137 matches
-
s-au întors de la pescuit, Mihai Lupu a avut ideea să se ducă amândoi să vadă un film. Auzi ce idee! "Și cu peștii ce facem? l-a întrebat Ducu. Intrăm cu ei?" Erau fiecare în mână cu câte o bocceluță plină cu peștișori. Bocceluță? De fapt era chiar batista, cu cele patru colțuri legate la un loc batista cu care îi pescuiseră în Prahova, ținând-o desfăcută în apă, ca pe o vârșă, în timp ce înaintau împotriva curentului... Dar la nedumerirea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pescuit, Mihai Lupu a avut ideea să se ducă amândoi să vadă un film. Auzi ce idee! "Și cu peștii ce facem? l-a întrebat Ducu. Intrăm cu ei?" Erau fiecare în mână cu câte o bocceluță plină cu peștișori. Bocceluță? De fapt era chiar batista, cu cele patru colțuri legate la un loc batista cu care îi pescuiseră în Prahova, ținând-o desfăcută în apă, ca pe o vârșă, în timp ce înaintau împotriva curentului... Dar la nedumerirea lui Ducu, Mihai Lupu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
apoi pe ecran, în prim-plan sau în depărtare. Gestul de sacrificiu al eroului îl fascina și îl revolta, dar în același timp îl scotea pe calea cea mai directă din lumea reală... Și-a coborât din nou privirea către bocceluța de la picioare și, într-un fel care i-a dat fiori, a simțit că îl cuprinde amețeala... Pata întunecată de pe podeaua murdară parcă n-a mai fost la fel de nemișcată ca înainte. Ceva dădea să iasă din ea... Pe ecran, eroul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din față, cu vreo două sau trei rânduri înaintea sa, l-a văzut pe un spectator tresărind violent și uitându-se în jos speriat. Încă puțin și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
despre viața și învățătura Marelui Jetsun Milarepa, pe care, din păcate, l-am ignorat atâta vreme. Mă refer la cuvintele adresate lui de Incomparabilul Marpa-Traducătorul când tânărul Jetsun, încă naiv învățăcel, deși mare vrăjitor, voia să-și pună cărțile din bocceluța lui, ca dar omagial, lângă cele ale Maestrului. „Ieși afară cu hârțoagele tale vechi“, s-a răstit la el Tradu cătorul, „au început să-mi molipsească sfintele relicve și volumele sacre și au să le dea o răceală...“. Privesc hârtiile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ăsta subit? Înainte ca el să apuce să răspundă, fură întrerupți de un scâncet ascuțit. Fran se întoarse și dădu cu ochii de Eileen, una din vechile lor telefoniste, care stătea în celălalt capăt al biroului, ținând în brațe o bocceluță gălăgioasă, înfășurată într-o hăinuță roșie, cu căpșorul acoperit cu o căciuliță tricotată, puțin mai mare decât una de păpușă. Eileen i-o întinse lui Stevie, care rămase interzisă, la fel de neajutorată ca o maică stareță cu un prezervativ. — Ia, Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fereastra de la capătul coridorului și era pe punctul de a sări. Era femeia care intrase în hotel împreună cu bărbatul care semăna cu generalul Tōjō. Văzându-l pe Gaston, a început să dea-ndărăt, speriată. La picioarele ei se zărea o bocceluță destul de voluminoasă, dar Gaston nu-și putea imagina ce conținea. În jurul gâtului avea un bandaj soios. Era scundă și slabă. Gaston era de părere că fețele japonezilor erau la fel de lipsite de expresie ca și măștile pentru teatrul Nō. Nici această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mea! Chiar în clipa aceea s-a auzit o voce de bărbat strigând dintr-una din camerele de vizavi. — Hei! Să vină careva repede! Femeia, speriată de țipete, s-a uitat în jur ca un șobolan încolțit și, înșfăcându-și bocceluța, a pornit pe coridor în jos. Când a văzut aprinzându-se lumina în odaia cameristei, s-a întors înspăimântată spre Gaston și i-a strigat: — Unde-i camera ta? Repede! Du-mă în camera ta! — ...? — Te implor! Înainte să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
să nu facă deloc gălăgie. I-a arătat fereastra. Femeia și-a ridicat poalele fustei, lăsând să se vadă niște picioare dolofane ca niște ridichi japoneze și s-a urcat pe pervaz cu dexteritatea unei maimuțe. A sărit jos, cu bocceluța în mână. Gaston a auzit un țipăt scurt. Se lovise, probabil, în cădere. Țipătul răsună în întuneric. Și cei doi de pe coridor au auzit țipătul. Ușa lui Gaston a fost dată de perete. „Generalul Tōjō“ și camerista au intrat val-vârtej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ieșire de urgență pentru spectatori, în caz de incendiu sau cutremur. Când a ajuns la ultima treaptă, femeia a aprins o lanternă. Gaston și-a șters sudoarea de pe frunte cu mâna-i uriașă. Pe jos, la picioarele lui, se afla bocceluța pe care o mai văzuse și înainte. — Să nu faci zgomot, îl preveni femeia în șoaptă. Mă duc să-ți aduc ceva de mâncare. A urcat iar treptele, ca un șobolan, la fel de repede cum le coborâse și dusă a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
dată când a mușcat dintr-o roșie. Adolescentă fără nume, Îmbrăcată În alb În ziua Împărtășaniei sale; adolescentă la geamul mașinii Fiat Tipo a lui Buonocore - zâmbește-i lui tati, iubire, bravo; fetiță cu câțiva ani În urmă, cu o bocceluță În brațe, nou-născut creponat, cu ochii Încă Încețoșați. Fetiță osoasă Îngenuncheată pe nisip, la stânga unei tipe blonde, În costum de baie, lângă care se Îngrămădește un copilaș sașiu. Toți trei zâmbesc bronzați și orbiți de lumina soarelui de amiază, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sculau de dimineață, ba că nu știau să toarcă fuior, să împletească, să facă mămăligă, etc. Toate plecaseră și nu se mai uitaseră înapoi, iar Petre asculta de mama lui și nu oprea pe niciuna din drum, când își luau bocceluța și plecau. Ajunsese să nu se mai uite nici o fată din sat la el pentru că se dusese vestea ce fel de mama are. Frusina stătu cât stătu, ca pe ghimpi și îi zise încet lui Petre că vrea sa meargă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
speciale. Iar la capătul celor trei zile, alte echipe speciale le constatau oficial decesul, organizîndu-le funeralii naționale și construind, la căpătâiul lor, cîte-un combinat. Devenise notoriu cazul unui delicios poet omagist care, înarmat doar cu semiluna unei unghii și cu bocceluța unei pungi de rahat, detașate, cică-se, de la făptura prezidențială, colinda județele, înfiera apucăturile mic-burgheze, amăra existențele primilor-secretari, îmbulzind pe stadioane pogoane de băștinași, înaintea cărora zăngănea mai întîi unghia, desfăcea apoi, fără somație, și bocceluța cu fecale, și, asigurîndu-se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
unei unghii și cu bocceluța unei pungi de rahat, detașate, cică-se, de la făptura prezidențială, colinda județele, înfiera apucăturile mic-burgheze, amăra existențele primilor-secretari, îmbulzind pe stadioane pogoane de băștinași, înaintea cărora zăngănea mai întîi unghia, desfăcea apoi, fără somație, și bocceluța cu fecale, și, asigurîndu-se de imposibilitatea evacuării incintelor, mizerabilul recita apoi ore întregi, mulțimilor îngrozite, din versurile sale descălțate. I se înfundase târziu, după ani de distracție, pe un anonim și nocturn stadion din Ploiești, când o ceată de adolescenți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
numai zgomotul ritmic al locomotivei, precum și al roților ce treceau peste macaz cu care urechea se obișnuise. Toți așteptau un epilog mai optimist. Între timp, au terminat de mâncat. Femeia a strâns bucata de pâine și roșiile rămase într-o bocceluță, pe care a introdus-o într-o traistă ceva mai mare, a aruncat ziarul cu fărâmituri la cutia de gunoi și a continuat să povestească în timp ce, Bidaru se vedea copil, în sânul propriei sale familii. Ființa pe care o avea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vă trimit în Ungaria să vedeți cum trăiesc unguroaicele, să învățați ceva de la ele! După câteva ceasuri bune, când s-au întors la primărie cu toții, surorile, îmbrăcate cam subțire pentru anotimpul respectiv, în niște pulovere roase de molii, cu o bocceluță cu câteva ouțe pentru peșcheș în mâini, așteptau tremurând, învinețite de frig și speriate, pe holul din fața biroului acestuia. Ce-i cu voi, fetelor, aici? Pe cine așteptați? le întrebă primarul mirat și cuprins de remușcare, când le-a văzut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și speriate, pe holul din fața biroului acestuia. Ce-i cu voi, fetelor, aici? Pe cine așteptați? le întrebă primarul mirat și cuprins de remușcare, când le-a văzut pe ambele așteptând înfrigurate, cu lacrimi în ochi și cu mâna pe bocceluța întinsă în semn de recunoștință: Vă rugăm, nu ne trimiteți în Ungaria!... Nu ne trimiteți în Ungaria!... Nu...! ... Cu imaginea încă vie a acestor surori și a altor cazuri asemănătoare, evitând să pună în discuție asemenea amintiri, Bidaru interveni. Dar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Nouă este în plin avânt Altă versiune demnă de toată încrederea Într-o altă versiune demnă de toată încrederea, Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției Republicii Vandana de Nord a fost ridicat încă pe vremea lui Raufenberg, filipinezul venit cu o bocceluță pe mare și a ajuns părintele națiunii, primul rege vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
marelui vizir să mormăie satisfăcuți și să miște turbanele albe în semn de aprobare la tot ce spusese el... Printre negustorii sosiți la Vlah serai ca să vândă boierilor care plecau era și un evreu bătrân cu feciorul lui. Avea o bocceluță din piele, cu două mânere de lemn pe sub care ieșeau două curele late și groase care înconjurau bocceaua și pe care erau două încuietori meșteșugite. Tot de la mânerele de lemn pornea un lanț cu zalele destul de groase, intrând pe mâneca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că ai gură. Nu- l lăsa să te calce în picioare. Dacă te-a pocni apoi iartă-l odată, că tot omu’ mai greșește și răbdarea are o margină. Dacă ar fi să te calce în picioare, să-ți iei bocceluța și să pleci acasă. Să nu stai ca o proastă, să vii acasă cu copii cu tot, că la noi nu ți-a lipsi nimic. Am văzut că te uiți după un fecior a lui Ducu. Saveta lăsă capul jos
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
durerea mamelor rămase fără de fiice. Așa că s-a luptat vitejește, a folosit chiar puțină apă rămasă de la frumoasa zână și, pe furiș, a înfulecat câteva fructe de zmeură din pădurea de argint pe care zâna i le pusese într-o bocceluță. Se lăsă apusul și cei doi voinici încă se luptau, dar deodată, văzând că se lasă întunericul, Andrico a prins noi puteri și l-a înfipt în pământ pe acest prinț al apelor turbate și l-a lăsat acolo, înfipt
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
ar fi trebuit să mă car cu tot bagajul după mine, pentru că, din câte ți-ai dat seama din calculele mele de adineauri, nu mai aveam timp să ajung la aeroport, darămite încă o dată la Poiana Brașov, să-mi iau bocceluța. Te-ai prins dt sânt de prost? Privesc drumul înzăpezit din taxiul care mă duce la gară și nu pot să articulez două vorbe, să-i spun șoferului să întoarcă la hotel să-mi iau și eu bagajul. Sau poate
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ciudată expresie, datorită căreia unii își dau seama de la prima vedere că persoana suferă de epilepsie. De altminteri, fața tânărului era plăcută, fină și uscățivă, dar fără culoare și acum chiar învinețită de frig. În mâini i se bălăngănea o bocceluță făcută dintr-o bucată de mătase, veche, decolorată, care părea a conține toată averea cu care pornise la drum. În picioare avea pantofi cu talpă groasă și ghetre, într-un cuvânt, încălțăminte total nerusească. Vecinul cel brunet cu cojocul îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mult pe aceștia.) Și, cu toate că aș putea face prinsoare că nu conține aur, fișicuri străine cu napoleoni și friedrichsdorfi 1 sau cu arăbei 2 olandezi, cum ne putem convinge judecând după ghetrele care vă acoperă bocancii străini, dar... dacă la bocceluța dumneavoastră adăugăm o rudă, cum ar fi generăleasa Epancina, atunci și legăturica ajunge să aibă întrucâtva altă valoare, firește numai în cazul în care generăleasa Epancina vă e într-adevăr rudă și nu greșiți cumva din neatenție... ceea ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]