336 matches
-
din domeniu. În încheierea festivalului de anul acesta, pe 30 octombrie, de la ora 19.00 va avea loc un concert al orchestrei "Universitaria" a Universității Naționale de Muzică București. Dirijor este Alexandru Ganea, iar soliști sunt Ștefan Cazacu (violoncel), Ana Boiangiu (oboi), Laura Șandru (vioară). În program: P.I. Ceaikovski, A. Marcello, W.A. Mozart. Partenerii DIPLOMA Universitățile partenere DIPLOMA din București sunt: Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea Națională de Muzică din București
DIPLOMA 2016 prezintă în premieră noua generație de artiști români [Corola-blog/BlogPost/100080_a_101372]
-
și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi Ioan, Stoian
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
momente malefice, printr-un limbaj adecvat conținutului. Experiență și pricepere, care pot duce și la construcții mai ample, la realizarea unui roman psihologic cu procedeele dicției realiste. Autoarea dovedește fantezie, forță expresivă, subtile investigații psihologice, care impresionează la lectură. Raisa Boiangiu .................................................................................. Camelia Ardelean, vinovată de a scrie cu propriul ei talent Cine nu a crezut în talentul și puterea de a scrie a Cameliei Ardelean, s-a înșelat! Iată că, după apariția celor cinci cărți de poeme, autoarea vine spre cititorii
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
fost deschisă de către prof. Antonia Bodea, președinta cenaclului, care a rostit salutul de întâmpinare și a anunțat programul de activități. Cu acest prilej, au fost salutați cei mai noi participanți la întâlnirile iubitorilor de literatură: Cornel Petruș, Lili Lazăr, Ilie Boiangiu și Bogdan Boboc. A luat cuvântul Al. Florin Țene, președintele național al LSR, a prezentat raportul de activitate al filialelor din țară. A fost felicitată Filiala Olt, care a tipărit recent o antologie cu scrierilor membrilor săi, și timișoreanca Doina
ŞEDINŢA LUNARĂ A CENACLULUI ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371896_a_373225]
-
totul și să ne străduim, cât ne stă în putință, pentru pregătirea acesteia: trebuie să stăm de vorbă cu poeții, cu scriitorii, cu oratorii și cu toți oamenii, de la care am putea avea un folos oarecare pentru cultivarea sufletului. După cum boiangiii pregătesc mai întâi cu oarecare operații obiectul care are să primească vopseaua, iar în urmă îl colorează, purpuriu sau altfel, tot așa și noi, dacă voim ca slava binelui să rămână tot timpul nedespărțită de noi, să ascultăm învățăturile sfinte și
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
Aiud, fiind deținut politic între anii 1955 - 1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi Ioan, Stoian
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
tema „Mihai Eminescu împotriva denigrării lui Al.I. Cuzaˮ, iar Iulian Patca a i-a realizat făuritorului României moderne o schiță de portret. Doina Mărghitaș a prezentat varianta prima a unui emoționant reportaj pe care îl are în lucru. Ilie Boiangiu a dat citire eseului sau închinat Luceafărului poeziei românești. „Poeziaˮ elogiativa închinata de Gavril Moisa, secretarul LSR, Silviei Popescu a fost răsplătita de public cu furtunoase aplauze. I s-a alăturat în demers epigramistul Eugen Albu, care i-a mulțumit
SEARA IUBITORILOR DE CUVÂNT LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376203_a_377532]
-
întotdeauna, ce a răsplătit cu catrene autorii publicațiilor lansate, Vasile Puiu Sfârlea, cu un emoționant poem patriotic, Raveca Vlașin, cu poemul de sezon Al.F. Țene, Titina Nica Țene Aneta Katona, și membrii mai noi ai cenaclului, Lili Lazăr, Ilie Boiangiu și Cornel Petruș. Reuniunea festivă s a încheiat într o atmosferă prieteneasca. Următoarea ședință va avea loc joi 29 ianuarie 2015. Voichița Pălăcean Vereș Referință Bibliografica: Mireasma de sărbători la Cenaclul „Artur Silvestriˮ din Cluj-Napoca / Voichița Pălăcean Vereș : Confluente Literare
MIREASMĂ DE SĂRBĂTORI LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371776_a_373105]
-
are, să samene, să treiere etc. și toată munca aceasta dă drept rezultat un obiect, pe care omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lână, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O serie îmagazinată de muncă se schimbă pe o alta - deci, în ultimă redacțiune, se schimbă nu numai marfă pe marfă, ci muncă pe muncă. Omul însă nu schimbă direct marfa ce-o are pe cea care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Boiangiu; 22. IX. 1962, Osica de Sus, j. Olt), poet. Este fiul Constantinei (n. Marica) și al lui Ioan Coande, muncitor. După absolvirea Liceului de Filologie-Istorie din Craiova, urmează cursurile postliceale ale unei școli de cadastru, iar mai târziu va deveni
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
vicelideri); Știrbeț Cornel (secretar); Alecu Valeriu; Anastase Roberta Alma; Andronache Gabriel; Anghel Florin Serghei; Ardeleanu Sanda-Maria; Arion Viorel; Avram Marian; Axenie Carmen; Bălan Ioan, Barbu Sulfina; Bădălan Eugen; Bădulescu Adrian; Bărbulescu Daniel-Ionuț; Blaga Iosif Veniamin; Bode Lucian Nicolae; Boghicevici Claudia; Boiangiu Victor; Boldea Mihail; Bot Octavian; Botiș Ioan-Nelu; Boureanu Cristian Alexandru; Brînză William Gabriel; Bud Nicolae; Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu; Buta Sorin Gheorghe; Canacheu Costică; Cantaragiu Bogdan; Călian Petru; Cărare Viorel; Chircu Doinița-Mariana; Chirilă Constantin; Ciobanu Gheorghe; Cionca-Arghir Iustin-Marinel; Croitoru Cătălin; Dascălu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cincizeci de bancheri, pe primii săi două sute de negustori, pe primii săi șase sute de cultivatori, pe primii săi cincizeci de fierari, pe primii săi cincizeci de fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști, pe primii săi cincizeci de țesători de mătase, pe primii săi cincizeci de fabricanți de postav, pe primii săi cincizeci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce se vânzolesc într-un grotesc în care nuanța bufă (se face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul de gogomănie, mărunții birocrați (Boiangiu, din Trăsura la scară, Berzea, din Aprilie, dimineața), figurând impostura agresivă, sunt rostiți de un limbaj de lemn, care se vede că încă nu și-a trăit traiul. FLORIN FAIFER SCRIERI: Ediție specială, București, 1975; Concediu nelimitat, București, 1976; Ochelari
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
în care erau reprezentați în populația totală și cea activă a țării, din totalul meseriașilor, am aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
următori Florica Ichim comentează „autografele” lui Camil Petrescu, Ștefan Cazimir scrie Cu eroii lui Caragiale prin București, V. Moglescu realizează o scurtă biografie a lui Beaumarchais, iar Valentin Silvestru vorbește despre Actorul în memoria cronicarului. În fine, în 1989, Magdalena Boiangiu analizează Fenomenul Vâsoțki. Texte dramatice semnează Teodor Mazilu - Mobilă și durere (1980), Alexandru Sever - farsa pseudoistorică Visul impostorului (1981), Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Tudor Popescu, Anda Boldur, Ion Băieșu, Matei Vișniec - schița dramatică în două secvențe Omul care vorbește singur
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
semnează Teodor Mazilu - Mobilă și durere (1980), Alexandru Sever - farsa pseudoistorică Visul impostorului (1981), Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Tudor Popescu, Anda Boldur, Ion Băieșu, Matei Vișniec - schița dramatică în două secvențe Omul care vorbește singur, Sorana Coroamă-Stanca, Eugenia Busuioceanu, Magdalena Boiangiu și Bedros Horasangian - Unde dai și unde crapă... La rubrica de evocări și interviuri, Dan Deșliu rememorează trei întâlniri cu Lucia Sturdza Bulandra (1980), Dinu Kivu discută cu Marin Sorescu, în timp ce, cu prilejul centenarului nașterii lui Constantin Tănase, Elly Roman
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
materiei colorante să pătrundă în profunzime în fibrele țesutului”136), care îi chinuia pe vopsitorii occidentali, atunci când schimbau culoarea unor postavuri de lux, nu se punea, probabil, în spațiul românesc. Nu sunt știri care să ne convingă că meseria de boiangiu nici nu era una „reprobată”, boiangii „certăreți” („artizani misterioși și îngrijorători”, „turbulenți, sfadalagii, chițibușuri, și secreți”137) fiind marginalizați, fiindcă „manipulează niște substanțe periculoase, strică aerul, murdăresc apa râurilor, sunt mârșavi, poartă straie pătate, au unghiile, fața și părul maculate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în fibrele țesutului”136), care îi chinuia pe vopsitorii occidentali, atunci când schimbau culoarea unor postavuri de lux, nu se punea, probabil, în spațiul românesc. Nu sunt știri care să ne convingă că meseria de boiangiu nici nu era una „reprobată”, boiangii „certăreți” („artizani misterioși și îngrijorători”, „turbulenți, sfadalagii, chițibușuri, și secreți”137) fiind marginalizați, fiindcă „manipulează niște substanțe periculoase, strică aerul, murdăresc apa râurilor, sunt mârșavi, poartă straie pătate, au unghiile, fața și părul maculate 138. Boiangii din București - aflați nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu era una „reprobată”, boiangii „certăreți” („artizani misterioși și îngrijorători”, „turbulenți, sfadalagii, chițibușuri, și secreți”137) fiind marginalizați, fiindcă „manipulează niște substanțe periculoase, strică aerul, murdăresc apa râurilor, sunt mârșavi, poartă straie pătate, au unghiile, fața și părul maculate 138. Boiangii din București - aflați nu prea departe de „mica vopsitorie” și „specializați”, indiscutabil, într-o singură gamă de culori - erau așezați chiar în Târgul din Lăuntru (mărginit la răsărit de bisericile Scaune și Sfântul Gheorghe Vechi, la apus - de hanul Sfântul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răsărit de bisericile Scaune și Sfântul Gheorghe Vechi, la apus - de hanul Sfântul Ioan cel Mare și de Mănăstirea Sărindar, la nord - de Mănăstirile Sfântul Sava și Colțea și la miazăzi - de râul Dâmbovița). Aici se afla o „Uliță a Boiangiilor” (căreia i se mai spunea și „în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la apus - de hanul Sfântul Ioan cel Mare și de Mănăstirea Sărindar, la nord - de Mănăstirile Sfântul Sava și Colțea și la miazăzi - de râul Dâmbovița). Aici se afla o „Uliță a Boiangiilor” (căreia i se mai spunea și „în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se înființa abia în 1843141. Sigur că reprezentantele elitelor, atunci când deveneau văduve, nu apelau la serviciile boiangiilor. Ele își reînnoiau garderoba 142, își cumpărau straie negre sau postavuri scumpe de aceiași culoare pentru a-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se înființa abia în 1843141. Sigur că reprezentantele elitelor, atunci când deveneau văduve, nu apelau la serviciile boiangiilor. Ele își reînnoiau garderoba 142, își cumpărau straie negre sau postavuri scumpe de aceiași culoare pentru a-și face haine potrivite condiției lor. Când i-a pozat, în 1521 sau, mai sigur, după acest an, pictorului pentru icoana „Coborârea de pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
9 apartamente, București, Sos. Ștefan cel Mare 6. 3709. Iliescu Paul și Georgeta, 5 apartamente, București, str. Ep. Chesari 15. 3710. Ioachimescu Nicolae, 4 apartamente, București, str. 14 Martie 9A. 3711. Ioanovici Emilia și Leles, 4 apartamente, București, str. R. Boiangiu 30. Tg. Jiu, str. 14 Octombrie. 3712. Ivanov Paulina, 7 apartamente, București, str. Isvor 42. 3713. Ioniță Nic. Voica, 7 apartamente, București, str. Sirenelor 28. 3714. Ionescu D-tru și Constantă, 7 apartamente, București, str. Română 49. 3715. Ionescu Cornelia, 11
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]