12,392 matches
-
cunosc, dar nu le-am străbătut niciodată așa. Din centru spre margine, de la kilometrul zero, la Mîntuleasa, Pache Protopopescu, Obor, Lacul Tei și retur. E dramatismul poetic al lui Cristian Popescu, înăuntru și afară. Bucurii, euforii, bahice și nu numai, boieri și aurolaci, angoase, creatori, familia, scrisul, Arta Popescu, iubiri, iubite. Ca și pe stradă. Lumi care se pot urmări în oglindă, de multe ori. Chiar și burțile sau speculațiile pe care le face spectacolul mi se par timpi necesari de
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
prezent din plin și în cronici; la Neculce, cel puțin, informațiile esențiale despre noii domni privesc aproape întotdeauna nivelul și structura taxelor (în prefețele din perioada comunistă obsesia fiscală era uneori scuzată prin deplîngerea orizontului îngust, "de clasă", al cronicarului-mare boier!). De la Neculce aflăm că Mihai-vodă "au scos văcărit, de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos văcărit și vădrărit tot odată
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
logic, undeva între Petroșani și Slatina, iar Bucureștiul este, în sfârșit!, port la Marea Neagră între Capul Midia și Insula Șerpilor... Fila 12. Într-una din serile trecute, la cam toate rubricile de sport ale telejurnalelor, un preot oltean aducând a boier speriat de Florin Piersic pe vremea când acesta o îmbrățișa haiducește pe Marga Barbu, înălța spre cer, cu toată cucernicia, o rugăciune în ediție nouă și adaptată: -Doamne-Dumnezeule, zicea, cerșind și cu privirea înlăcrimată Divinitatea, fă ca titlul de campioană
Alte file de jurnal estival by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12614_a_13939]
-
unul, în nici un caz. Nu cred c-aș fi avut mai mult respect față de domnitorul cel "iute vărsătoriu de sânge nevinovat" decât am pentru Iliescu și hoardele lui de mineri. Și nici mare simpatie n-am pentru că-i tăia pe boierii ce se opuneau vocii sale dictatoriale, exact pentru motivul pentru care n-am pentru Iliescu, astăzi, că nu-i "taie" pe baroni. Ce să fac, autoritarismul de orice tip îmi repugnă, oricât ar fi el de poleit cu litera de
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
condeiul său revine constant, i se pare lui Petre Pandrea a fi Mihai Ralea: "La Ralea te poți aștepta să mintă chiar cînd spune adevărul!". "La el totul este farsă, grefată pe o biologie apetentă", "supunere lașă și frică față de boierii guvernanți de orice clasă", "mimează, universitar, cultul științei și gustul pentru artă. Fondul este pur alimentar: să aibă pîine, brînză și ceapă multă pe masă". Diatriba continuă cu ferocitate: "A început cățăratul oricum, oricînd, fără scrupule, cu umilințe și îndrăzneli
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
chiar tinere, cu implicată convingere afirmînd forța noii literaturi ignorate, cu acribie demontînd mecanismele stereotipiilor naționale, cu distanță judecînd strategiile de autoconservare ale predecembrismului literar. Cu alte arme decît cele ale unui Ciprian Șiulea (Retori, simulacre, imposturi) sau Sorin Matei (Boierii minții), dar cu la fel de multă inteligență, Radu Pavel Gheo își face, ca și aceștia, o marcă identitară din zguduirea poncifelor de toate zilele ale unui mediu cultural nici mai bun, nici mai rău, în esența lui, decît oricare altul de pe
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
fapt. Nu-i ca să spui că era bine sau că era rău. Poți să spui că e foarte rău, dar e un fapt. E faptul că puterea politică și economică au fost în mîna unui grup destul de restrîns de mari boieri, care, dinainte de Descălecătoare, cînd vorbește diploma ioaniților dată de regele Ungariei unor cavaleri francezi din }ara Sfîntă, în fine, din Palestina, în 1247 vorbește de "majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
dinainte de Descălecătoare, cînd vorbește diploma ioaniților dată de regele Ungariei unor cavaleri francezi din }ara Sfîntă, în fine, din Palestina, în 1247 vorbește de "majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia să fie șefi de
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Sfîntă, în fine, din Palestina, în 1247 vorbește de "majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia să fie șefi de clan. Și sînt cîțiva care au jucat un rol politic și sînt foarte frumoase poezii
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Juvara, asta din cauza pronunțării leneșe a moldovenilor, care spuneau domnule jeneral, mă doare jenunchiul, mă uit pe jeam... Așa Giuvara devenit Juvara la moldoveni. Și încă o dată, noi nu am apucat în }ara Românească sau în Moldova să fim mari boieri, niciodată. Dacă au avut ranguri de boieri de clasa a treia sau a doua, au fost, bănuiesc, cumpărate ca să nu plătească impozite, ca să facă comerț. S-au îmbogățit prin comerț, asta în jurul lui 1800. Dar interesant că după 1848 încolo
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
care spuneau domnule jeneral, mă doare jenunchiul, mă uit pe jeam... Așa Giuvara devenit Juvara la moldoveni. Și încă o dată, noi nu am apucat în }ara Românească sau în Moldova să fim mari boieri, niciodată. Dacă au avut ranguri de boieri de clasa a treia sau a doua, au fost, bănuiesc, cumpărate ca să nu plătească impozite, ca să facă comerț. S-au îmbogățit prin comerț, asta în jurul lui 1800. Dar interesant că după 1848 încolo s-au pasionat pentru politică. De pildă
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
este că în momentul în care se căsătorește taică-meu cu mama, sau mama cu taică-meu, exista un fel de deosebire socială între cele două familii : Djuvăreștii erau o familie care urca și Grădiștenii erau o familie de vechi boieri înrudiți cu toată aristocrația românească, cu cea din Muntenia și din Moldova, și probabil că au avut impresia că era un fel de mezalianță. Nu era echivalent pe vremea aceea. Astăzi lumea nu-și mai dă seama de aceste" - Casa
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
de instantanee: Dionis din Sakuntala joacă tenis cu Fräulein Lotte pe o pajiște din creierii munților. Scena, de un "pitoresc livresc" neverosimil, își găsește, totuși, în modul aparte de receptare a lecturii armonia contextuală. Memorabilă este și secvența în care boierul din Alcyon sau Diavolul alb poruncește "să se aprindă cățuia cu mirodenii și să se dea drumul la ferestre" în urma dezgustătorului Iani, la fel cum Dinu Murguleț aerisește după vizita lui Tănase Scatiu, "să iasă mirosul de mitocan". Este un
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
de amărăciune,sarcasm și acut spirit polemic, campaniile anti Patapievici și, implicit, împotriva grupului de la Păltiniș, din perioada care a urmat apariției volumului Omul recent, glosînd în mod direc în jurul cărții lui Sorin Adam Matei, deja celebră din pricina celebrității referentului, Boierii minții... etc.etc. Concluzia lui Christain Crăciun este lipsită de orice echivoc și sună astfel: ,,Cartea aceasta (a lui Sorin Adam Matei, n.n.), haotică și resentimentară, este, din păcate, un simptom al unei evoluții culturale ce se poate agrava. Personal, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
Crăciun este lipsită de orice echivoc și sună astfel: ,,Cartea aceasta (a lui Sorin Adam Matei, n.n.), haotică și resentimentară, este, din păcate, un simptom al unei evoluții culturale ce se poate agrava. Personal, pentru a prelua titlul cărții, între boierii minții și ciocoii minții, îi voi prefera întotdeauna pe boieri". ...și revistele sătești. n tradiția culturală bănățeană, publicațiile sătești ocupă un loc privilegiat. Numai în zona Oravița apăreau, în perioada interbelică, peste cincizeci de reviste, iar efectul lor cultural poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
aceasta (a lui Sorin Adam Matei, n.n.), haotică și resentimentară, este, din păcate, un simptom al unei evoluții culturale ce se poate agrava. Personal, pentru a prelua titlul cărții, între boierii minții și ciocoii minții, îi voi prefera întotdeauna pe boieri". ...și revistele sătești. n tradiția culturală bănățeană, publicațiile sătești ocupă un loc privilegiat. Numai în zona Oravița apăreau, în perioada interbelică, peste cincizeci de reviste, iar efectul lor cultural poate fi și astăzi evaluat prin enorma densitate a poeților țărani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
mândri; ei credeau că Dumnezeu trebuie să-i ajute, nu ca pe toată lumea, ci într-un mod cu totul special. Ba chiar aveau adeseori impresia că El îi nedreptățește așa precum gingaș s-a exprimat un velvornic în ale fotbalului, boier cu stare și mare iubitor de fală: "Nu știu de ce Dumnezeu a ținut cu englezii... ce taină o fi aici?" Oamenii aceștia au avut mulți conducători curajoși, care s-au luptat cu neamurile ce într-una voiau să le cotropească
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
lungă, dintr-o stofă cam prea groasă, cu pantalon pepit, ori o haină gri, mai subțire. Era așa de elegant în costumul ăsta al lui improvizat, de el inventat, care nu corespundea cu nici o modă... Așa de fermecător și de boier... Într-adevăr cîțiva oameni am cunoscut care se vedea din prima clipă și din fiecare gest, din cel mai neînsemnat gest reflex, cît de mari boieri erau. Fenomenul ăsta nu e așa de frecvent. Sunt mai mulți decît credem, dar
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
de el inventat, care nu corespundea cu nici o modă... Așa de fermecător și de boier... Într-adevăr cîțiva oameni am cunoscut care se vedea din prima clipă și din fiecare gest, din cel mai neînsemnat gest reflex, cît de mari boieri erau. Fenomenul ăsta nu e așa de frecvent. Sunt mai mulți decît credem, dar nu așa de mulți cum s-ar putea crede, fiindcă ar putea să pară că nu e greu să ai această aparență. Nu e greu, dar
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
poet.// Să nu ne-aducem aminte/ De ce-a fost urât, neplăcut./ Viața ne duce-nainte.../ Ascultă, eu sunt un tăcut!" (Gheorghe Andrei) Gânditorul de la Antena 1 Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Horia-Roman Patapievici sunt bieți copii pe lângă Mircea Badea - singurul boier al minții adevărat din România. În fiecare dimineață, la Antena 1, cu ziarele proaspăt apărute înșirate pe masa de care își sprijină coatele, el face o revistă a presei filosofico-politico-morală întreruptă de cugetări, întrebări retorice și tăceri semnificative (marcate de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
femeile cu femei, dar bărbații să nu sărute femeile 8." Tradiția sărutului pascal era totuși independentă de orice condiție socială și sexuală, afirmînd egalitatea oamenilor în fața evenimentului care aduce bucurie omenirii întregi: reînvierea lui Hristos 9. De aceea, nici un mare boier rus nu refuza sărutul cerut de cel mai umil mujic al său iar modestia nu putea servi drept scuză femeii măritate, nici pudoarea fetei tinere pure pentru a se sustrage sărutului pascal. Sărutul pe gură face parte din riturile slujbei
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
jocuri de cuvinte și formule expresive noi. Sigla - tratată ca un substantiv comun, adaptată gramatical prin articulare - produce efecte de contrast comic prin integrarea în contexte tradiționale, de pildă în scenariul basmului, pentru care era consacrat limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003, 20). În spațiile de pe internet deschise discuțiilor libere, referirile la limitele intelectuale ale interlocutorilor sînt frecvente, IQ-ul substituind în stilul colocvial posibile exprimări mai vulgare
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
nu știu de ce interesează mai puțin acest strămoș al europenizării și al europenității -, s-a vorbit însă cu o formulă devenită stereotip, anume complexul Dinicu Golescu. Nu se poate vorbi mai degrabă de o vocație Dinicu Golescu?! În fond, acel boier valah, care călătorește târziu în Europa, descoperă Europa, scrie o carte despre ceea ce a văzut acolo, se întoarce în țară și încearcă să înființeze instituții de tip european. Era un complex? Era o vocație! A.M. : Fără discuție. Știți foarte bine
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
ne mai pară. A doua istorie se abate de la Bucureștiul unei belle époque pe ducă, stînd, la rîndu-i, pe amintiri (la a treia generație) de la Junimea, la Moldova ,moștenită" după mamă, cu vacanțele la Blânzi, printre țărani care împărțeau cu boierii lor simpla, adevărata noblețe. Sînt fîșii egale de memorie care-și cedează rîndul într-o cronică vivantă, în așa fel încît atunci cînd crește una, cealaltă o urmează ca un tiv. O mărturie, de la țară, de la oraș, potrivită, într-un
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
turiferar și un măscărici la masa omnipotenților politici și a autocraților sociali. Se dă pe lîngă bogătași pentru un picuș. E milog, om sănătos, care refuză să ia viața și munca pieptiș, știindu-se pe linia minimei rezistențe. Pîndește ofranda boierilor și dă cu bîzdoaca unde i se poruncește". Patosul judecății pe muchie al unor asemenea propoziții le impune oricum reflecției noastre, cu perspectiva rezonabilă a unei aprobări pe un lot de exemple îndeajuns de cuprinzător... S-ar putea crede, în
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]