2,657 matches
-
familiei, care m-au transpus în epoca și mediul în care a trăit și a creat întemeietorul muzicii moderne românești, Ciprian Porumbescu (1853-1883). Am intrat, doar la câteva sute de metri mai departe, cuprins de pioșenie, într-un fost conac boieresc, având arhitectura secolului XVII. Aici se afla Muzeul Ciprian Porumbescu, inaugurat în anul 1971. Am cunoscut, prin numeroasele obiecte, fotografii, partituri originale, scrisori în manuscris și copii de pe multe documente, personalitatea marelui compozitor. De aici am plecat, cu „bateriile” încărcate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
franceză, nu i-a fost niciodată nici rușine, nici teamă de muncă. În Canada a tăiat și lemne în pădure, a construit și vapoare, dar a lucrat și în primărie, la Vancouver, și să nu uităm, se trăgea din neam boieresc, trăise un timp la Paris dar era realist, respectuos și harnic. Nu s-a hrănit niciodată cu himere. “Ce bine e să fii...în brațele cuiva!” La Montreal, Radu Bumbaru cunoaște o canadiancă de origine franceză, cu numele Louise - o
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
TRADIȚIA POPULARĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu putem să începem un rând despre „mărțișor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi familii boierești, membru al Academiei Române), scrise la 1873 (Încercări literare, Iași) și menite să înfățișeze starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea; vom vedea însă că această caracterizare se potrivește și mai bine cu realitatea de acum, semn că
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
vrei un viitor Copiii tăi pierduții ,nu poți să îi mai crești I-ai pribegit prin lume să-și caute popor Se pierde această țară fără să ocrotești Sămânță seculară cu jertfă din ogor! Te-au cumpărat din umbră slugile boierești, Așteaptă să îți taie bucăți din propriul steag Acei ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde pe castelul ce încă nu-i clădit
SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1489440762.html [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
-
princesse aimee!” - Ne bucurăm și vă mulțumim de primirea făcută! - i-am răspuns, privind spre soție. Într-un colț, Nae Ionescu zâmbea complice, care, după cum știm, era iubitul mai tanar al soției lui Enescu. Acesta caută să-și găsească origini boierești, prin Băleni, de care-l lega o rudă a lui. Acesta începuse, deja, să ne vorbească despre Platon și 4 Pitagora, în timp ce Enescu ne cântă la vioară și Cella Delavracea la pian. După audiția (cât să fi durat?) unui concert
MÂNUŞA DE BOX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Manusa_de_box.html [Corola-blog/BlogPost/354355_a_355684]
-
pe când eram în clasa întâi, când străbunicul meu mi-a ținut ziua doar în familie și pe care mi-l amintesc bătrân în capul unei mese lungi lăudându-mă pentru premiul trei la secția germană, care locuia într-o casă boierească cu uși și camere înalte având o terasă plină de mușcate pe pervaze de îți era mai mare dragul să stai vara și de unde se vedea vârful unui munte ce veghea ca un martor al oropsiților, fărădelegilor și nedreptăților. Casa
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_ii.html [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
de frumos, seniorul Vișan cu cunoștințele temeinice ale tinerei doctore în arhitectură peisagistică, Alexandra. Și, alături de acestea, doamna Conacului ne-a răsfățat cu varietatea artei culinare, cu țuica veche de Argeș, cu soiurile de vin ispititoare de Sâmburești, cu atmosfera boierească de festin, cu conversațiile rafinate, diverse. Și, așa cum se cuvine la un adevărat Conac, seara ne-am reunit cu alți fini sosiți tocmai din Canada... Sâmbătă: + Acoperământul Maicii Domnului, Sf. Ap. Anania, Sf. Cuv. Roman Melodul, Sf. Cuv. Iosif și
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
zidit sus pe colină un Cuib de vultur, unde în clipele de răgaz privește bolta înstelată cu telescopul său misterios, iar în amvonul isihiei scrie cărți folositoare sufletului creștin. Am fost de câteva ori în acest faimos Cuib, când gazda boierească te invită la masa sa artistocrată ținând morțiș să servească întâi musafirii și apoi pe domnia sa. De companie ce să mai spun, decât că este un om cult, galant, fascinant și demn de Înălțimea sa eclesială și la propriu și
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
fermecătoare și unică, își înmulțește averea spirituală a frumuseții și plăcerii petrecerii în mijlocul naturii, de o mie de ori! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Poveste de drumeție la Sinaia, cu un Popas Alpin și un slujitor boieresc: Mihai Cojocaru / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1467489158.html [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
Simona Tache Într-un sat din Bărăgan în care femeile iau bătaie ca la fasole de la bărbații lor, mamaie a dus și încă mai duce un trai boieresc alături de tataie. N-a fost bețiv, n-a fost fustangiu și nu a bătut-o. O singură dată a încercat să o caftească, în tinerețe, la începutul căsniciei lor. Aveau deja doi copii, pe maică-mea și pe fratele ei
Cum a vrut tataie s-o bată pe mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20752_a_22077]
-
avut o legătură de profunzime cu apostolatul isihast al Cuviosului Grigorie Sinaitul și al ucenicilor acestuia” . Despre „Schimbarea la Față” de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea O frumoasă ilustrare a acestor concluzii o reprezentă bisericuța-bolniță a mănăstirii Bistrița (jud. Vâlcea). Ctitorie a importantei familii boierești a Craioveștilor, mănăstirea Bistrița a fost construită în anul 1494 și rezidită după anul 1512, întrucât în anul 1509 a fost grav avariată de domnul Mihnea cel Rău (1508-1509) aflat în conflict cu boierii Craiovești. Rolul decisiv în restaurare l-
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu hramul „Intrarea în Biserică” -declarată monument istoric- a fost ridicată între
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
învățămînt. Ca profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții sociale
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460200390.html [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]
-
Mihai trebuie grabnic înscăunat pe tronul celor trei principate, rosti Miron Potcoavă. - Unirea Severinelor, Gorjiilor și Vâlcelelor era marele vis al domnitorului Radu Valdescu. - Dar Mihai este prea tânăr pentru așa ceva! - Domnia ta vei veghea alături de el, iar noi și sfatul boieresc, alcătuit în mod egal din cele trei principate, îl vom sprijini până la moarte. Este un tânăr isteț și-l vom îndruma atât în meșteșugul mânuirii armelor, al strategiilor în război, cât și în ceea ce privește relațiile cu turcii. - Toate s-au năruit
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
tribut turcilor, numai să ne lase în pace. - Iar de va fi nevoie, vom sări la război cu mic cu mare, adăugă un voinic în floarea vârstei. Tânărul principe colindă trei zile ținutul în lung și-n lat. Atât neamul boieresc, cât și țăranii, îl primiră cu bucurie și speranță în ciuda vârstei fragede pe care o avea. Mihai Valdescu prinse încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
care o avea. Mihai Valdescu prinse încredere în propriile-i forțe și le promise, că atât cât va domni el, nimeni nu se va atinge de principat. Totodată stabiliră și membrii din Gorjiilor care vor face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
uimit de primirea de care am avut parte pe parcursul călătoriei noastre. - Chiar au nevoie de cineva tânăr și viteaz! Răposatul tău unchi, după moartea soției sale, se izolase. După ce colindară ținutul Vâlcelelor și stabiliră cine va face parte din sfatul boieresc, Mihai dori să viziteze cetatea, castelul și pădurea care i-a adus sfârșitul tatălui și fratelui său. - Este o faptă nesăbuită să le călcați pe urme. Domnia sa nu mi-a ascultat sfaturile înțelepte și s-a prăpădit. - Insist, căpitane Preda
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
cartier) care făcea pe administratorul taberei de pionieri și școlari de la vila „Osiceanu” - întâiul sediu provizoriu al Securității - celula sa nord-musceleană pe timpul represiunii anticomuniste din Munții Făgărașului - gelos pe tinerii „extra-muros” care ascultau muzica din afara zidurilor întărite ale fostului conac boieresc, în curtea căruia aveau loc manifestări artistice în jurul „focului de tabără” a ciripit unde trebuie și ne-a „ajutat” fics la timpul oportun cu ce-a putut(!)... Și asta pentru că, chipurile, reprezentăm un pericol potențialmente real, ca toată munca lor
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Bongola_bongo_cha_cha_cha_cu_cantec_.html [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
pâine din făină albă de grâu 500 gr - 4 aditivi SC Patisgal SRL Galați - pâine intermediară 500 gr - 3 aditivi SC Boromir Prod SĂ Buzău - pâine la tavă cu făină graham 400 gr - 3 aditivi SC VelRom SRL Târgoviște - pâine boiereasca neagră 700 gr - 3 aditivi SC Mibos Project SRL Dragoslavele Argeș - pâine specială cu tarate 300 gr - 3 aditivi În cele 52 de produse analizate s-au identificat 18 aditivi alimentari, după cum urmează: E170 - carbonat de calciu este un colorant
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! by http://uzp.org.ro/96-din-painea-feliata-nu-respecta-reteta-traditionala/ [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
documentele ce se mai păstrează reușind să ne redea doar în parte frământările din acest domeniu. În regiunea de vest a Olteniei se constată existența în perioada amintită a unor suprafețe plantate cu vii și pomi fructiferi aflate pe moșii boierești sau mănăstirești 655, dar și pe loturi țărănești, libere sau aservite, sau pe cele cu embatic ale orășenilor. De aici o serie de tranzacții și pricini de judecată între proprietarii plantațiilor respective și cei ai moșiilor care ân parte sunt
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
mila lui Dumnezeu domn, vom zidi orașul nostru cu cetate de pământ.” Nu sunt uitate de autor nici ciudatele obiceiuri de priveghere cu ocazia morții lui Petru Mușat, acestea având loc nu numai la palatul domnesc, ci și în casele boierești. Toți îl considerau pe domn ca pe un tată. Ioaniș Gorun, aflat la curtea boierului Coman, trebuie să salveze din ștreang pe fiica acestuia, Maria. „Starostele jocului, un flăcăiandru pus pe șotii, îl întreabă pe viteaz: - Pe dumneata cine ai
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
sală, în bufet. Tata stă întins în pat, învelit cu plapuma, rezemat cu ceafa de pernă ridicată pe tăblia dinspre fereastră. Trage adânc din țigară apoi sufla fumul spre tavanul din scânduri vopsite cu crem, scânduri aduse de la o casă boiereasca, dărâmată de stăpânul ei pentru a construi o altă nouă. Scândurile sunt lungi cât cameră, crăpate în fel și chip, linii negre care ocolesc nodurile, țesând desene imaginare. Spre ele urca leneș fuioarele albastre de fum, în unduiri de șerpi
VASILE DUMITRU by http://confluente.ro/articole/vasile_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
sală, în bufet. Tata stă întins în pat, învelit cu plapuma, rezemat cu ceafa de pernă ridicată pe tăblia dinspre fereastră. Trage adânc din țigară apoi sufla fumul spre tavanul din scânduri vopsite cu crem, scânduri aduse de la o casă boiereasca, dărâmată de stăpânul ei pentru a construi o altă nouă. Scândurile sunt lungi cât cameră, crăpate în fel și chip, linii negre care ocolesc nodurile, țesând desene imaginare. Spre ele urca leneș fuioarele albastre de fum, în unduiri de șerpi
VASILE DUMITRU by http://confluente.ro/articole/vasile_dumitru/canal [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]