258 matches
-
lui Ion Creangă (1972-1975) și coordonatorul instituției (din 1990 până astăzi). Lucrează la Muzeul Literaturii Române Iași, Casa Memorială „Vasile Pogor” (1975-1984) și devine Șef de Secție a M.L.R. (1984-1989). Realizează tematicile științifice și muzeele: „Viața și opera lui Creangă”, „Bojdeuca din Țicău" (1984-1989), „Viața și opera lui Eminescu” și Muzeul „Mihai Eminescu” din parcul Copou, Iași (1984-1989); „Viața și opera lui G.Topârceanu” și Casa memorială G.Topârceanu din str.Ralet, Iași (1984); Casa Pogor - Literatura în perioada 1875-1989. În
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
la care conferențiază, printre alții, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Geo Bogza, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Constantin Noica, Ioan Alexandru. Din 1984 este organizatorul și coordonatorul, împreună cu Oana Lazăr, a Concursului Național „Ion Creangă” de creație literară - Povești de la Bojdeuca din Țicău, realizând, în colaborare cu Editura Junimea, mai multe antologii cu povești premiate. Din 2003 până în 2009 a făcut parte din catedra de filologie a Facultății de Litere de la Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău. În prezent, profesor asociat la Institutul
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
de Îndrumare a Creației Populare Iași (1968-1972); „M.Eminescu” de la Casa de Cultură a Studenților Iași (1968-1974). Fondează, împreună cu Daniel Dumitriu, cenaclul „Junimea” al M.L.R. și al revistei „Convorbiri literare” (1975-1986). Înființează și conduce Cenaclul „I.Creangă” al M.L.R. la Bojdeuca din Țicău, din anul 1991.
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
vadă este Iașul. Iată o mărturisire a soției sale, Fraga Cusin: „Nu-mi amintesc să mă fi dus cu el vreodată la o aniversare a orașului București, dar știu că eram prezenți la toate sărbătorile liliacului de la Casa Sadoveanu, la Bojdeuca din Țicău. La Iași îi aducea în vizită și pe prietenii din străinătate. La Iași băteam străzile pe jos, până ne dureau picioarele, la fiecare colț de stradă ne întâlneam cu un cunoscut, cu o amintire, cu o fărâmă de
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
comercial al atractivității orașelor. Acest pas înainte în industria spectacolului a permis apoi să se poată atrage, dincolo de diferențele sociale, cel mai larg public. Rămân, cu toate acestea, diferențele geografice; exemplul Parisului ne arată la est Bois de Vincennes și bojdeucile de pe malul Marnei pentru muncitori, angajați ... iar la vest Bois de Boulogne pentru înalta burghezie. Apoi centrul afacerilor (Bursa), al politicii, cartierele comerciale cu dezvoltarea de mari magazine. Nici astăzi cele mai importante evenimente din orașe nu atrag în mod
Cultura de masă () [Corola-website/Science/337171_a_338500]
-
menținându-se creșterea numărului de locuitori față de data recensământului efectuat în 2011 și fiind al doilea după București. Iașul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală. În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
de conducere al Uniunii Compozitorilor din URSS și Uniunii compozitorilor din Moldova, vicepreședinte al UCM. La sfârșitul anului 2015 strada pietonală Alexandru Diordiță din Chișinău a fost redenumită în „strada Eugen Doga”. "Ceața amintirilor se topește și nu mai văd bojdeuca cea veche de lut. Mă opresc și mama, cu părul alb ca pînzele celea din copilărie, aleargă în întîmpinarea mea. Mă înfior de fiecare dată cînd îmi aduc aminte de ochii ei umezi de bucurie. Ca și acum, cînd stau
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
inspirație. Cum să scriu în astfel de împrejurări?". De aceea, și greierele, și furnica stau la bloc, nu la conac. Cum se vede, însă, și la bloc viața scriitorului palpită, e plină de evenimente, cum și altădată, la țară, în bojdeucă sau în conace; mai ales cînd vecini sînt Minulescu și Rebreanu. Vor mai fi fiind și astăzi asemenea vecinătăți la bloc? Eu n-am știință; dacă, totuși, există vecini și, mai ales, prieteni ("nu trecea o zi fără ca X să
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
mai fi dragoste adevărată și despărțirea noastră n-ar mai fi despărțire, iar toată suferința noastră ar fi inutilă... Despărțirea de Virgil a fost despărțirea de Iași, orașul studenției mele, cu teiul lui Eminescu picurậnduși florile parfumate pe alei, cu bojdeuca lui Creangă așteptậndu-ne cu drag, cu Bolta Rece plină de amintiri, orașul în care am facut multe și mari nebunii!... Astăzi mă-ntreb: eu sunt aceea care odinioară plutea pe aripile sensibilității, mậndră și sigură de tinerețea ei? - Ce-a
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
că această cruntă realitate este înfățișată la 4 dec. 1989, deci cu două săptămâni înainte de marea cotitură a istoriei noastre, încă o dovadă în plus de scriitor militant, vehement, împotriva regimului draconic - totalitar importat de vânduții neamului nostru. În ,,La Bojdeuca din Țicău” reamintește că până la domnul Creangă nimeni de pe această vale a plângerii nu a cuvântat mai frumos și că în ograda Bojdeucii se adună, adeseori, marii boieri ai culturii românești și ai sufletului nostru. În ,,Corabia nebună” prezintă realitatea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în plus de scriitor militant, vehement, împotriva regimului draconic - totalitar importat de vânduții neamului nostru. În ,,La Bojdeuca din Țicău” reamintește că până la domnul Creangă nimeni de pe această vale a plângerii nu a cuvântat mai frumos și că în ograda Bojdeucii se adună, adeseori, marii boieri ai culturii românești și ai sufletului nostru. În ,,Corabia nebună” prezintă realitatea zilei de 22 decembrie 1989 afirmând profetic: ,,Corabia nebună merge în derivă spre tărâmul pieirii și numai Speranța ne dă tăria de a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Foto Z. Weiss) Pag. 60. Vedere generală a Iașului din Turnul Golia. Pag. 60. Biserica și Turnul Golia. (Foto-Regal) Pag. 61. Ziduri vechi, în str. Banu. (Foto-Regal) Pag. 62. Valea Bistriței (Piatra). Pag. 64. Inundații la Nicolina. (Berman) Pag. 65. Bojdeuca lui Creangă, căsuța din Țicău (partea de jos a Sărăriei) care a adăpostit pe marele povestitor și din când în când pe Eminescu. Anotimpul, lumina, distanța și toate celelalte condițiuni particulare în care obiectivul aparatului (ajutat de ochiul ager și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Moldova (scria sub ele, cu litere de-alpaca, „Bardul de la Mircești“), Eminescu nu ajunsese la ruși (deși cineva plecase totuși cu creierul lui într-un borcan), Creangă fusese lăsat să se-odihnească (îi păstraseră stejarul la Borzești sau Humulești; cu bojdeuca fuseseră niște probleme, intrase un camionagiu cu TIR-ul în ea și-o făcuse praf, dar copacul nu pățise nimic). Până în ’89, dacă spuneai că ești scriitor, te primea lumea cu pâine și sare, plecai de la sate cu portbagajul plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
C. Andoni, din 6 mai 1968) . Remarcăm recepționarea lucrărilor de pictură de la biserica din Slobozia, parohia Pocreaca, de către protoiereul Th. Irimia În anul 1982 . Pensionat În anul 1974 din parohia Pocreaca, preotul Constantin Popescu s-a retras cu familia În bojdeuca cumpărată lângă Bolta Rece din Iași, unde se dedică preocupărilor cărturărești. . A Încetat din viață la 25 februarie 1992, după o grea suferință. Este Înmormântat În cimitirul „Eternitatea” din Iași. Între 1986 și 1989 transpune În versuri Psaltirea, publicată În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 50 - 53; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 212. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, „Bojdeuca Ion Creangă”, Iași. „Expresie a unei firi hotărâte, care spune ce are de spus direct și fără prea multe menajamente, lucrările sale în lemn, transfigurate prin utilizarea cu măiestrie a încărcăturii emoționale potențiale a elementelor materialului brut (goluri, noduri, scorburi
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
să ajungă C. Și răspopit, și destituit. Visul mamei, acum desigur defunctă, fusese ucis (diaconul răzvrătit a fost dublat în acest caz de fiul răzvrătit). Într-o atare perioadă de restriște, C. trebuie să se fi aflat deja instalat în „bojdeucă”, împreună cu mai tânăra decât el, cu peste zece ani, Tinca Vartic. Și imaginea acesteia rămâne neclară: n-a meritat, se pare, venerația cu care nu o dată fusese privită de M. Sadoveanu. Sfârșitul anului 1872, anul 1873, începutul anului 1874 constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Tinca Vartic. Și imaginea acesteia rămâne neclară: n-a meritat, se pare, venerația cu care nu o dată fusese privită de M. Sadoveanu. Sfârșitul anului 1872, anul 1873, începutul anului 1874 constituie o perioadă mai obscură a existenței lui, înghesuită în bojdeucă și în tutungerie. La 7 aprilie 1874, în fruntea ministerului ce cu aproape doi ani în urmă i-a „farmat cariera”, vine Titu Maiorescu - „cel mai bun voitor ce am avut în viața mea”, după cum va scrie, pe drept cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Neculce) la Dimitrie Cantemir și, apoi, la Eminescu, Creangă și Sadoveanu. Iașiul este și un mare centru economic, în primul rând industrial (metalurgie, industrie ușoară), și turistic, remarcându-se prin biserici și mânăstiri (Trei Ierarhi, Golia etc.), palate, case monumentale („bojdeuca din țicău“). CONSTANȚA Cel mai vechi oraș (pe locul anticului Tomis) și al doilea mare centru urban de astăzi, depășind în ultima vreme Brașovul. Este poarta maritimă a țării, fiind cel mai mare port nu numai românesc, ci din întregul
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
umbra s e urmăre sc șăgalnic vin în procesiune, printre noi, umbre mărețe - Ștefan al Moldovei, Neculce boierul de țară, istețul Creangă, domnul Ibrăileanu, cneazul Moruzzi, drumețul Hogaș, ba sosesc nu numai f iințe, c i și clădiri sau obiecte: bojdeuca, teiul de la Copou, restaurantul La Paradis general, Biblioteca Academiei într-o dimineață de primăvară când cititori-s puțini și legăturile în piele ale cărților lu cesc atâ t de blând, Bucureștii de altădată, cu întreg cortegiul lor de grădi nițe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
folosință a rațiunii, a deducției, a supozițiilor și a altor operații filosofice, i-au permis înfăptuirea acestei minuni în fața căreia toți se prosternează... Gusturile sale îl predispuneau mai curând la viața solitară și meditativă. În fundul grădinii, el își amenajase o bojdeucă în care se închidea pentru a reflecta și a-și scrie lucrările. Mai era uneori văzut și plimbându-se prin cimitire, locuri deosebit de propice meditațiilor metafizice! Ținea mult la discreție: într-adevăr, unii pretind că Democrit s-ar fi dus
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 50 - 53; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 212. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul Literaturi Române, „Bojdeuca Ion Creangă”, Iași. „Expresie a unei firi hotărâte, care spune ce are de spus direct și fără prea multe menajamente, lucrările sale în lemn, transfigurate prin utilizarea cu măiestrie a încărcăturii emoționale potențiale a elementelor materialului brut (goluri, noduri, scorburi
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
totuși, un singur cuvînt, abominabilul verb, rătăcit Între patru substantive, este resortul poemului. Frumusețea lui constă Într-o anume discreție necăutată. Pe de-o parte, geamul cît palma, o deschidere realmente umilă, este locul prin care cel ce locuiește În bojdeucă are acces la cer În toată adîncimea lui. Pe de alta, forța liliacului este hiperbolizată În sensul că Înflorirea nu acoperă doar o bucățică de geam ci dintr-o dată cerul Întreg. Îl acoperă protector, Învelindu-l În mireasma lor și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Îi aparțin și câteva articole de atitudine: critică felul puțin onest în care francezul André de Lorde a adaptat Năpasta lui I.L. Caragiale, pledează, într-o scrisoare deschisă adresată lui I.G. Duca, ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, pentru transformarea bojdeucii lui Ion Creangă într-un „mic muzeu”, susține, în Teatrul la sate, organizarea de reprezentații teatrale în mediul rural și condamnă pătrunderea în Europa a tangoului, dans care „prinde, ca meserie, la femeia cabareturilor”, dar „pare josnic pentru doamna sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289054_a_290383]
-
a ajuns el la Polul Sud, ca Emil Racoviță, dar asta nu-l împiedică să-și frece trupul cu zăpadă, în plină iarnă, călindu-și organismul care-și înfruntă astfel bătrânețea. De locuit, locuiește într-un fel de căsuță tip bojdeucă, înțesată cu lucruri de valoare, multe dintre ele intrate în patrimoniul național. Sub un nuc răsfirat peste căsuța lui, apărată cu strășnicie împotriva oricărei propuneri de renovare, am răsfoit cărți vechi pe care mari biblioteci din lume ar fi mîndre
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
MUZEUL LITERATURII ROMÂNE DIN IAȘI, instituție de conservare, expunere și cercetare a valorilor literare și culturale din zona Moldovei, înființată în octombrie 1990. Înglobează câteva muzee și case memoriale: Casa „Dosoftei”, Bojdeuca „Ion Creangă”, Muzeul „Vasile Alecsandri” de la Mircești, Casa „Vasile Pogor”, Casa „Otilia Cazimir”, Casa „G. Topîrceanu”, Muzeul „Mihai Eminescu”, Muzeul „Mihail Sadoveanu”, Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri”, Muzeul „Mihai Codreanu”, Casa „Constantin Negruzzi” din satul Hermeziu, comuna Trifești, și Casa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]