149 matches
-
în două acte, invariabil în edițiile succesive ale teatrului său. O noapte furtunoasă aduce pentru prima dată pe scenă burghezi „onorabili“, prezentați în ipostaze comice și dur criticate. Până atunci, comedia românească a așezat în primplan figuri de boieri învechiți, boiernași ridicoli și țărani. În prima lui piesă, Caragiale se oprește asupra burgheziei liberale la trei decenii după revoluția din 1848. O noapte furtunoasă râde de burghezie, de moravurile ei ipocrite și ridicole, înlătură vălul fals de respectabilitate și moralitate și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
curelari, tăbăcari, croitori, zăbunari, condoragii, băcani, zidari, ișlicari, bărbieri, dulgheri, lăcătu și etc. Aceștia sunt urmați de micii slujbași din administra ția statului, la fel de săraci: toată armata de polcovnici, postelnici, armași și armășei, logofeți, vistieri, căpitani, stegari, ceuși etc. Micii boiernași și negustorii sunt de asemenea bine re prezentați în conflictele păstrate în condicile de la Mitro polie. Mult mai puțin numeroși sunt marii boieri, dar nu pentru că ei nu divorțează, ci pentru că desfășurarea procesului nu se trece întotdeauna în condică, ci
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
carte la borcan, Editura Humanitas, București, 2003; Submarinul erotic, Editura Cartea Românească, București, 2005; Infernala comedie, Editura Brumar, Timișoara, 2005; Cântece de adolescent, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Ne logodim cu un inel din iarbă, Editura EIS ART, Iași, 2008; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008; Opere I. Julien Ospitalierul; Opere II. Submarinul erotic, Opere III. Cerșetorul de cafea, Editura Polirom, Iași, 2009-2012; Rezervația de îngeri, Editura Humanitas, București, 2013. Alte volume: Cerșetorul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în toată erotica lui Emil Brumaru, inclusiv în cea nerușinat lascivă ori de-a dreptul trivială din ultimele volume: Submarinul erotic, Editura Cartea Românească, București, 2005; Infernala comedie, Editura Brumar, Timișoara, 2005; Cântece de adolescent, Editura Brumar, Timișoara, 2007; Povestea boiernașului de țară și a fecioarei cu lindic zglobiu, Editura Trei, București, 2008. Chiar și acolo, totuși, se pot ușor identifica insule de o rară sensibilitate și fantezie asociativă: "Ți-e trupul scos din muzici / De flaute subțiri / De-aceea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
el, împreună cu soția au copiii Silviu (militar de carieră), căsătorit cu Viorica și un băiat, Ciprian; și al doilea, Dan, căsătorit cu Doina, absolventă al ASE București, cu care are 2 copii, reușiți, în București. Din Hanța Deal, după fostul boiernaș Popa au urmat Panainte Popa cu urmașii de azi, Tiță, Viorel, Lenuța, Constanța, toți cu copii. Tot în Hanța Vale, locuiește în prezent Anton Dorin (n. 18 nov. 1924) fiul lui Ion și Tița, căsătorit cu Maranda (n. 17 iulie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mai cu furie (adică în al 2-lea, al 3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor, iar mai cu seamă în sărăcime", între 17/29 iunie și 24 iunie/6 iulie ajungîndu-se la cifra de 300 de morți pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
boierești: nu v-am spus că acesta om de boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș moldovean, uita Măria Sa să trimită ștafete!” se gândea hatmanul Barnovschi, căutându-l pe diacul Radu pentru a-și pecetlui făgăduiala. Dar diacul se feri de privirea pătrunzătoare a hatmanului, îndemnându-se la post și ascultare Domnului. Zilele trecură netulburate de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în chip automat nici erotism, nici pornografie. Dimpotrivă, mai multă voluptate și erotism se află în versurile în care Emil Brumaru descrie obiectele din cămară și mirosurile din bucătărie decât în cele în care se referă explicit la sex. Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... este o carte tipărită la o editură specializată în literatură erotică. Mai mult, ea este tipărită în colecția "Eroscop" ceea ce indică deja un posibil orizont de așteptare. De la început trebuie spus însă că realitatea depășește
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
o editură specializată în literatură erotică. Mai mult, ea este tipărită în colecția "Eroscop" ceea ce indică deja un posibil orizont de așteptare. De la început trebuie spus însă că realitatea depășește cu mult orice așteptare. În spiritul generației două miiste, Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... este cartea mizerabilis-mului fiziologic. Or, la acest capitol, argumentele unui autor septuagenar sunt mult mai solide decât cele ale unor puști abia ieșiți din adolescență. Vreți pornografie, vă arăt pornografie, pare a le spune venerabilul
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
mai degrabă un om singur și teribil de trist care își reclădește o sexualitate din amintiri, imaginație și pornografia scabroasă care îl agresează la tot pasul. Voluptate-abjecție, atracție-respingere, virilitate-slăbiciune sunt câteva dintre dubletele pe care se întemeiază viziunile din Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... În pofida formei impecabile (întregul volum poate fi citit și ca o trecere în revistă a formelor poeziei tradiționale, dar și a clișeelor din filmele pornografice), puține versuri din acest volum pot fi citate într-o
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
Important este să ai simțuri pentru a vedea, mirosi și gusta. Plăcerea și oroarea sunt în mintea omului, care poate transforma aceeași realitate în voluptate maximă sau dezgust. Este greu de spus dacă versurile lui Emil Brumaru din volumul Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... sunt pornografie sau o experiență poetică împinsă până foarte departe. Pot fi citate versuri și poeme întregi în care singurul argument al celor ce susțin că nu e vorba de pornografie este acela că... au
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
se întâlnesc forme și motive din marea poezie a lumii, se fac trimiteri directe sau aluzive la numele importante ale literaturii și la operele lor, se țese o pânză existențială care acoperă și frumosul și urâtul. O carte precum Povestea boiernașului de țară și a fecioarei... poate sau nu să placă. Dacă există opere care trebuie lăsate la aprecierea fiecărui cititor, aceasta este, cu siguranță, una dintre ele. A o recomanda este riscant, a o respinge este la fel de riscant. Cititorul este
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
tributară doctrinei materialismului dialectic după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituție de Învățămînt și pregătită pentru căsătorie cu un magistrat. În această fază, cea mai tristă a vieții sociale din Basarabia, se conturează o nouă familie, prin căsătoria lui Iorgu Răutu, descendent din vechea boierime moldovenească, cu Smaragda Theodorovna, fiica boiernașului Toader Cacioni, bucuros să-și mărite fata pentru a nu și pierde și ultimul petic de moșie sub presiunea creditorilor. Dincolo de diferența de vîrstă dintre cei doi, nu lipsită de importanță, căsătoria aceasta Însemna reuniunea dintre un boier crescut și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
învățămînt și pregătită pentru căsătorie cu un magistrat. În această „fază, cea mai tristă a vieții sociale din Basarabia“ (1, 71), se conturează o nouă familie, prin căsătoria lui Iorgu Răutu, descendent din vechea boierime moldovenească, cu Smaragda Theodorovna, fiica boiernașului Toader Cacioni, bucuros să-și mărite fata pentru a nu-și pierde și ultimul petic de moșie sub presiunea creditorilor. Dincolo de diferența de vîrstă dintre cei doi, nu lipsită de importanță, căsătoria aceasta însemna reuniunea dintre un boier „crescut și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în abur de tămâie" (Panaitescu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Stoica, vechilul lui Spano, Adlef spițerul, știau, erau stâlpii „sinodului” - ei de multe ori lucrau ca tovarăși când le dădea în palmă câte o gâscă de jumulit; toată noaptea era masa întinsă și băutură la discreție, aici își aduceau recolta boiernașii de pe Racova și de multe ori își lăsau caii și trăsura, ceasornicul de la brâu, pușca de vânătoare; aici își depune primarul economiile, directorul școlii leafa și cei opt avocați ciupelile lor de peste zi...” Asemenea întâlniri erau urmate din când în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
care deja înclinaseră balanța spre stânga, de teamă să nu piardă pachetele sau vorbitorul, le-am amintit pilda semănătorului, punându-le în față semințele căzute pe piatră. Un grup de elevi bucureșteni, care nu erau FDC-iști, ci fii de boiernași, cărora moș Dumitrache le zicea în glumă „nobilii”, până atunci avuseseră o atitudine lăudabilă. Mentorul lor, un copil foarte energic, Iarka, a trimis doi copii să le spun ce ar fi bine să facă. Sunt deținut. Singura mea lucrare este
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că mai trag nădejde de-naintare, acu alte dănănăi: auzi că boieru trebuie să știe carte multă, parcă o să se facă profesor la Sfântu Sava!...“ În romanul Serile de toamnă la țară, Al. Cantacuzin desenează cu umor portretul unui bătrân boiernaș, martor nedumerit și dezaprobator al valului de prefaceri abătut asupra țării: „un moldovan precum nu mai sânt mulți în lume, un tip din vremea lui Ipsilant, un om care au văzut pe Moldova noastră îmbrăcată cu șlic și cu giubea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
alb; „acești pantofi făcuseră parte din zestre și, neavând alt prilej de a-i întrebuința, îi slujeau acum de papuci“. La un nivel social inferior, întruchipat la orașe de lumea meseriașilor și a negustorilor, iar la sate de aceea a boiernașilor, nevoia de respectabilitate se va satisface încă multă vreme cu vestigii ale vechiului costum boieresc, deseori în combinații dintre cele mai bizare. În publicul unui spectacol bucureștean de operă, Cezar Bolliac remarca, în 1845, prezența unor figuri de panopticum: „De unde
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sexul, vârsta și condiția socială. Să atribuim fiecăreia din ele un set adecvat de coeficienți, marcând astfel treptele deschiderii. Sexului, firește, doi: 1 (bărbați) și 2 (femei). Vârstei - tot doi: 1 (maturi) și 2 (tineri). Condiției sociale - trei: 1 (inferioară: boiernași, negustori, meseriași), 2 (medie: boieri de rangul doi și trei), 3 (superioară: membrii protipendadei). Se observă că ne-am restrâns clasificarea la păturile sociale înlesnite, omițându-i pe țărani, slujitori și robi. Produsul celor trei coeficienți (sexul × vârsta × condiția socială
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
groază pe țăranii mizeri ce rîvnesc și mai mult decît ei încă la pămînturile claselor privilegiate 179. Dar fiindcă dorința de a se substitui acestor clase în calitate de corp politic îi obsedează mai mult decît atracția de a stăpîni fermele, asemenea boiernașilor de țară, pentru ei se pune în primul rînd problema de a-i face pe reprezentanții Marii Terori din vara lui 1789 să se ocupe de reforma agrară cu totul specială în care ei fac jocurile. Ei urmăresc să renunțe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de cînd Vulcănescu începea numărătoarea, generația tînără a fost precedată de cea a premergătorilor, pașoptistă, junimistă, socială și de foc. Dacă prima generație, ivită imediat după revoluția lui Tudor Vladimirescu, avea o atitudine autohtonistă și respingea influența grecească, dacă "feciorii boiernașilor înstăriți de pe urma dezvoltării comerțului cu cereale", sub pavăza unui mit deopotrivă burghez și liberal, au organizat o revoluție politică națională și au creat astfel România modernă, dacă împotrivindu-se pașoptiștilor generația lui Maiorescu și a Junimii s-a opus importului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ziar să-și câștige simpatia satelor, rupând însă unitatea partidului românesc. Iată cum descrie Nicolae Iorga în”Neamul românesc” din Bucovina, București 1905, p.215 situația politică din Bucovina acelui timp: „De o parte aristocrația, alcătuită din coborâtori ai mazililor, boiernașilor celor mici și mai mici ai Moldovei, din armeni și evrei bogați, care au fost și ei înfășurați în mătasa unui titlu de cavaler și baron - culmile până la care se înalță „aristocrația” băștinașă. În sfârșit, din străinii pe care îi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
frustă și neîmblânzită, mai puțin rafinată decât alte limbi latine: spaniola, franceza sau italiana. Într-o lectură sociologic-artistică, aș vedea portugheza ca pe o limbă a straturilor de jos (țărani, marinari), spaniola și italiana potrivite pentru clasa de mijloc (cămătari, boiernași scăpătați, poeți), iar franceza - cea mai din vârful limbii - limba saloanelor aristocratice. Dar, evident, n-am dreptate. VITALIE CIOBANU: Ajungem cu o oră întârziere în gara feroviară din Riga, pe la 5 după-masă. Aici, surpriză!, alături de gazdele noastre oficiale, suntem întâmpinați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]