179 matches
-
joacă feste. După asta, certitudinile i s-au mai înmuiat. Lasă că știi tu despre ce e vorba. Avea încredere în mine că o să deduc din discursul lui sibilinic cum stătuseră de fapt lucrurile. Apoi s-a apucat iarăși să bocăne în gresia aia furată de la școală. Am mai încercat să-l întreb ceva, dar, din cauza izbiturilor, nu m-a auzit. De fiecare dată când nu înțelegea ce-i spui, hăhăia aprobator și zicea ceva de genul „Păi, da!“. Ca și cum te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
avut tăbliță și cei care nu au avut tăbliță. Este un fel de act de identitate. Pe tăblița mea se mai vede încă o frază din compunerea de altădată, o amintire... Scrisesem așa: "Noaptea, în Dorohoi, pe Strada Mare, umblă bocănind un cal". Bunul simț elementar Nimic mai "special" decât "bunul simț" de care dispui", eventual, unii inși. În DEX, dicționar al limpezirii și ezitărilor semantice, bunul simț este definit: "Capacitate bazată pe experiența cotidiană de a judeca, de a aprecia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Ștefane... Și, hohotind în plâns, fuge pe ușa de taină... Ștefan oftează, o cuprinde pe Maria pe după umeri: Să mergem Maria... Să mergem... Pleacă împreună. Lumânările pâlpâie... Câinele urlă a pustiu... Pe ușa de taină, intră grăbit, gâfâind, mitropolitul Teoctist, bocănind cu cârja pontificală într-o mână, cu Sfântul Potir al Împărtășaniei, în cealaltă. Măria ta!! Măria ta!!! Te pomenești c-a plecat! Zărghitul!... O fi plecat!... Cum așa?! Nespălat de păcate?!... Tocmai el?... Păcătosul! Dumnezeule!!! Iadul îl mănâncă!... Măria ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mihai Rafaila I.Corneliu Romașcu I.Maria Silitra I. Margareta Tătaru I.Veronica Tofan M.Elena Vasilache I.Maria Clasa a XI-a U.2 Artene N.Emilia Bălan I.Marcel Bilan C.Teodor Blezneag C.Ana Blinda V.Elisabeta Bocăn A.loan Botez I.Gheorghe Brănici V.Eugenia Buznea I.Aurora Carauță V.Olga Cazacu I.Claudia Crăciun l.Iulia Dibu C.Vasile Enache Gh.Anica Gaița C.Elena Ganea S.Georgeta Idriceanu D.Elena Ilie N.Viorica Marcu M.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Gavril Elenă Goghie Gabriela Lazăr Mariana Luca Valeriu Macarie Cecilia Misunca Ioana Mitache Liliana Mocanu Vasile Moloșniuc Lucia Munteanu Constantin Negrea Liviu Romila Eugeniu Vlasici Cristin Voicu Haralambie Dima Viorel 1973·1974 Alexa Elenă Alexandrescu Georgeta Bălan Costel Bejan Lăură Bocăn Claudia Bolat Georgeta Cătana Sonia Calfa Marieta Cehan Vasile Chirilă Sebastian Chiron Florentina Ciobotaru Gheorghe Ciobotaru Valeriu Dahore Vasile Dima Mariana Dimir Marieta Dumitriu Costică Irimia Viorel Marcu Ioan Mardare Ioan Marian Mihai Matei Elenă Mistreanu Ortansa Murguleț Jean Nedu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Ghe. Nadia Ungureanu V. Monica-Lenuța Ungureanu L. Viaceslav . Vălu M. Marian Darie I.Mariana Petronela Registru matricol, 230, vol.l; Costin Clit,op.cit.,p.247. Xll lstorie-Știinte Sociale Albei I.Loredan Adam N. Alexandru BârIădeanu C. Costel Brănici Vict. BogdanPetru Bocăn H. Alină Butnaru Vict. Cătălin Busuioc A. Cătălin Botnaru Sp. Ion Căpraru C. Costel Cărăușu V. MonaCristina Cristei Const. Claudi Mădălina Corozel A. Adrian Cozma Ghe. Maricela Dragan M. Irina Gârdea M. Livia Mihaela Ghiurțu N. Mihaela Macovei P. Dorin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
este că am renunțat la discretul ciocănit în ușă cioc, cioc, cioc, de trei ori, înlocuindu-l cu energicul boc, boc, boc și iarăși boc, de patru ori, ca să se știe și să se înțeleagă de toți. Când s-a bocănit a patra oară, s-a și făcut guvern, în care, locul principal nu-l ocupă cel de-am zis, nu, rolul de vioara întâi revine NUP-istei lui Cocoș, căreia, pentru a-i tempera zelul pentru turism și construcții de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rochia jos de pe mine, o pun înapoi pe ume raș, cu inima bătând să-mi spargă pieptul, pun umerașul între aceleași umerașe dintre care îl luasem, închid ușa la șifonier, sting lumina din dormitorul alor mei, alerg într-un suflet, bocănind în pantofii negri cu toc lat, mă trântesc în pat, sub pla pumă, cu pantofii în picioare, exact când aud o cheie răsucindu-se în broasca vecinilor noștri de palier. Stau sub plapumă, dârdâind goală și cu pantofii în picioare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu toți musafirii... Măi, măi, ce-o să mai petrec! Hai, caramba! mai adăugă, fluturându-și mâna și întorcându-i spatele. Eduard își luă cârjele și ieși din hotel, pornind spre casă pe jos, prin aerul curat de după ploaie, și merse bocănind cu cârjele în trotuar, cu gândul dus. Cu toate că nu își revenise complet din răceală, se simțea bine afară. Era o vreme plăcută, cu o ușoară briză adusă de câțiva nori ca niște bolovani atârnând din cer. Din când în când
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și o să iasă din impas. Se repezi iarăși la secretariat să-i dea amicului un telefon. Ocupat. Se înjură cu sârg în gând, în mod sincer autocritic: "Fir-aș al dreacului dă bou ce sunt!", zise furios, cu glas tare, bocănind pe hol cu bocancii lui cu blacheuri. "M-am tot căcat pă mine că ce-mi trebuie mie mobil. Și acu?... Stau și râd ca broasca la inundație pă lângă scroafa asta dă secretară". Se imită pe sine: "Săru'mânușițele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe Lăscărică și mai ales pe Parasca cea care uneori îi da fiori ascunși, pe Pascu cel care părea veșnic adormit, pe... Ieși repede din cercul acela viu și alergă tropăind pe strada prost pavată, poate de dinainte de război, bocănind cu bocancii în liniștea nopții tulburând-o pe o mare distanță, neținând seama de strigătul lui Pascu: „Mă Crăcană, nu fi nebun, vină înapoi, nu are cine să strângă gunoiul”, dar ce mai conta acum, o să mă creadă fiindcă a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
agresiv (3); atinge (3); bine (3); ceartă (3); ciocăni (3); copii (3); copil (3); copilul (3); cui (3); dezbate (3); lovituri (3); tristețe (3); violentă (3); abuz (2); adie (2); agresivitate (2); apă (2); bani (2); bată (2); bătăuș (2); bocănește (2); ceas (2); crud (2); cruzime (2); da (2); a da (2); distruge (2); doare (2); doba (2); huligan (2); inimă (2); insista (2); lapte (2); lașitate (2); lovitură (2); mama (2); mingea (2); omul (2); palma (2); putere (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); ruptă (5); Adidas (4); dreaptă (4); durere (4); groasă (4); mică (4); adidași (3); bază (3); calcă (3); a călca (3); degete (3); nisip (3); pămînt (3); sprijin (3); stabilitate (3); urme (3); amprentă (2); bătătură (2); bătături (2); bocăni (2); fund (2); gîdilă (2); gîscă (2); gîștei (2); iadului (2); iarbă (2); înaltă (2); lată (2); lovitură (2); lungă (2); mînă (2); mișcare (2); moale (2); neagră (2); piele (2); putere (2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la ea să scrie. III. Grăbeam ’napoi spre casă. Dar trăsura Stricându-se, m-a mai ținut o noapte. Mă și vedeam ajuns - dar un cusur a Pus la-ncercare și răbdări și fapte, Fierarul, vizitiu-și țineau gura Tot bocănind la ce aveau să-ndreapte. Așa e-n orice meserie, n-ai ce face, Am mai cârtit, dar i-am lăsat în pace. IV. Rămas în drum. O firmă-a unui han M-ademenise de la început. Bine făcută, -o fată, cu
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
în imaginație Jenny și doamna Engels au avut parte de puțin viitor. Utopia marxistă și Vampirul însă Vor dăinui o lungă perioadă Trei sferturi de veac mai târziu viitorul Marxist eșuează spectaculos Iar Vampirul, departe de a fi epuizat, trece bocănind pragul noului mileniu În zonă operează hoți Nimic mai adevărat. Hoți printre care se numără prădătorii viitorului Poeții așa-numiți Lucrătorii imaginației Bieți tineri amorezați de chelnărițe Virtuoase Lucii coruptibile Sfiindu-se a fura la modul fizic Dar altfel neînfricați
Pupitrul 07 din sala de lectură a Bibliotecii Britanice by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Journalistic/13123_a_14448]
-
efortul de obiectivare este unul programat și că el face parte dintr-o strategie narativă. Pentru exemplificare, voi cita un fragment luat la întâmplare, dar pe deplin edificator pentru felul în care este scris romanul O pasăre pe sârmă: "Vânzătorii, bocănind din picioare ca să nu le înghețe, îi îmbiară cu steluțe ceramice, globuri și felicitări. Un copil cu fular și săniuță îi făcu fetei semn de pe un derdeluș de staniol. Ea îl cumpără și-l puse la căldură în poșetă. Avea
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7890_a_9215]
-
un țigan pe care-l chema Tase și care săpase în mal o bortă cam de vreo doi metri și că lumea se certa pe râme, pentru că Tase le vindea cu un leu râma... Ilie, orbul care vindea ziare, intră bocănind cu bastonul lui alb în alimentara în care se vindeau de toate, și, ridicând capul în sus și trăgând aerul pe nări, exclamă: ,, Da' ați ars bine cafeaua!"... Un perete alb-alb de atâta inocență, pe care erau bătute piroane grele
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
explicat că și așa personalul neproductiv trebuia redus. Cum? Și ea n-o să mai fie magazioneră? Căldăraș avea o drăguță, o știa toată secție, fâța aia trecea de trei ori pe zi prin hală, dădea de două ori din șolduri, bocănea pe tocurile ei înalte și dispărea. Încă în ziua aceea s-a aflat că această tovarășă va fi noua magazioneră. Și ea? Ea, Magdalena Ursu, ce să facă? Păi, să se califice la vreo unealtă. Căldăraș o asigură părintește că
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
în apartamente oasele de la simuleasa n-au nevoie de nimeni. am văzut oasele tatălui meu. nu părea plictisit tata după paisprezece ani în noroi. nu părea să-i lipsească ceva. i-am văzut bastonul cu cap de fier. nu mai bocănește de paisprezece ani cu el neliniștit nu e ar putea să bocănească din nou amenințător dac-ar fi cazul. tata înjura chirurgii fiindcă voiau să-i taie piciorul atacat de arterită diabetică tata urla pe coridoarele spitalului de la mânăstirea dealu
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
oasele tatălui meu. nu părea plictisit tata după paisprezece ani în noroi. nu părea să-i lipsească ceva. i-am văzut bastonul cu cap de fier. nu mai bocănește de paisprezece ani cu el neliniștit nu e ar putea să bocănească din nou amenințător dac-ar fi cazul. tata înjura chirurgii fiindcă voiau să-i taie piciorul atacat de arterită diabetică tata urla pe coridoarele spitalului de la mânăstirea dealu. tata a venit din caucaz cu un glonț rusesc în picior tata
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
zvârcolirile vieții, vine vremea nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă.../ Herdelenii tac toți trei. Numai gândurile lor, ațâțate de speranța împodobitoare a sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit și roțile trăsurii uruie mereu, monoton-monoton ca însuși mersul vremii./ Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și pe urmă se pierde pe șoseaua cea mare și fără început..." Șoseaua a înconjurat
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurători plăpînde într-un uragan uriaș" Și, mai departe, imaginea familiei: "Herdelenii tac toți trei. Numai gîndurile lor, ațîțate de speranța împodobitoare a tuturor sufletelor, aleargă neîncetat înainte.Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit și roțile trăsurii uruie mereu, monoton ca însuși mersul vremii. Drumul trece prin Jidovița,pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și se pierde în șoseaua cea mare și fără început." Și finalul finalurilor, o dedicație
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
au îmbătrînit, chipurile familiare cîndva s-au transformat dramatic, străzile de odinioară sînt populate de oameni necunoscuți). În drumul spre casă, sufletul refugiatului este copleșit de amintiri, prilej pentru autoare de a realiza un monolog interior cu vizibilă tentă poetica: "bocănești pe pietriș cu încălțările scorojite prăfoase călci apăsat doar doar le vezi ochii întorși spre tine să poți să le spui/ bine v-am găsit pofta bună/ numai că ei își văd înainte de mîncatul lor nici nu se uită la
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
fi admirate de vizitatorii Muzeului Banatului, în cea mai nouă expoziție permanentă a secției de istorie, cea care spune frumos și exact povestea Castelului Huniade... O colecție rarisimă Zile, săptămâni în șir, restauratorul Alexandru Fota și meșterul Ion Stanciu au bocănit răbduriu la ceea ce avea să devină o platoșă spaniolă. Au lucrat aproape la fel cum se lucra în urmă cu câteva veacuri, căci atelierul mecanic al muzeului timișorean n-a prea pășit în mileniul trei. Abia dacă a ieșit puțintel
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
dobîndite... Astfel, ea îl chemă la tablă mai întîi pe mexican și îl întrebă de unele cuvinte... Juan era nervos și nu-i dădea ascultare, vădit supărat că o făcea în prezența mea, fără să mai fie numai de față. Bocănind din tălpile ghetelor lui grele, speciale, el trecu la loc, așezîndu-se într-o bancă mai îndepărtată de mine... Profesoara nu zisese nimic, îi mulțumise, ca și cum ar fi avut niște răspunsuri foarte bune, și mă scoase și pe mine la tablă
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]