918 matches
-
Iulia Popovici Apărută în urmă cu doi ani la o prestigioasă editură franceză și transformată deja în curs universitar la Facultatea de Istorie a Universității București, lucrarea lui Lucian Boia este prima încercare de sistematizare a unui domeniu fără contururi precise și într-o permanentă mișcare - al imaginarului, încercare ce se lovește încă de la început de zidul compact al confuziei de termeni și preocupări. într-adevăr, pentru a putea vorbi
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
-i stabilească nu atât o definiție, cât un mecanism de funcționare; optând pentru aurita cale de mijloc între tendințele divergente ale structuraliștilor atemporali (și antiistorici) ca Jilber Durand și cele ale istoricilor "progresiști" ca celebrul medievist Jacques Le Goff, Lucian Boia vorbește despre o singură construcție cu nivele diferite: arhetipuri, modele și manifestările lor specifice: Panta rhei, dar Nimic nou sub soare. Pendulând între universal și particular, căutând întotdeauna să găsească în lumea de lângă el avatare ale miturilor mai vechi sau
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
în aceeași măsură în care e importantă înțelegerea mecanismului de funcționare a lumii ca proiecție a credințelor și prejudecăților celor ce trăiesc în ea. Cu atât mai interesant se dovedește acest demers dacă avem în vedere că lucrarea lui Lucian Boia se oprește, printre altele, la cel puțin trei teme ce-au ocupat (sau mai ocupă încă) spațiul public autohton: statul-națiune, Europa unită și identitatea comunism-nazism. Iar contrastul între pasiunile vindicative ale apărătorilor autohtoni ai eternității națiunii române și tonul neutru
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
propune să dea o istorie propriu-zisă a imaginarului, ci un argument în favoarea unor abordări cât mai sistematizate în domeniu, o tot mai întinsă recunoaștere internațională. Editura Humanitas, cea care a mai publicat până acum o parte dintre lucrările lui Lucian Boia, își dovedește și de data aceasta excelența, în primul rând prin inițiativa sa și apoi prin condițiile grafice de apariție a volumului; cu atât mai mult sunt regretabile scăpările din traducerea Tatianei Mochi, mare amatoare de calcuri după franceză (vulgarisation
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
grafice de apariție a volumului; cu atât mai mult sunt regretabile scăpările din traducerea Tatianei Mochi, mare amatoare de calcuri după franceză (vulgarisation, exclavage, splendeur, nouvelle) și care face în câteva situații dovada unor scăpări de bună limbă românească. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, trad. Tatiana Mochi, Ed. Humanitas, București, 2000, 230 p., 69.000 lei.
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
și fertilă polemic (dar care polemică?) e o altă idee a autorului concretizată într-o fiziologie provocatoare, aceea a vulgarizatorului de profesie: "Nu trebuie să surprindă pe nimeni vizibilitatea de care se bucură vulgarizatori ai: principiilor relativismului cultural (Dl Lucian Boia), kremlinologiei și științei politice americane a anilor '60-'70 (Dl Stelian Tănase), idealurilor civic-comunitariene (D-na Ana Blandiana), ideilor liberalismului clasic (Dl H.-R. Patapievici) - și lista rămîne, evident, deschisă." Cîtă iconoclastie înviorătoare se ascunde în spatele numirilor suav interbelice cu
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Mircea Iorgulescu (dar pe el însuși, din Dilema, de ce nu s-o fi citind?). Și, apoi, Humanitas nu i-a publicat doar pe Eliade, Cioran, Noica, dar și pe cei pe care Tamás însuși îi consideră rara avis ai autocriticii, Boia și Patapievici. Biografia lui Stalin scrisă de Suvarin, și pomenită polemic de Iorgulescu, n-a apărut tot la Humanitas? Ca și atîția dintre corifeii gîndirii liberale, democratice și critice din secolul nostru. Îmi pare rău, dar nu înțeleg această orbire
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
plutind în jurul ei. E totuna cu a spune că, fără brîul de detalii prestigioase menite a deștepta pofta visării, Balcicul ar fi un loc tern pînă la serbezime, un sat mediocru pierdut la o margine de mare. Cartea lui Lucian Boia este istoria alegoriilor ce s-au așezat peste mica localitate în perioada interbelică. E schița unui destin ce promitea să crească în timp, între 1918 și 1940, dar care s-a oprit odată cu întoarcerea Cadrilaterului la bulgari. Mergînd pe firul
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
odată cu persoana suveranului. Volumul se citește ușor, grație analizei alerte, cu constatări lapidare și trimiteri precise. Informația e bogată, istoricul găsind-o în Arhivele Naționale, în manuscrisele Bibliotecii Academiei Române și în documentele MAE. Dacă informația cărții place, scrisul lui Lucian Boia nedumerește, fiindcă stilul i se apropie tot mai mult de reportajul revistelor ilustrate, cu fraze scurte, remarci sarcastice și acel gen de zugrăvire istorică care surprinde cancanul în dauna atmosferei de fundal. E o însușire verificată că naturile sarcastice nu
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
apropie tot mai mult de reportajul revistelor ilustrate, cu fraze scurte, remarci sarcastice și acel gen de zugrăvire istorică care surprinde cancanul în dauna atmosferei de fundal. E o însușire verificată că naturile sarcastice nu evocă, ci vituperează, iar Lucian Boia face parte din această categorie. Volumul nu are atmosferă, din cauza umorilor ironice ale autorului. Lipsește acel minim patos fără de care istoria devine un sec procesverbal destinat posterității. Cititorul găsește radiografia Balcicului, nu aerul lui, dar în comparație cu precizia informației, obiecția stilistică
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
Alexandru Niculescu Dacă îmi iau permisiunea de a mă implica în discuțiile despre lucrarea domnului Lucian Boia o fac dintr-un sentiment de solidaritate cu cei care de-a lungul vremii și-au pus aceeași întrebare: de ce sîntem noi, românii, „altfel“? De ce este țara noastră, România, „altfel“? Altfel... adică - ne putem întreba - nu este Franța și nu
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Crișana, opunînd o dîrză rezistență invaziei maghiarilor și regelui Arpad (889-907), a refuzat să se predea, invocînd pe „Domnul (Stăpînul) meu“ din Constantinopol. În virtutea aceleiași dependențe / alianțe a rezistat timp îndelungat alt voievod român, Glad (sec. IX-X), din Banat. Lucian Boia a caracterizat corect situația specială a entităților statale românești: le-a numit „de margine” (p. 9-10). Am putea spune însă... „la margine” fiindcă noi am apărat întotdeauna, dinăuntru, imperiul în care ne găseam integrați. Am apărat, de-a lungul Dunării
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
în sec. XIX datorită cîtorva boieri luminați. Desigur, nu se putea scrie totul într-o lucrare destinată a fi citită cu ușurință (stilul autorului, aproape jurnalistic, confirmă o asemenea ipoteză) de mulți. Dar tema este extrem de importantă și, dacă Lucian Boia are un mare merit este acela de a fi semnalat absența unei autodefiniri existențiale naționale și social-culturale. Ceea ce a întreprins D-sa - alături de ceea ce au scris și alții înaintea sa - nu poate constitui decît o inițiativă pasionantă, necesară în cultura
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
în 1913, Cadrilaterul îi revine României. Cu un dar nesperat, ascuns de o infrastructură proastă și de o demografie exotică - Balcicul. Recuperarea afectivă, în fapt, crearea legendei va fi mult mai lentă, dar și mult mai spectaculoasă. Peste ani, Lucian Boia vede urmele unei iubiri într-un catalog de expoziție (Doina Păuleanu, Balcicul în pictura românească, 2004, ediție revăzută, 2007), și se simte ispitit să refacă drumul pictorilor la Balcic, drumul reginei, drumul melancoliilor noastre, care se împletesc, atât de potrivit
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
publică din interbelic, a cărei legendă o stimulează pe cea a Balcicului, nu va fi departe și de intrigile de la curte, de problemele Regenței, de nebuniile lui Carol. Nedorind, pesemne, să amestece un loc frumos cu o istorie urâtă, Lucian Boia se păstrează în stilul celor care au scris despre Balcic ca despre o oază. Menționează, în treacăt, pelerinajul oamenilor politici la curtea, alternativă, a celei pe care o izolaseră, dar nu intră foarte adânc în problemele politice ale unei țări
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
conferințe. Pictorii revin în țara zguduită, din nou, de război. Scriitorii trăiesc din amintiri. Politicienii apucă alte drumuri, iar regina moare în străinătate, trimițându-și, cu limbă de moarte, inima la Balcic. După cedarea lui, glosează cu destulă amărăciune Lucian Boia, „inima reginei Maria și-a continuat peregrinarea. După Bran, a ajuns, în 1969, la București, trecând în grija Muzeului Național de Istorie. Multă vreme părăsite într-un depozit, cele două casete sunt acum expuse în sala Tezaurului. După atâta neodihnă
Povestea Balcicului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2769_a_4094]
-
figurant finisor cocleți forjor arcurar frânar ghemuitor gonaci hipnotizator inspector telegrame împletitor din panglică împletită legător de păr lichidator lumânărar mamoș porcine marinar legător mățar melanjorist motopompist nămolar numărător bani operator îngreunător mătase naturală operator scămoșetor pâslitor pieptănător poet preparator boia de ardei preparator surogate cafea prinzător câini râșnitor smalț salvator la ștrand smântânitor telefaxist tocător de furaje umplutor sifoane vestitor Deeeci? Oamenii ăștia au avize de practică? Sunt pedepsiți dacă nu lucrează bine? Dacă operator scămoșetorul nu operează-scămoșează bine, este
Vrem amenzi pentru fierbător-uscătorii de păr incompetenţi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21019_a_22344]
-
porno. Sunt ocupate însă brand-urile “piticul-porno”, “pensionara porno”, “eleva-porno“, “profesoara-porno”, precum și multe altele, pe care nu mi le amintesc acum. Căutați o nișă liberă, cu care să mergeți la sigur: “ciontolitor tranșator carne-porno”, “fierbător-uscător de păr-porno”, “mamoș porcine-porno”, “preparator boia de ardei-porno”, “tocător de furaje-porno” sau “salvator la ștrand-porno”. Succes! Dacă mi-au mai scăpat ceva rețete sigure, să mă mai ajute și cititorii. Mersi.
Celebrul preparator boia de ardei-porno by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21068_a_22393]
-
frânar ghemuitor gonaci hipnotizator inspector telegrame împletitor din panglică împletita lăcar legător de păr lichidator lumânărar mamoș porcine marinar legător mățar melanjorist moașa moașa șefa morar motopompist nămolar numărător bani operator îngreunător mătase naturală operator scămoșetor pâslitor pieptănător poet preparator boia de ardei preparator surogate cafea prinzător câini râșnitor smalt salvator la ștrand smântânitor telefaxist tocător de furaje umplutor sifoane vestitor
Operator scămoşetor sau fierbător-uscător de păr? Ce vreți să fiți? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21117_a_22442]
-
Istorie și ca neîndurători față de corupție. Ori, mai ales în zona balcanică, bieții țărani, meșteșugari, mici negustori NU puteau supraviețui fără a da mită slujbașilor intermediari, pe lîngă birul cerut de ocupația străină (turci, austrieci). După cum a arătat profesorul Lucian Boia, mita și corupția au fost motoarele de supraviețuire ale țărănimii și de promovare al unor tineri în condițiile sociale existente la noi, fiind mereu cotropiți de străini. Studiile istorice au demonstrat elocvent predominarea corupției mai ales în sisteme politice dictatoriale
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
influența pe care a avut-o asupra literaturii de la noi instaurarea regimului comunist. Punând permanent în corelație literatura cu geografia literară și geopolitica, Cornel Ungureanu ajunge la un soi de demitizare a istoriei literaturii, de tipul celei realizate de Lucian Boia în istoria propriu-zisă. Acest fapt este, cu siguranță, în măsură să-i nemulțumească (este puțin spus, de fapt, să-i scandalizeze) pe tradiționaliști. Fără patimă, dar și fără pudibonderii nejustificate, autorul discută subiecte dintre cele mai delicate, ignorate sau pasate
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
au fost cele mai semnificative pentru modificarea percepției identitare colective. Menționez dintre acestea câteva dintre cele mai importante din deceniul ultim al secolului trecut (prima decadă de libertate și speranță în România): bătălia din jurul mituri-lor declanșată de analiza lui Lucian Boia (1997 - 2000), disputa referitoare Istoria Transilvaniei (tratatul maghiar al Academiei de Științe și replicile românești) (1992-1993), mitul Nae Ionescu (1993 - 1995, 2000), scandalul din jurul Politicelor lui H.-R. Patapievici (1996), relevarea calității de victimă democrată a lui Mihail Sebastian în
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
ce intră în bibliografia cursurilor sale: Orbitor (Mircea Cărtărescu), Nașterea dorințelor lichide (Ruxandra Cesereanu), Cruciada copiilor (Florina Ilis), Întoarcerea huliganului (Norman Manea), Fals tratat de zvonuri și mistere (Dan Lungu), Atemschaukel/ Leagănul respirației (Herta Müller). Dar și Capcanele istoriei (Lucian Boia); O scurtă istorie a românilor, povestită celor tineri (Neagu Djuvara); Ion-Aurel Pop, Românii și România etc. Predă lingvistică, literatură română și studii regionale. Profesorii Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer abordează mai multe niveluri ale limbii, ale literaturii, ale culturii românești
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
mâncăruri caracteristice bucătăriilor maghiare, germane, sârbe dar și italiene, mai vechi sau mai noi. De o mare apreciere se bucură carnea de porc, sosurile obținute din rântaș și îmbunătățite cu smântână, legumele prăjite și înăbușite, bine condimentate cu piper, cimbru, boia de ardei și chimen, papricașul cu găluște și gulașul unguresc. Specifice regiunii sunt: sarmalele bănățene, cele mai mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
două motive: mai întîi, fiindcă este inclasabil; mai apoi, fiindcă e incorigibil. Nu cunosc autor care să nască mai multă nedumerire și să provoace mai multă contrariere. Începînd cu 1997, anul publicării volumului Istorie și mit în conștiința românească, Lucian Boia a tras după el trena unei nedumeriri mergînd pînă la consternare: pur și simplu nu-l puteai categorisi. Să ne amintim că atunci, în 1997, cartea stîrnise senzație nu atît prin noutatea informației - în fond era vorba de istoria știută
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]