148 matches
-
alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv bogat ilustrat în proza românească, cel al parvenirii sociale. O inovație este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea finală a celor doi, ca reprezentanți ai ideologiei contrare clasei din care provin. În esență, romanul este autobiografic, fiul de boier fiind un alter ego
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
pas care nu lasă praf în urmă! Ă Uite-i jetul, uite-i jetul! drept în față! strigă unul din oamenii de pe catarg. Ă Da, da, spuse Stubb, știam eu că n-o să poată scăpa. Poți să-ți scuipi și bojocii, Balenă, dar să știi că diavolul e pe urmele tale! Suflă în trîmbița ta, sparge-ți bojocii! Ahab o să-ți zăgăzuiască sîngele, așa cum un morar zăgăzuiește apa morii! Stubb rostea gîndurile mai tuturor oamenilor din echipaj. Aidoma unui vin vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strigă unul din oamenii de pe catarg. Ă Da, da, spuse Stubb, știam eu că n-o să poată scăpa. Poți să-ți scuipi și bojocii, Balenă, dar să știi că diavolul e pe urmele tale! Suflă în trîmbița ta, sparge-ți bojocii! Ahab o să-ți zăgăzuiască sîngele, așa cum un morar zăgăzuiește apa morii! Stubb rostea gîndurile mai tuturor oamenilor din echipaj. Aidoma unui vin vechi care fierbe a doua oară, clocoteau stăpîniți de patima vînătorii. Temerile și presimțirile vagi pe care unii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deocamdată. Trebuie să continuu acolo unde m-au Întrerupt exploziile de ieri. La urma urmei, nici Cal nici, Calliope n-ar fi putut exista fără ce s-a Întâmplat mai apoi. ― Ți-am spus eu! țipă Desdemona cât o țineau bojocii. Ți-am spus eu că nu-i a bună cu tot norocul ăsta! Așa ne eliberează ei? Numai grecii puteau să fie așa de tâmpiți! Vedeți voi, În dimineața de după vals premoniția Desdemonei se adeverise deja. Megale Idea se sfârșise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi reînviase palpitațiile la inimă. Erau deja o prezență zilnică. Cu toate acestea, În perimetrul acestei neliniști Desdemona rămânea un focar de activitate, gătind făcând curat Încontinuu, dădăcindu-și copiii sau dădăcindu-i pe ai altora zbierând Întotdeauna din toți bojocii, plină de zgomot și viață. În ciuda lentilelor cu dioptrii ale bunicii mele, lumea Îi rămânea neclară. Desdemona nu Înțelegea pentru ce se băteau atâta. În Smirna japonezii fuseseră singura țară care trimisese nave pentru a-i salva pe refugiați. Bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doresc. Cel mai bine e să le ignore și să nu le acorde nici o atenție. I se adresează Corneliei pe un ton voit aspru: — Ia-o de aici! Dacă e nevoie, poți s-o și legi. Asinia urlă din toți bojocii. Bătrâna tremură și ea. Nu de enervare, ci de frică să nu și piardă controlul. Are nevoie de o pauză, să n-o mai vadă un timp, să se poată ocupa și de celelalte treburi, că are destule. Rostește cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i arată niște tărgi așezate pe jos. — Vezi că și ele sunt ornamentate cu chihlimbar? Instructorul se bate cu palma peste frunte. — Bine că mi-ai adus aminte, face precipitat. Își întoarce gâtul în toate părțile, răcnind cât îl țin bojocii: — Libitinarii! Bă, voi ăia care târâți cadavrele, ia făceți-vă încoace! Trec câteva minute și doi gladiatori, unul abia trecut de vârsta copilăriei, altul cu păr înspicat, se apropie în fugă. Rufus îi inspectează cu un ochi critic. — Unde vă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt ai lor. Dimineața devreme pleacă cu animalele la păscut și se mai Întorc doar la apus. Iar acolo sus, pe pajiști, stau și rulează țigări și Își cheamă animalele cântând cântece de dragoste. Și când cântă, cântă din toți bojocii, drept urmare au plămâni mult mai buni decât ai celor mai mulți americani. Așa că domnișoara Rong avusese dreptate În puținele cuvinte pe care le rostise. Bărbații fac poezie. Un cântec răsunând În munți e Întotdeauna un fel de poezie. Următoarea oprire a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mintea Bătrânului. își întoarse privirea în vale, spre un sat intrat în conul de umbră al unui nor vânăt, ca un balaur. Vântul înfoie și dădu viață balaurului, împingându-l spre miazăzi. încăierarea îl pasiona și bătrânul sufla din toți bojocii, ajutând vântul în lupta sa cu monstrul care răpise soarele. Pata de întuneric se clinti în cele din urmă, lingând pământul și, fără ca nimeni să bănuiască, lumina se apropia de sat. Balaurul fu izgonit în afundul cerului, fărâmițat și risipit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
lui, pentru simplul motiv că nu-l are. Printre dinții putrezi și înnegriți de tabac, incisivul avea încrustat un mic diamant, care-ți fura pentru o clipă privirea când sclipea în soare. Printr-o pâlnie de tablă, cât îl țineau bojocii, împroșca sătenii cu vorbe meșteșugite: În premieră absolută! Faraonoaica cu coadă de pește, care cu amabilitate vorbește, vă înveselește și cu apă vă stropește ! Poate s-o pipăie cine plătește! înghițitorul de săbii încovoiate și de șerpi veninoși, care în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mintea Bătrânului. își întoarse privirea în vale, spre un sat intrat în conul de umbră al unui nor vânăt, ca un balaur. Vântul înfoie și dădu viață balaurului, împingându-l spre miazăzi. încăierarea îl pasiona și bătrânul sufla din toți bojocii, ajutând vântul în lupta sa cu monstrul care răpise soarele. Pata de întuneric se clinti în cele din urmă, lingând pământul și, fără ca nimeni să bănuiască, lumina se apropia de sat. Balaurul fu izgonit în afundul cerului, fărâmițat și risipit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lui, pentru simplul motiv că nu-l are. Printre dinții putrezi și înnegriți de tabac, incisivul avea încrustat un mic diamant, care-ți fura pentru o clipă privirea când sclipea în soare. Printr-o pâlnie de tablă, cât îl țineau bojocii, împroșca sătenii cu vorbe meșteșugite: În premieră absolută! Faraonoaica cu coadă de pește, care cu amabilitate vorbește, vă înveselește și cu apă vă stropește ! Poate s-o pipăie cine plătește! înghițitorul de săbii încovoiate și de șerpi veninoși, care în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe bâjbâite o scară de lemn ce scârțâia din toate Încheieturile, dar Șeful Șantierului era așa de amorezat Încât nici măcar nu realiză pericolul unei prăbușiri...!! Se opriră la primul etaj. O clipă Șeful Șantierului cercetă locul, apoi se opinti din bojoci strigând un nume greu de reținut. „Scarabelooo, unde dracu ești? A venit fata...?” De la etajul imediat următor, Își făcu apariția un țigan bubos, cu hainele de pe el rupte, murdare, cu urdori la ochi, cu barba Încâlcită mai mult sleioasă, o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
roagăte la Cel de Sus să te mai instruiască În legătură cu turnarea betonului...!!” Preotul Însă avea chef de scandal. „Tovarășe inginer, ai Întrecut limita bunei cuviințe...!” Porunci dascălului să pună lanțul Închizând din nou intrarea În cimitir, strigând cât Îl țineau bojocii. „Am să te reclam la toate nivelurile, să dai socoteală de obrăznicia dumitale sperând să fi-i aruncat afară din serviciu pentru incompentență profesională și insultă. Gata, părăsiți cimitirul...!!” Tony Pavone, izbugni. „Am impresie certă, În mod sigur, Îți filează
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Col.Tudose Ion, profund rănit În propia demnitate, ordonă deschiderea unei impresionante anchete penale de o așa manieră Încât puse În alertă Întreg aparatul de teroare al miliției...! În acest scop se prezentă la conducerea Cooperativei urlând cât Îl țineau bojocii, agitând spiritele, provocând panică strigând isteric amenințări: un excroc de talie mondială sub nasul tuturor făcuse o de lapidare de două milioane lei dar, paguba În sine va fi de proporții incredibile: ancheta era abea la faza de Început. Emise ordonanțe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În primire. Dela bun Început cu scopul de a Încinge atmosfera Înfricoșându-i pentru a manipula triajul după bunul lor plac acești gardieni, luară cu asalt deținuții Încăperii Înjurând, mai mult lovind cu bastoanele de cauciuc urlând cât Îi țineu bojocii. „Se aude bă, nefericiților...? Traistele la verificare...!” Fură mânați dela spate precum vitele Într-o cameră alăturată oarecum mai luminată de un puternic electric bec, fiind obligați să răstoarne traistele În mijlocul Încăperii pentru a se verifica conținutul. Într-o hărmălaie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
omoară nebunu’ la tine, dacă nu i-ai pus ciorba cum vrea el sau dacă nu ai chef s-o iei la goană când vrea el s-o facă pă armăsaru’. Tot femeie e și d-astea care-și chinuie bojocii.“ Se răsuci spre mine, întinse mâna și-mi mângâie obrajii, ca și cum mi-ar fi șters un șuvoi de lacrimi. „Nu vezi că au închis și «Gambrinusu’» tău? L-au vândut! Treci odată p-acolo, să vezi de nu l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
jucau. Servitorii Îi replicară că postul de spălătoreasă la bucătărie era ocupat. De la fereastra camerei sale, Jacinta văzu cum Francisco Javier se Îndepărta deja cînd, dintr-o dată, se opri. Băiatul se Întoarse și, dincolo de spectacolul maică-sii care Își spărgea bojocii În zbierete cu servitorii cei obraznici, Îi zări. Julián o săruta pe Penélope În fereastra cea mare a bibliotecii. Se sărutau cu intensitatea celor care Își aparțin unul altuia, străini de lume. A doua zi, În timpul recreației de prînz, Francisco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
însuși. Era bine dacă-i mai picau și ceva bani în plus: încă avea datorii serioase la un parior pe nume Leotis Dineen, un iepuraș al junglei de un metru nouăzeci care-i ura pe cei din Oklahoma din toți bojocii. Buzz auzi ușa deschizându-se în spatele lui. O voce de femeie spuse: — Domnul Hughes vă poate primi acum, domnule Meeks. Femeia scosese capul pe ușa biroului lui Herman Gerstein. Dacă era implicat și șeful de la Variety International, atunci șansa unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se apropia de ei și un nor de praf „Ce dracu’ caută cireada colectivei astăzi pe centru?” se miră unul. Văcarii mânau vitele de la spate, iar În frunte, ca un conducător de oști, pășea Cap de Șobolan. Răcnea din adâncul bojocilor și-i Îndemna pe toți să nu se teamă. „CAP-ul trebuie desființat! E o rămășiță comunistă! Luați-vă vaci, oameni buni, că sunt ale voastre. Nu lăsați leprele comuniste să vi le fure! Luați-le voi, că ale voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Unde aruncăm pisica moartă? De când alde Osama bin Laden le-a înfipt un 11 septembrie, de le-a ajuns până-n măduva oaselor, americanii au redescoperit binefacerile salutare și reconfortante ale suflării în iaurt. Și suflă săracii, de li se desprind bojocii de coaste, însă cu toate acestea tot o mai pățesc, așa dacă nu săptămânal, măcar lunar ca să trăiască iar câte o mică alertă binladinistă. Conu Iancu Caragiale cred că la americani se gândea, când a scris că „din fandaxie, dai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mă puteți acuza pe mine că vi le-am servit. Nu veniți aici să vă oțărâți la mine. Dacă sunteți prost, e problema dumneavoastră. Duceți-vă și găsiți-mi soția! — Opriți-mă, altfel îl omor pe nemernic! urlă din toți bojocii Flint, repezindu-se afară din încăpere. Intrând în biroul său, inspectorul trimise după sergentul Yates. — întrerupe vânătoarea de plăcinte, zise el. E un rahat de păcăleală. — Un rahat? întrebă sergentul, nesigur pe el. — Căcat, explică inspectorul Flint. Ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
picioarele și brațele albe rătăcite printre alte brațe, capete sau picioare, râzând - total nediplomatic, impardonabil de ușuratic - cu o poftă care-l umplu de groază pe consul. Și, pentru că Maltezul continua să alerge de mama focului, Ledoulx tună din toți bojocii și chiar de mai de jos. ― Bichon!... Tais-toi!... Finis!... Merde! Magia clipei de rătăcire se risipi ca și cum nici n-ar fi existat. Doamna Ledoulx încetă brusc să mai râdă și reveni la jilțul ei aurit. Patrupedul ciuli urechile și, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fug cât mai repede, să mă culc pe o bancă în parc. Nu-i așa! Cap-de-cal urlă din bucătărie, sau baie, ce-o fi ea: la masăăă! Porc topit, ghiveci, cafea, coniac, mahorcă. De sub calorifer, Gilbert Becaud mârâie din toți bojocii, nervos că fusese sculat cu noaptea-n cap. Chilot stă lângă farfuria mea, mă privește fix. Nu se clintește de pe suportul de lemn pe care e bătut în cuie ca un G de tipar. Plec cu un sac de covoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
maximum, să poată băieții să arate ce pot în You’ ve got your mind in the gutter. Am rămas blocat când, peste cinci minute, m-am trezit în cameră cu părintele care dădea disperat din cădelniță și urla din toți bojocii „Doamne miluieșteeeee!”, să acopere valurile de rock care se rostogoleau din casetofon. Iarăși uitasem tipicul. Nici nu e de mirare că nu mi-a fost dat să ajung popă cu casă parohială etajată în spatele bisericii și cu Toyota Corola în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]