128 matches
-
et ses oppositions (1920-1940)" in Communisme, nr.5, 1984, pag.21. 10 "Discours de Lénine au IVe congrès mondial de l'Internationale communiste" in Lénine, Oeuvres complètes, Vol.33, edițiile în limbi străine, Moscova, 1963, 578 de pagini, pag.442. Bolșevizarea și clasă contra clasă 1 Danièle Tartakowski, "Le tournant des années trente" in Le PCF étapes et problèmes 1920-1972, edițiile sociale, Paris, 1981, pag.62. 2 Wolfgang Abendroth, Histoire du mouvement ouvrier en Europe, Paris, Maspero, 1967, pag.101. 3
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Comuniste. 1922 3 aprilie Stalin devine Secretar general al partidului bolșevic. 20 octombrie Venirea lui Mussolini la putere. decembrie Al Patrulea Congres al Internaționalei Comuniste. 1924 21 ianuarie Moartea lui Lenin. iulie Al Cincilea Congres al Internaționalei Comuniste care hotărăște bolșevizarea partidelor comuniste. 1926 mai Greva generală a minerilor din Marea Britanie. 1928 februarie Adoptarea tacticii clasă contra clasă de către cea de a IX-a plenară a IC. 1933 30 ianuarie Hitler devine Cancelar al Reichului. 1934 12 februarie Manifestație unitară a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
al II-lea al Internaționalei Comuniste ........... Congresul de la Tours .......................................... Unificarea KPD ................................................ Fondarea Partidului Comunist din Italia ..................... SCHIMBAREA INTERVENITĂ LA AL III-LEA CONGRES AL INTERNAȚIONALEI COMUNISTE ........ Evoluția KPD ................................................... Sfidarea PCF .................................................... Incertitudinile italiene .......................................... Partidul bolșevic își ia răspunderea .......................... Timpul unui bilanț ............................................. BOLȘEVIZAREA ȘI CLASĂ CONTRA CLASĂ ............ Bolșevizarea ..................................................... Chestiunea franceză ............................................ Greva generală din 1926 din Marea Britanie ............... KPD-ul în fața apariției nazismului .......................... Grupuri fervente ............................................... Exilul italian .................................................... LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI FRONTURILE POPULARE ......................................................... Instalarea strategiei frontului popular ........................ Dificultățile unității muncitorești ............................. Frontul popular și al VII-lea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Comuniste ........... Congresul de la Tours .......................................... Unificarea KPD ................................................ Fondarea Partidului Comunist din Italia ..................... SCHIMBAREA INTERVENITĂ LA AL III-LEA CONGRES AL INTERNAȚIONALEI COMUNISTE ........ Evoluția KPD ................................................... Sfidarea PCF .................................................... Incertitudinile italiene .......................................... Partidul bolșevic își ia răspunderea .......................... Timpul unui bilanț ............................................. BOLȘEVIZAREA ȘI CLASĂ CONTRA CLASĂ ............ Bolșevizarea ..................................................... Chestiunea franceză ............................................ Greva generală din 1926 din Marea Britanie ............... KPD-ul în fața apariției nazismului .......................... Grupuri fervente ............................................... Exilul italian .................................................... LUPTA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI FRONTURILE POPULARE ......................................................... Instalarea strategiei frontului popular ........................ Dificultățile unității muncitorești ............................. Frontul popular și al VII-lea Congres al IC ................. Victorie în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
apărută la București, săptămânal, între 22 septembrie 1946 și 1 ianuarie 1948. Redactor responsabil este N. Firoiu. De la numărul 57/1947 își schimbă titlul în „Mondial Magazin”, având subtitlul „Singura revistă de reportaj din România”. Publicație caracteristică pentru perioada de bolșevizare a societății românești, G.f. ilustrează cum rezistența intelectualilor poate lua forme paradoxale, constând chiar în atacarea unor subiecte considerate subversive sau în comentarea unor autori socotiți indezirabili. Multe dintre numele celor care semnează aici se vor regăsi în publicațiile exilului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
o nouă ordine potrivit „tentației anului zero”. Proiectele bolșevicilor de la Petrograd au cunoscut progrese importante când Ungaria lui Bella Kuhn s-a proclamat, la 21 martie 1919, Republică Socialistă, când în Germania înfrântă, aflată într-o situație dezastruoasă, trecea pe lângă bolșevizare (la Kiel marinarii se răscoală, Bremenul XE "Bremen, Republica Socialistă în ianuarie-februarie 1919 se proclamat Republică Sovietică, în Bavaria la fel în aprilie-mai 1919, iar în Berlin insurecția declanșată de detașamente armate ale extremei stângi este pe punctul de a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
permis să depășească o situație fără ieșire, ce putea să compromită actul Marii Uniri. Datorită războiului civil, ce cuprinsese fostul Imperiu Țarist, și a intervențiilor armate din exterior, valul revoluționar ce se revărsa dinspre Răsărit a eșuat în tentativa de bolșevizare a estului Europei, condamnând Rusia Sovietică la izolare. În timp ce România se confrunta cu o situație postbelică dificilă, căci războiul își pusese amprenta asupra stării economice și sociale, „germenii destructivi” sau agenții bolșevismului acționau împotriva ordinii statale și a actului Unirii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
forță a guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945) va intensifica metamorfoza. Ceea ce a urmat spre sfârșitul marelui conflict mondial, dar și evenimentele ulterioare, preparativele în vederea încheierii păcii, sugerează că perspectiva sistemului informativ/contrainformativ românesc fusese decisă în sensul escaladării bolșevizării și comunizării statului, a populației, deci și a comunității informative/contrainformative, ca mod de acțiune și ca organizare.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
peste glezne cu mocirlă de urină și fecale, în întuneric de iad. Între noi era și un evreu tânăr, Rubin Scheinhorn, adus la Jilava de conaționalii lui, frați israeliți, pentru că nu a vrut să colaboreze cu stăpânirea la actul de bolșevizare a țării românești, fiind bănuit că s-ar fi botezat creștin. Avea în jur de 30 de ani, o vorbă calmă, dar hotărâtă, era modest și familist. În primele zile persoana lui a constituit un semn de întrebare. Suspectat de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de un altul În afara țării care Îi includea pe Vitali Holostenko-Barbu și Ion Heigel. Astfel, Cominternul și-a asigurat controlul asupra PCdR, organizând două conduceri paralele ale partidului, una În exterior și alta În țară. Treptat, Moscova a trecut la bolșevizarea PCdR, impunând la conducerea partidului activiști cominterniști neromâni formați la școala Leninistă a Cominternului. La Congresul al V-lea din 1931, Kremlinul a restructurat din nou conducerea PCdR, impunând un nou activist cominternist În funcția de Secretar General al partidului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cabinetul I. I. C. Brătianu înregistrase, atunci când supraviețuirea părea o victorie în sine, succesiunea alertă a spaimelor și speranțelor pe care oamenii și le făceau în legătură cu Aliații occidentali sau cu noile autorități din Basarabia, Rusia și Ucraina. În decembrie 1917, pericolul bolșevizării întregii regiuni, inclusiv a României, ajunsese mai amenințător decât războiul cu Puterile Centrale. Pe acest fundal, solicitările venite din Basarabia au atras atenția guvernului român, care identificase aici resurse indispensabile pentru continuarea rezistenței și un spațiu favorabil unei eventuale retrageri
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
București), an I, nr. 5, iulie 1930, p. 289. Aceste etape erau marcate, în 1930, prin săli expoziționale distincte, intitulate: "intrarea în război", "ofensiva în Ardeal" (din 1916), "iarna 1916-1917", "Mărăști, Mărășești", "1917-1918" (unde se făceau referiri la "activitatea marinei, bolșevizarea și dezarmarea rușilor [...], acțiunea armatelor germane în teritoriul ocupat") și "1918-1920". În această din urmă secțiune care, într-o imagine anterioară, este însă intitulată "sala campaniei 1919-1920 (s.n. C.M.)" (Ibidem, p. 287) se marcau următoarele momente: "ocuparea Basarabiei, Bucovinei, Pocuției
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
una a Partidului Național Evreiesc, care se ocupa cu ameliorarea stării materiale precare a coreligionarilor, respectiv gruparea sionistă, unde se întâlneau idealiștii unui stat evreu, socialiști moderați și chiar extremiști. Un semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai ales datorită bunelor relații dintre București și Varșovia. Rutenii (ucrainenii) reprezentau cel mai important element etnic din Bucovina, unde
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pregătire morală și materială celei poloneze”, ceea ce scădea și mai mult șansele unui conflict apropiat. O analiză a Corpului Detectivilor, mai degrabă o predicție, care s-a dovedit extrem de lucidă, a menționat, printre altele, că „un război îndelungat va aduce bolșevizarea tuturor taberelor”. La jumătatea lunii septembrie, conflictul germano-polon nu mai punea problema învingătorului. Pentru guvernul de la București, noile realități geopolitice și geostrategice nu ofereau o perspectivă clară a viitorului, deoarece, conform unei sinteze a Corpului Detectivilor, România avea la sud
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
considerate limbi vii. Paradigmele științifice ale socialismului secolului al XIX-lea sînt învechite, iar aparatul său literar de asemenea, cu citările, cu aluziile și ocheadele transformate în ebraică chiar și pentru un cititor cultivat. Golirea arhivelor mișcării muncitorești franceze înainte de "bolșevizarea" comuniștilor și de normalizarea socialiștilor este pentru cititorul de astăzi asemănătoare cu trecerea de pe Tele 7 zile pe Revista de Metafizică și Morală. Jaurès și Blum au același patrimoniu cultural ca Marx și Troțki, cu același noviciat școlar și aceleași
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sovietică. Și-ți spui : „Dar cum se poate, că în fond ei au fost în Uniunea Sovietică, ceea ce era mult mai rău și a durat mai mult...“. Estonia e complet liberă, merită s-o vezi. V.A. : Și bănuiesc că bolșevizarea țărilor baltice a fost foarte dură. A.M.P. : Și represiunea. Deci cum au fost ai mei în Siberia, așa au fost și ei în Siberia. Într-o vreme am căutat explicații în chestia asta cu represiunea diferenți‑ ată, care-i
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și În precedentele rapoarte de activitate ale CDE Huși pe care le-am dezbătut În aceste materiale, nici cel cuprinzând și alegerile din 19 noiembrie nu a făcut excepție, Iancu Gutman fiind profund indignat de delăsarea unora față de cerințele de bolșevizare a comunității evreiești locale. Iată ce scrisese la acest dezolant capitol: „În Campania Electorală, În afară de ultimele zile, membrii PCR au avut aceeași atitudine ca și În trecut de exemplu tov. Fisterman cari Comitetul Județean PCR a hotărât eșirea sa din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teritoriul românesc în “câmpul de bătaie al imperialismelor vrăjmașe din Centrul și Răsăritul 62 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 44 41 Europei”, fapt care ar conduce la “răspândirea comunismului și la bolșevizarea țării“ 63. Titulescu răspundea acestor temeri: “Nu știu dacă România va încheia un tratat de asistență mutuală cu U.R.S.S. Ceea ce știu este că interesul național cere să nu micșorăm cu nimic libertatea de acțiune a României pentru ziua de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
stea la baza viitorului Tratat de asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică. În baza acestui document, Titulescu a fost acuzat, în special de către Gh. Brătianu și legionari, că ar fi permis traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice și implicit bolșevizarea țării. Era temerea că nu exista nici o prevedere în proiectul de tratat care să oblige trupele sovietice să se retragă după ce își îndepliniseră misiunea de ajutor. 85 Am ajuns la concluzia potrivit căreia, chiar dacă Titulescu a negat aceste temeri, considerăm
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
faptul că evenimentul care a schimbat soarta României și a Europei, făcut doar tânărul monarh și o mână de colaboratori, cu partidele politice cvasi-abandonându-l, a fost "doar începutul unei acțiuni dificile și îndelungate de rezistență față de încercările de sovietizare și bolșevizare a României declanșate cu brutalitate de agenții intereselor sovietice"26. Desfășurarea actului de la 23 august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ar putea dispune bolșevicii și au conducători militari capabili."205 Engels avea dreptate și în sens invers: acum, cu încăpățânatul conservatorism românesc, comunismul nu avea șanse să înainteze nici de la Est la Vest. Armata română s-a opus nu doar bolșevizării țării, dar va împiedica și bolșevizarea Ungariei lui Béla Kun, un an mai târziu. Dar, mai înainte de aceasta, armata română avea misiunea istorică de a împiedica Basarabia să devină republică sovietică. Contextul este prezentat astfel de Larry L. Watts: "Refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
conducători militari capabili."205 Engels avea dreptate și în sens invers: acum, cu încăpățânatul conservatorism românesc, comunismul nu avea șanse să înainteze nici de la Est la Vest. Armata română s-a opus nu doar bolșevizării țării, dar va împiedica și bolșevizarea Ungariei lui Béla Kun, un an mai târziu. Dar, mai înainte de aceasta, armata română avea misiunea istorică de a împiedica Basarabia să devină republică sovietică. Contextul este prezentat astfel de Larry L. Watts: "Refuzul României de a se comporta ca
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deși au simțit acest adevăr, care le-a dat coșmaruri, chiar și în Basarabia, unde au crezut că victoria este definitivă. Și acum se cuvine a spune că nu lipsiți de importanță, pentru supraviețuirea ideii românești în România amenințată cu bolșevizarea completă, au fost politicienii și oamenii de cultură care au acceptat "colaboraționismul" cu invadatorul, ca ultimă redută în calea nimicirii românității. Aceștia apar doar ca odioși "trădători" în ochii contemporanilor și ai urmașilor. Între acești "colaboraționiști" de elită care, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
realizeze dimensiunile "derivei" provocate de ceea ce pentru mulți europeni aparținînd clasei muncitoare, mediilor intelectuale și tineretului burghez a însemnat "lumina strălucitoare" apărută în Estul continentului. După începuturi dificile, consecință a condițiilor în care s-au produs sciziunile din 1920-1921 și "bolșevizarea" secțiunilor Internaționalei a III-a, în Europa anilor treizeci, comunismul la un avînt deosebit. Greutățile provocate de criză, slabul entuziasm trezit de instituțiile și de idealurile unei democrații liberale care pare să-și fi epuizat toate posibilitățile de reînnoire, spectacolul
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dosar de reținere în învățământul superior. Dar pentru că a participat, prin 1946-1947, la celebrele, chiar violentele, conflicte din complexele studențești din Cluj (conflicte între studenții români și cei unguri, generate de falangele românești ale PNR ca reacție la încercările de bolșevizare a mediilor studențești, existând aici și o componentă etnică), i-a rămas această amprentă de "manist". Ca o paranteză, aceste conflicte au fost foarte bine prezentate în cartea-document a lui Romulus Zaharia, Ademenirea, și pentru că au fost prea realist descrise
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]