744 matches
-
va vrea să aprindă țigara, aceasta va lua foc. 4. Pune în buzunarul unui prieten, fără să remarce, o bandă antifurt. Când o să iasă din magazin o sa fie declanșată alarma. 5. Pune într-o pungă de chipsuri o lingură de boia iute și o lingură de piper negru fin măcinat. Servește-ți apoi prietenii și urmărește-le reacția. 6. Când un membru al familiei doarme îi pui în mână frișcă și îl gâdili la nas, instinctiv va duce mâna să se
Vezi 10 idei de păcăleli pe care le poți face de 1 aprilie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64611_a_65936]
-
au gîndit corect. În plus, ei sînt orice altceva, dar nu niște oportuniști care pactizează cu adversarii în scopul unor foloase personale. Pur și simplu vederile lor nu se potrivesc cu cele ale regelui, ale social-democraților sau ale liberalilor. Potrivit lui Boia, a da trecutului o tentă de necesitate justițiară e o greșeală. De pildă, faptul că Germania a pierdut războiul dă naștere tentației de a crede că era fatal să-l piardă, cînd de fapt șansele de a-l cîștiga nu
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
P. Carp pentru încrîncenarea cu care se opunea intrării României în război contra nemților. E drept, unii intelectuali au colaborat cu ocupanții, dar „colaboraționiștii sînt patrioți care consideră că inamicul are dreptate" (p. 346), potrivit inspiratei definiții a lui Lucian Boia. Germanofilii e o carte în care autorul știe să intre în pielea personajelor, intuindu-le idealurile, depistîndu-le temerile și avînd grijă de a le așeza viața în contextul epocii. Într-un cuvînt știe să surprindă evantaiul de posibilități ale vremii
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
idee privește reputația pe care românii și-au creat-o în urma celor două conflagrații mondiale: versatili și imprevizibili, trădîndu-și aliații, pe scurt niște oameni în care nu se poate pune nici o nădejde în momentele grele. Sub unghiul lucidității, cartea lui Boia este o lecție de gîndire critică, mai precis o mostră de relativism istoric aplicat la perioada începutului de secol XX. Căci a fi critic e a fi relativ. Potrivit autorului, judecata istoriei e relativă la contextul și la motivațiile personajelor
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
a lui Enescu, în care marele compozitor își explică exilul prin aceea că n-a vrut să-și încalce „principiile și sentimentele” acceptând ocuparea țării de către sovietici. Am semnalat în R.L. și o altă informație aproximativă din cartea lui Lucian Boia, referitoare, aceea, la G.Ivașcu. Ceea ce atrage atenția în ambele nu sunt doar lipsa de temei științific sau aportul zvonurilor denigratoare, ci și accentul aproape exclusiv pus pe oportunismul și pe poltroneria (c’est le moins que l’on puisse
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
eliberat (v. Dicționarul la care m-am mai referit). Ce urmează? Urmează numirea ca redactor-șef la „Contemporanul” și, nu după mult timp, ca profesor la Universitate și șef al Catedrei de istoria literaturii române. „Impecabilă logică comunistă”, exclamă Lucian Boia, dar o logică este totuși de văzut în aceste răsturnări de situație, o logică nu chiar pe dos. Se schimbase cursul politic, regimul Dej, sub influența mai ales a lui Maurer, inițiase desovietizarea, căuta deschideri spre Occident. Intelectuali de factura
Cazul George Ivașcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5022_a_6347]
-
subintitulează, elita intelectuală românească între 1930 și 1950. Personal, găsesc aceste constatări un pic derutante. În sensul că se fac vinovate de un anume convenționalism de care, până acolo, cartea fusese cu totul străină. Nu că, punându-le pe hârtie, Boia n-ar avea dreptate. Din contra. Are prea multă dreptate. A vorbi despre naivitatea politică a intelectualilor e în fond un loc comun. Indiferent la ce epocă ne referim.) A vedea, la grămadă, în gândirea acestora o funciară lipsă de
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
spre verificare, diploma. E de-ajuns să fie scriitori. (Mai ales dacă sunt instituționalizați, prin apartenența la S.S.R.) Criteriul devine, totuși, destul de imprecis. Dar, chiar așa fiind, laxismul său e compensat de buna selecție valorică pe care o operează Lucian Boia. De fiecare dată, el notează, profesoral, cota legitimă a fiecăruia dintre numele menționate. Brătescu-Voinești, de pildă, mandatar al unuia din cele mai dizgrațioase discursuri din epocă, e pus la locul lui cu severitate: „Autor exclusiv de povestiri cu respirație scurtă
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
Barbu sunt doar câțiva dintre ei. Ironic de obicei (ar merita citate, prin efectul lor stilistic teribil câteva din butadele lui Lucian Boia), autorul Capcanelor istoriei devine, vizavi de aceștia, caustic de-a dreptul. Simțul valorii nu-i lipsește lui Boia. Chiar istoric fiind, are, în privința literaturii, bune judecăți. Nu însă întotdeauna și bune interpretări. Portretul lui Sadoveanu, de exemplu, e cumva influențat de o lectură reducționistă. Moralmente, Boia are dreptate. Doar că descrierea rămâne, oricum am lua-o, stridentă: „Ce
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
așa, nici altminteri. Sadoveanu e prea natural. Camil Petrescu, la polul celălalt, prea rafinat. Portretul lui are lipsa de expresivitate a portretelor robot. Cu toată megalomania lui, autorul Sufletelor tari nu vedea, chiar la tot pasul, idei, așa cum sugerează Lucian Boia: „Este un intelectual, chiar excesiv de intelectual. Construiește edificii de idei. Sunt intelectuali care în felul acesta demolează pentru a pune altceva în loc, alții care, dimpotrivă, susțin cursul istoriei, oricare ar fi el și oricât de contradictoriu. Pentru ei, istoria nu
Istoria ieroglifică (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4964_a_6289]
-
a Universității Caroline din Praga și a Asociației Cehia- România. Volumul cuprinde studii pe diverse paliere ale temei centrale, Identitatea românească, semnate de oameni de cultură din România, dar și din Cehia și Slovacia. Îi regăsim, între alții, pe Lucian Boia, Sorin Alexandrescu, Monica Spiridon și pe Libuša Vajdová, Jana Páleníková, Jiri Našinec și Libuše Valentová, cea care coordonează volumul și care este sufletul atâtor inițiative menite să promoveze cultura română în Cehia. Am remarcat eseul său din acest volum prin
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
G.Călinescu și contemporanii săi, 2, Minerva, 1987, p. 105: Scrisoarea 40, din 4 iulie 1941. 12 Gh. Țuțui, Contribuția P.N.P. la lupta pentru transformări democratice, în Analele Institutului de Istorie a Partidului, nr. 1/1966, p. 55. 13 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950, Humanitas, 2011, p. 236.
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Pleșu, Neagu Djuvara, Andrei Oișteanu și Adrian Cioroianu (moderator Aurel Vainer). Redăm mai jos intervenția lui Andrei Oișteanu. Un răspuns simplu la această întrebare ar suna așa: evreii din România sunt altfel pentru că (și în măsura în care) România este altfel (Vezi Lucian Boia, De ce este România altfel). Tema este mult prea vastă ca să o abordez acum în toată complexitatea ei. Voi încerca doar să punctez câteva elemente mai specifice comunității evreiești din România. România (și implicit comunitatea evreiască din România) s-a aflat
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
vrut să se extindă și mai mult. Astfel încât ei încearcă acum să recupereze. E ușor de înțeles ce încearcă Puțin. Încearcă să refacă Imperiul Rus, ceea ce e foarte periculos și de înțeles din punctul lor de vedere", a declarat Lucian Boia, marți, la Adevărul Live. Istoricul spune că nu se pune problema declanșării unui nou război mondial, desființând totodată expresia "istoria se repetă". Este un joc periculos pentru întreaga lume. Asta nu înseamnă că vom avea un nou război mondial fiindcă
Lucian Boia: Putin încearcă să refacă Imperiul Rus by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35725_a_37050]
-
de a fi plat este să recunoști de la început că nu deții cheia de înțelegere a istoriei. Nu știu cum va arăta viitorul și nici despre trecut nu sînt sigur că a fost așa cum ni-l închipuim - acesta e laitmotivul cărții lui Boia. Sau cu cuvintele lui: „Nu știm nimic despre viitor: iată concluzia, recunosc, dezamă- gitoare. Sau «știm» atît de multe lucruri, și atît de contradictorii, încît e ca și cum n-am ști.” (p. 120) Cu o inteligență bătînd spre sarcasm și cu
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
mai limpede. De fapt viitorul e o mare necunoscută, și cine pretinde că-l poate descifra e un impostor. În fața opacității iremediabile a viitorului, istoricul poate cel mult formula scenarii, fără a avea însă trufia de a poseda clarviziune. Pentru Boia, Occidentul a însemnat un tipar de civilizație înzestrat cu virtuți, dar și cu defecte. Dintre virtuți: credința în progres, în națiune și în democrație, considerate de autor cele trei religii seculare de tip apusean. Dintre defecte: colonialism, sclavie, războaie mondiale
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
e suplinită de creșterea apetenței pentru religii laice, precum cultul sănătății și devoțiunea ecologică. Aceste procese nu pot fi judecate în termeni morali, de aceea nu putem spune că sînt bune sau rele, ci doar că aduc schimbare. Tactica lui Boia e de a-și retrage prezența din conținutul considerațiilor de factură etică, respingînd verdictele tari în numele constatărilor neutre. A-i cere lui Lucian Boia să facă afirmații tranșante e de prisos. De aceea, pentru autor, nimic nu e mai bun
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
și vom afla.“ (p. 106) Accesibilă pînă la pragul facilității, cartea se citește între două stații de tren, fără ca în final să rămîi cu ceva memorabil. Volumul aduce cu o broșură uimitor de inconsistentă pentru un autor de inteligența lui Boia. Subțirimea ideatică sare în ochi, iar cele trei scenarii formulate în privința UE dau impresia de expediere urgentă a unei probleme prea încurcate pentru a fi tratată în scris. UE se rupe, nu se rupe, sau se împarte pe zone de
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
și să subscrie la propria dispariție, este regăsirea încrederii în sine și redescoperirea gustului marilor idealuri care l-au pus cîndva în mișcare. Nu sînt deloc sigur că așa va fi.” (p.121) Ideea sună straniu în gura lui Lucian Boia, un istoric care și-a făcut un blazon din a înfiera idealurile drept mituri, care, chiar dacă și-au avut rostul odată, azi sînt nu numai pe ducă, dar sînt chiar pernicioase. „Gustul marilor idealuri” nu intră în vocabularul lui Lucian
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
proaspăt, boia dulce, 300 gr. arpagic, 500 gr.ciuperci mici, o cană zeamă de carne, amidon și mentă. Mod de preparare: Se alege pulpa din spate a mielului. Se spală, se sărează și condimentează cu piper, rozmarin, usturoi verde și boia dulce. Se lasă să stea la macerat 30 minute. După aceea se rumenește în unt pe ambele părți. Se pun într-o tavă de cuptor felii subțiri de slănină, se așează friptura, se adaugă arpagicul și ciupercile, se pune o
Paște 2014. Finalista Masterchef, rețetă de Paște: miel cu rozmarin by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36270_a_37595]
-
postura de om care spală vasele, tânărul worker & traveller devine ușor un „manager al resturilor îmbelșugate”, colportorul tuturor materiilor care rămân în urmă după ce marele ospăț a trecut: „am înotat în zoaie împreună/ căluți de mare din zgârci planton din boia/ și alte condimente carcasele homarilor/ animăluțe exotice care secretau/ un lichid uleios și rece spumă de înălbitor/ lumină grena/ ghemuit lângă mașina de spălat vase/ râcâiam resturile prăjiturilor din tăvi/ pantalonii îmi alunecau/ fesele luminau bucătăria dulapurile de inox/ hotele
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
pariziană - e suficient să explice amploarea fenomenului.” Faptul că în marea Franță mass-media se comportă ca și în mica Românie să fie oare de natură a ne consola de vidul mediatic estival (și nu numai!) de la noi? România altfel, domnule Boia?
Și la alții ca la noi () [Corola-journal/Journalistic/3259_a_4584]
-
însă a fi mult mai populară în epoca. Note 1 Istoricul Adrian Cioroianu la dezbaterea pe marginea lansării articolului sau "Un nedreptățit: regele Carol al II-lea al României" în luna februarie 2011, în revistă Istorie și civilizație. 2 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 53, p. 116, p. 181. 3 Rose-Marie Lagrave, "Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
p. 233. 14 Dimitrie Gusti, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", 1934-1938 (1938), p. XXIII, p. XXXI. 15 Antonio Momoc, op. cît., 2012, p. 40, p. 138, p. 144, p. 360. 16 Zoltán Rostás, op. cît., 2014. 17 Ibidem. 18 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 100, p. 106. 19 Primul studiu publicat bazat pe Arhiva de Istorie Orală Rostás Zoltán (AIORZ) a fost volumul Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]