233 matches
-
Radu cel Mare și domn al Țării Românești între 1535-1545. Pictura murală a bolniței a fost realizată în 1542-1543 de către meșterii zugravi David și fiul său Raduslav. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, având codul . Denumirea de „bolniță” provine din slavona "bolĭnica" - infirmerie sau spital pe lângă o mănăstire sau un așezământ de binefacere. Numeroase mănăstiri au câte o biserică destinată călugărilor bătrâni și bolnavi care nu mai pot participa la slujbele liturgice desfășurate în biserica mare a mănăstirii
Bolnița Mănăstirii Cozia () [Corola-website/Science/333289_a_334618]
-
stăpânirii lui Mihai Viteazul în Moldova, este ales episcop al Rădăuților (iunie 1600); în septembrie 1600 a pierdut scaunul, retrăgandu-se la moșia sa Dragomirești, lângă Suceava. În 1602 a ctitorit (împreună cu frații Lupu și Simion Stroici) o bisericuță, devenită apoi bolniță, iar mai tîrziu biserica monumentală a mănăstirii care se va numi Dragomirna, cu hramul "Pogorarea Duhului Sfânt", una dintre cele mai de seamă creații arhitectonice ale începutului de epocă modernă în spațiul românesc. În primăvara anului 1606 este ales episcop
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
, comuna Polovragi, județul Gorj a fost construită în sec.XVIII (1736). Biserica are hramul „Sfântul Nicolae” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Biserica bolniței a fost construită la 1736, într-o incintă aflată la nord de cea a bisericii mari. Ctitorul său este egumenul mănăstirii din acea vreme, Lavrenție, după cum relatează pisania: „Precum dorește cerbul de izvoarele apelor, așa au dorit sufletul mieu ca să
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
este egumenul mănăstirii din acea vreme, Lavrenție, după cum relatează pisania: „Precum dorește cerbul de izvoarele apelor, așa au dorit sufletul mieu ca să zidesc casă lui Dumnezeu întru pohtala sfântului părintelui noistru Nicolae arhiepiscop al Mirelor. Ridicatu s-au acestă sfântă bolniță din temelie cu toată osârdia și chieltuiala sfinții sale părintelui chir Lavrenție ig[umenu] mănăstirii Polovragi, ajutorându-mă și alți frați, cari vor fi arătați în cartea vieții”. Biserica are un plan rectangular și este tricompartimentată. Ca o particularitate, are
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
a programului altarului este sacrificiul ilustrat prin scenele din proscomidiar, „Iisus în mormânt” și „Viziunea lui Petru din Alexandria”, dar și prin ampla ilustrare a Sacrificiului lui Avraam, o scenă care apare pentru prima dată în altarul unei biserici de bolniță. În naosul de la Polovragi au fost ilustrate scene din Marile Sărbători, asemănător naosului bisericii bolniței de la Cozia, iar faptul că în centrul fiecărui timpan au fost pictate scenele Nașterea, Răstignirea, Învierea și Adormirea, pune în evidență ideile majore ale acestui
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
lui Petru din Alexandria”, dar și prin ampla ilustrare a Sacrificiului lui Avraam, o scenă care apare pentru prima dată în altarul unei biserici de bolniță. În naosul de la Polovragi au fost ilustrate scene din Marile Sărbători, asemănător naosului bisericii bolniței de la Cozia, iar faptul că în centrul fiecărui timpan au fost pictate scenele Nașterea, Răstignirea, Învierea și Adormirea, pune în evidență ideile majore ale acestui spațiu liturgic-Întruparea și Învierea. Timpanele de sud, nord și vest sunt impărțite în trei scene
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
Treime. La vest, în centru, este infățișată Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Bunavestire și de Schimbarea la față. Pronaosul, spațiul care de obicei individualizează programul iconografic al unei biserici, are la Polovragi reprezentată o temă nouă în iconografia bisericilor de bolniță. Bolta semicilindrică a pronaosului s-a pretat foarte bine unei teme precum Sinaxarul. Tema nu a fost reprezentată în totalitate, ci s-a operat o selecție de patruzecișiopt de scene, dispuse în șase registre. Desfășurarea începe de la est cu prima
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
începe de la est cu prima lună a calendarului liturgic. Din fiecare lună au fost selectate patru scene. Tot în pronaos este reprezentat ciclul vieții Sf. Nicolae. Acesta are o semnificație aparte în contextul pictării lui în pronaosul unei biserici de bolniță. Nu este doar ilustrarea vieții patronului acestui lăcaș. Faptul că sunt alese, în cea mai mare parte scene care ilustreză minuni, își are explicația în însăși funcția acestei biserici, care era un spațiu pentru cei bolnavi si neajutorați, Sf. Nicolae
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
fost restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. În atelierele mânăstirii funcționează ateliere de croitorie pentru veșminte preoțești, cruciulițe și icoane. Pictura a fost realizată de aceiași meșteri de la Cernica, Fotache și Nicolae Polovnicul. În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o Bolniță - cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului monahal, care funcționează deocamdată într-o clădire din Brănești.
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
și de la domnitorii fanarioți cărora a știut să le întrețină iluzia revenirii în regiune. În 1747 a construit mănăstirea care îi poartă numele (Obedeanu). Anul 1754, tot Constantin Obedeanu a înființat primul spital modern al Craiovei , pînă atunci existînd doar bolnițe la unele mănăstiri. Iar în 1759 a instituit învățământul organizat, pînă la el educația se făcea în casele boierilor sau de către preoți. Școala Obedeanu este prima școală în adevăratul sens al cuvântului. În primăvara anului 1826 școala Obedeanu este transformată
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
cărora s-a ridicat zid din bolovani legați cu mortar de bună calitate. Conform datelor topometrice se pare că cetatea a fost înconjurată de o nouă incintă, a doua, în interiorul căreia exista o capelă, o ""Casă a cavalerului"" și o bolniță, casa cavalerului jucând rolul de refectoriu, la parter, sală de mese, magazie, la etaj, și dormitor la ultimul etaj. Cu ocazia incursiunilor făcute de tătari în anul 1241, atât capela cât și celelalte clădiri au fost distruse. Pe ruinele fortificației
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
Poliamidice a devenit POLIROM S.A. și este în lichidare. S-au mai înființat de asemenea un "pension" de băieți, două pensioane de fete și o școală armenească. În secolul al XVII-lea, pe lângă mănăstirea „Sfinții Voievozi” s-a organiat o bolniță. Se mai construiește o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de boli contagioase. Rețeaua de asistență medicală este susținută și de o rețea de farmacii. De asemenea, asociația "Precista Mare" oferă servicii medicale și asistență
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
Manual"" (DSM), care în momentul actual - împreună cu ICD-10 al Organizației Mondiale a Sănătății ("World Health Organization") - reprezintă cea mai răspândită tipologie și clasificare nosografică a patologiei psihiatrice. Nu există informații suficiente asupra dezvoltării psihiatriei în țările române. Primele așezăminte spitalicești (""bolnițe"") au apărut pe lângă biserici sau mănăstiri, unde uneori se găsea o icoană "făcătoare de minuni", ca la biserica "Sf. Spiridon" din Iași. În aceste bolnițe nu se putea vorbi de o îngrjire medicală propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
patologiei psihiatrice. Nu există informații suficiente asupra dezvoltării psihiatriei în țările române. Primele așezăminte spitalicești (""bolnițe"") au apărut pe lângă biserici sau mănăstiri, unde uneori se găsea o icoană "făcătoare de minuni", ca la biserica "Sf. Spiridon" din Iași. În aceste bolnițe nu se putea vorbi de o îngrjire medicală propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri tradiționale ("băbești") făcute din plante, sub formă de fierturi și unsori, alături de rugăciuni, slujbe și arderea unor esențe mirositoare. În prima jumătate a secolului al
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri tradiționale ("băbești") făcute din plante, sub formă de fierturi și unsori, alături de rugăciuni, slujbe și arderea unor esențe mirositoare. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, la Mănăstirea Neamț se înființează o "bolniță" pentru bătrâni. Probabil după incendiul din 1841, o dată cu construirea unei noi clădiri în 1843, se amenajează aici un ospiciu pentru bolnavi ""lipsiți de minte și chinuiți de duhuri rele"". În București, pe lângă biserica "Mărcuța", ctitorie veche din 1586, se înființează
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Ideea de a ctitori bolnița „Sf. Spiridon” aparține lui Ștefan Bosie în 1743, cu banii primilor donatori numiți epitropi: A.V. Kogălniceanu, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. În 1754 este ctitorită Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului Cehan Racoviță în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înființare și organizare a ospiciului „Sf. Spiridon”. În acest document se recunoaște că la
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Călugărul, Vlad al VI-lea Înecatul, Vlad al VII-lea Vintilă și nu în ultimul rând Radu cel Mare și Neagoe Basarab. Acesta din urmă a ridicat aici Biserica Sf. Nicolae, chilii, trapeza (sala de mese), pivnița, brutăria, bucătăria, hambarul, bolnița, arhondaricul (pentru primirea oaspeților) și alte construcții, a acoperit biserica cu plumb și i-a pus geamuri, a construit port întărit cu zid și a numit Cutlumușul „Lavra cea Mare” a Țării Românești. Au contribuit, de asemenea, Elisabeta Movilă si
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
de "canonarh" (conducătorul ceremonialului, mai ales duminica și de sărbători). Economul avea și el mai multe ajutoare: "vistiernicul" (casierul), "chelarul" (care se ocupa cu pregătirea și supravegherea sălii de mese), "arhondarul" (responsabil cu primirea vizitatorilor), "bolnicerul" (căruia îi era încredințată bolnița în care erau îngrijiți călugării bolnavi și bătrâni) și "bibliotecarul". În cultul ortodox, mănăstirea are în centrul de compoziție biserica, în jurul căreia se află construcțiile anexe: Uneori, din complexul unei mănăstiri face parte și o casă domnească (de ex. la
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
face parte și o casă domnească (de ex. la a Probota sau a Horezu). Acest ansamblu este înconjurat, în general, cu ziduri de apărare (de exemplu Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea de la Brebu). La unele mănăstiri ortodoxe există și o bolniță (spital) cu un paraclis. O mănăstire care intră direct sub autoritatea patriarhului unei biserici, în loc de a fi sub episcopul locului din acea eparhie, se numește "stavropighie". Un mare număr de mănăstiri a fost construit de Sfântul Nicodim Cel Sfințit de la
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
romanice de est, de exemplu "gol", "lupată", "deal", "drag". Cele ulterioare sunt din macedoneană, unele mai vechi, folosite în tot Meglenul, precum "tšitšă" „unchi”, "matšcă" „pisică”, "trăpiri" „a răbda, a suporta”, altele mai recente, folosite numai în actuala Republică Macedonia: "bolniță" „spital”, "doguvor" „acord, contract”, "voz" „tren”. Provin împrumuturi și din limba greacă, care sunt mai puține decât în aromână. Unele sunt mai vechi și generale, precum "acsen / ăcsen" „străin” și "piră" „flacără”, altele mai noi, folosite numai în Grecia: "fos
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
murală continuat de realizarea icoanelor (fie și numai a celor împărătești) nu reprezintă o sarcină pe care un zugrav ar fi putut-o îndeplini într-un răstimp foarte scurt. Zugravii etapei brâncovenești au fost Preda și Ianache, atestați anterior la bolnița Mănăstirii Hurezi și la biserica mare a Mănăstirii Cozia. Tabloul votiv pictat în pronaos, îi reprezintă pe Matei Basarab și Doamna Elina, pe străbunicii voievodului: Datco, mare armaș din Izvorani și Brânncoveni, înrudit cu Craioveștii, și soția sa, Calea din
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
168. Biserica domnească Municipiul Vaslui Vaslui Sfântul Ioan Botezătorul k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea Căciulata k)172. Biserica bolniței Orașul Călimănești, Vâlcea Mănăstirii Cozia localitatea Căciulata k)173. Biserica Nașterii Orașul Călimănești Vâlcea Maicii Domnului a schitului Ostrov k)174. Ansamblul Mănăstirii Comuna Frâncești, satul Dezrobiți Vâlcea Dintr-un Lemn k)175. Schitul Fedeleșoiu Comuna Dăești, satul Fedeleșoiu Vâlcea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
a popoarelor din sud-estul european, căzute sub jugul otoman. În 1463, se copia un Apostol pentru mânăstirea Zografu, iar la 10 mai 1466, domnul dăruia mânăstirii Zografu un obroc anual de 100 de ducați ungurești. La 13 septembrie 1471 dăruia “bolniței noastre din sfânta noastră mânăstire Zografu” un obroc cu 500 de aspri. În anul 1475 erau dați bani pentru construirea chiliilor, pentru construirea unei arsanale (depozit) de pe malul mării și, în 1495, o trapezărie. A mai fost construită o fântână
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]