184 matches
-
seamănă tare mult cu cel de dinainte de război. Să dea Domnul să rămână mereu așa!” Și ca și cum Dumnezeu i-ar fi ascultat ruga, Toader al ei, pe măsură ce trecea timpul, devenea altul... Când venea de la târg nu se mai repezea la blidar după sticla cu rachiu... Dacă ieșea în sat, mergea pe la crâșmă așa să mai schimbe o vorbă cu unul, cu altul... Prispă îi turna un țoi de rachiu care însă rămânea nebăut... Când ajungea la poarta Dochiței, se uita în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vreme. La un timp, Toaibă a ridicat capul: Marandă, fata moșului! Te-ai gândit tu că copchilu’ ista îi rupt de foame și de sete? Fă bine și adu-i de mâncare, că de udătură am eu grijă. Acolo în blidar mai este o gură de rachiu rămasă încă de la hram. Așa o izbândă merită cinstită... Când s au așezat la masă, Toaibă a ridicat paharul și a comandat râzând: Grupă! Ascultă comanda la mine! Pentru onor, prezentați paharele! Pentru domnul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au întâlnit. Un fulger mi-a străbătut inima. De când doream acest lucru?!... De cealaltă parte a mesei se afla bătrânul, iar în dreapta lui, cu o lumină aparte în ochi, ședea cuminte Sevastița. Bătrânul s-a ridicat. S-a dus la blidarul din perete, din care a coborât o carte peste care se găsea împăturit cu grijă patrafirul și o cruce pe care le-am văzut la amiază în biserică. Le-a așezat pe masă și, privind la Zâna și la mine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Îi întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A spune predicație; Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-l înveți să stea în picioare Când e prea rău îl adormi cu zeamă de melci. Pentru tine lumea e o pecete pusă pe-o taină mai mare: de aceea mintea nu ți-o muncești cu nimic. În casă lângă blidarul cu smalțuri rare în fiecare zi păzești cu răbdare somnul marelui prunc. A mustrare clipind te superi doar când îngerii trântesc prea tare ușile venind sau ieșind. ÎNCHEIERE Frate, o boala învinsă ți se pare orice carte. Dar cel ce
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
în sufragerie. O masă lungă se întindea aproape de la un capăt la altul al odăii, cu două bănci laterale. Masa și băncile, din blană groasă de stejar, erau lucrate în stil țărănesc, cu încheieturi de așchii. Cuiere de lemn și blidare acopereau pereții de jur împrejur, pline de căni și bliduri țărănești de toate tipurile. O mare plită țărănească cu cuptor, într-un colț, avea un rost mai mult decorativ. Marginea de sus a cuptorului era ticsită cu căni albastre de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
actualei biserici. Pentru perioada imediat următoare, există două documente, care pentru unii specialiști nu au o valoare sigură, datate 20 noiembrie 1513 și 3 ianuarie 1514 (de fapt, două rezumate după documentele originale), al căror text este identic: "zapis pentru Blidari, cu care a stăpânit Mănăstirea Socola și, apoi, Mănăstirea Dancu". Cele de mai sus certifică o tradiție statornică, aceea de a construi biserici pe temeliile altor altare de biserici sau de mănăstiri mai vechi. Aceasta trimite la originile mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1774, existau 37 de case, în 1816 trăiau aici 350 de locuitori, iar la recensământul din 1977 erau înregistrați 1592 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Astăzi, comuna Căiuți se compune din următoarele sate: Căiuți, Mărcești, Popeni, Blidari, Pralea, Heltiu, Boiștea și Vrânceni. Satul reședință de comună este așezat pe malul stâng al pârâului Căiuțul Mic. Aici și-a avut reședința familia Rosetti, unul dintre descendenți fiind Radu Rosetti, scriitor, istoric și memorialist (1877 - 1949). Această familie a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
bg., scr., rus., pol.) - škola. DẦMBUL MORII, ridicătură de teren din satul Răcăuți, pe care altădată a existat moara lui Constantin Pletea. Et.: ap. dâmb d. mag. domb + ap. moară d. lat. mola. DRUMUL MANGALULUI, drum comunal care leagă localitatea Blidari de satul Căiuți. În această zonă, se fabrica, altădată, cunoscutul cărbune de lemn, numit popular mangal. Et.: ap. drum d. grecescul dromos (prin filieră slavă) și ap. mangal d. tc. mangal (azi, acest apelativ e pe cale de dispariție). FUMĂRIE, teren
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone ale României, care se referea la niște locuri bântuite de duhul cel rău. Dar ar putea fi vorba și de o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
care este, în egală măsură, fonetic și morfologic, explicabil prin fonetică sintactică, este dispariția lui l (articol hotărât enclitic) și a lui i , la același articol pentru substantivele masculine în cazul genitiv, ca în exemplele: Dealu Buciumului, Drumu Bogdănii, Fundu Blidarului, Lacu Cișmelelor, Părău de Hotar, Plaiu Ars, Podu Curiței; Cișmeaua lu Grozescu, Fântâna lu Agachi, Groapa lu Gherasim, Poiana lu Coman etc. De natură strict fonetică este, ca și în cazul numelor comune, închiderea vocalelor finale ă și e la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și în Bucovina, unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
caracter local, în sensul că sunt cunoscute numai în această zonă sau, în unele cazuri, în întreaga Moldovă ; 2) cele mai multe însă au un caracter general românesc, fiind înregistrate și în alte județe ale țării. Ne mărginim doar la câteva exemple: Blidari - cu variante, și în județele Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Vâlcea, Vrancea, Mehedinți, Alba, Cluj ; Popeni - Sălaj, Botoșani, Vaslui, Argeș, Ilfov, Neamț, Olt, Vâlcea, Bihor, Cluj, Hunedoara, Dolj, Iași, Prahova, Vrancea, Alba, Gorj, Sibiu ; Păltinata - BistrițaNăsăud, Buzău, Botoșani, Covasna, Sibiu, Suceava, Mehedinți
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
, Elenă (5.XI.1933, Popești-Deal, j. Vâlcea), poeta. Este fiica Mariei (n. Nițu) și a lui Florea Zarescu, țărani. Își începe învățătură în comuna Blidari (1941-1948), urmează Școală Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de
ZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
al metalelor prețioase, multor rromii fiindu-le confiscate averile lor În aur (monede imperiale austriece- ducați, precum și celebrii ”cocoșei” din salbele femeilor rrome). Cea mai mare parte dintre aceștia s-au profilat pe prelucrarea lemnului devenind rudari, respectiv lingurari sau blidari. O parte au Învățat să confecționeze cărămizi și să poată asigura astfel sursa de venit necesară comunității. Cărămidăria a devenit o meserie căutată În special Începând cu prima jumatate a secolului al XIX-lea când țăranii au Început să renunțe
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a devenit tot mai anevoioasă, mulți s-au dedicat prelucrării lemnului. Rudarii sunt descendenții străvechilor aurari din India (figura nr. 7). Ei mai sunt cunoscuți și sub denumirile de: băieși (= mineri), lingurari, blidari. 5.6. Cocalarii. Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc) După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor s-au orientat, devenind În special gunoieri sau negustori de fulgi și pene de pasăre
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tipic de mobilier lucrat de rudari este masa joasă, rotundă, cu trei picioare, de influență orientală (figura nr. 38). Ea este Însoțită de scaunele joase, cu fața ușor scobită, rotunde sau pătrate. Alte obiecte de mobilier realizate de rudari sunt blidarele, dulapurile de perete, colțarele, leagăne pentru copii. Copaia este un obiect tradițional manufacturat de rromii rudari și folosit În gospodăriile românilor de sute de ani. Are folosiri multiple ca: albie de spălat, covată de frământat, lighean, leagăn sau obiect de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Berlogea Gh. Octavian Radu Bertalan I. Lilla Maria Bindariu A. Ioan Bindariu I. Elenă Bindariu I. Ioan Gheorghe Birdean L. Marius Sorin Biscos I. Grigore Benjamin Bitea Gh. Matei Blagut D. Violin Gheorghe Blaj I. Iuliu Gratian Bleahu A. Dumitru Blidar I. Marinel Boarna S. Ioan Bobeica P. Florin Boca V. Gavril Bocanet V. Nicolae Bociort F. Cornel Bocskei M. Ștefan Bodnar C. Marin Bodor N. Ștefan Boghean Gh. Vasile Boicu Ț. Dan Boicu Ț. Benone Boldeanu M. Mihai Boncea I.
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
Marghita, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt, Elbestr. nr. 55. 102. Mihai Trifu, născut la data de 6 mai 1967 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Trifu și Andronica, cu domiciliul actual în Germania, Frankfurt, Elbestr. nr. 55. 103. Blidar Patryss, născut la data de 4 iunie 1966 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiul lui Moisa și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, Wankheim, Oberestr. nr. 15. 104. Chirițoiu Florian, născut la data de 25 martie 1956 în București, România
HOTĂRÂRE nr. 327 din 15 iunie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137261_a_138590]
-
JUDEȚUL MARAMUREȘ 10 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr.1 Baia Mare Nord Cuprinde populația municipiului Baia Mare din porțiunea situată în partea dreaptă a rîului Sasar, cu cartierul Sasar, microraioanele I și ÎI, cartierul Valea Borcutului, Valea Roșie, Griviței, Ferneziu, Firiza, Blidari și Valea Neagră, precum și partea de sud-est a municipiului, situată în partea stîngă a rîului Sasar, avînd limită de despărțire str. 23 August, piața Libertății, piața Păcii, str. Carpați, Pîntea Viteazu și Trenului pînă la capăt, paralel cu linia căii
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Bejan-Tarnavita - Cainelu de Jos - Chiscadaga - Fornadia - Paulis - Sulighete 19. Teliucu Inferior - Cincis-Cerna - Izvoarele 20. Vetel - Boia Barzii - Muncelu Mare - Muncelu Mic - Runcu Mic 21. Zam - Almas-Saliste - Almasel - Braseu - Deleni - Godinesti - Micanesti - Pogănești - Tamasesti JUDEȚUL MARAMUREȘ Municipii B. Parțial ------- 1. Baia Mare - Blidari - Firiza - Ferneziu - Valea Neagră Orașe A. Integral -------- 1. Borsa 2. Cavnic 3. Viseu de Sus B. Parțial ------- 1. Baia Sprie - Baia Sprie - Chiuzbaia 2. Târgu Lapus - Boiereni - Borcut - Cufoaia - Dobricu Lapusului - Dumbrava - Fântânele - Groape - Inau - Rogoz - Rohia - Stoiceni Comune A
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Articolul 1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Stur" - S.R.L., cu sediul în municipiul Baia Mare, str. Blidari nr. 71, județul Maramureș, în calitate de concesionar, în perimetrul Blidari din municipiul Baia Mare, județul Maramureș, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă
HOTĂRÂRE nr. 1.236 din 7 noiembrie 2002 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Stur" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145835_a_147164]
-
1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Stur" - S.R.L., cu sediul în municipiul Baia Mare, str. Blidari nr. 71, județul Maramureș, în calitate de concesionar, în perimetrul Blidari din municipiul Baia Mare, județul Maramureș, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. Articolul 3 Licență de concesiune a
HOTĂRÂRE nr. 1.236 din 7 noiembrie 2002 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Stur" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145835_a_147164]
-
casă ca mobilier, era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se păstra curată și unde se desfășurau anumite evenimente din viața familiei, mai ales vara. în acesta odaie se ținea de obicei lada cu zestre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]