Un monstru ... Într-adevăr
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
doi): Afară cu voi din Rai, pentru că ați călcat porunca Domnului. Blestemată să fii tu, femeie! Să fii roaba bărbatului tău, pe care l-ai dus în ispită! EVA (disperată): Adam! Roagă-l pe Domnul să ne ierte! ADAM :Taci, blestemato! Numai din cauza ta am pierdut Edenul! O VOCE (din eter): Bătrânețea se va așterne peste voi, iar șarpele vremii vă va îngreuna membrele. Pielea vă va atârna brăzdată ca scoarța de la copaci de patina nemiloasă a anilor, iar membrele vi
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
militară. S-a întors în sat, s-a căsătorit, și-a făcut o gospodărie de invidiat. Mai târziu a intrat în conflict cu niște vecini. Erau frații Cioacă, hrăpăreți, iubitori de zavistie, care și-ar fi vândut și părinții pentru blestemata de moșie. Erau doi frați Ion și Vasile. Ivan ar fi dorit să le cumpere moșia, dar nu s-au înțeles la preț. El le-a oferit o sumă bunicică, însă ei nu erau mulțumiți și creșteau prețul mereu. Într-
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
am fost, pe-un alt tărâm cu tine. Și teama-ar trebui sa simti la cât necaz amarnic, în urma ta adesea lași, venind neanunțata. Pe când bătrâni asteapta-n prag, venirea ta zadarnic, tu te preumbli printre noi.. să fii tu blestemata! Ana-Maria Moraru din volumul Empatie -2016 Referință Bibliografica: Moarte / Ana Maria Moraru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Maria Moraru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MOARTE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354969_a_356298]
-
invidie și ura și chinuiți de foame și de crize mondiale, și în cele din urmă omorâți și aruncați la groapa de gunoi a mizeriei comune. Cu omul fără destin nu te însoți, pentru că acesta poartă în el o “genă” blestemata care funcționează pe principiul “ spune-mi pe cine să ucid”. Omul fără destin este omul fără suflet, el îți vinde acum informația ta genetică și CNP-ul tău biometric cu care navighezi acum pe computer pe cerul deschis al Internetului
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
de stat statornic...//și datornic-/ca un cal de val/și un câine/amical!// Adio, am fost cu voi./ Mereu unit cu iarba - /cu pământul,/cu piatra și apele/de Danubius albastru.// Am adus acasă, pe țărm - /Lână de aur, blestemată/și înflăcărată, împreună/cu Ovidius și Homer.// M-am uitat la Bacovia/acasă și am dispărut/cu Eminescu, creierosul/acela al lui Stănescu mereu.” Nicolae Băciuț, poet, prozator șu publicist târgumureșean, a evocat momente ale prieteniei cu Nichita, ne-a
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de coșmar cu panta-i strigata și urîtă de suflete mici și neputincioase. Și pentru ce? Pentru ce să-ți faci siesta soarta crudă cu sufletele noastre - e chin, blestemata să fi în veci - e oare vis sau e blestem - de ce? Și pentru ce? - Ce i-am făcut - cu ce am greșit și unde? Lanțurile reci în carne vie - de ce m-ai părăsit noroc, si de ce nu vine - să vină
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]