96 matches
-
Buzăului Tălișoara Tufalău Turia Valea Crișului Vâlcele Vărghiș Zagon Zăbala Zăbrătău JUDEȚUL DÂMBOVIȚA Muscel Brebu Alunișu Bălțeni Adâncă Aninoasa V. Mare (Cândești) Bărăceni Bechinești Baleni Arsuri (Găești) Barbule��u Bezdead Bădeni Bădulești Burduca Blidari Băjești (Văcărești) Berivoiești Butoiu de Sus Bolovăni Bănești Braniștea Capu Coastei Brezoaele Bilciurești Brănești �� Cândești Deal Brezoaia Bildana Cătanele Cândești Vale Brâncoveanu Boteni Cojocaru Cârlănești Broșteni Brăteștii de Jos Colanu (Vârfuri) (Produlești) Cetățuia Broșteni (Vișina) Brătulești Colibași (Voinești) Cojoiu (Vârfuri) Bujoreanca Buciumeni Comișani Copăceni Bumbuia (Gură Foii
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Pârău Gruiului, Pirita, Podu Lui Paul, Runc, Ruși, Suseni, Trâmpoiele, Valea Mică, Vâltori Comuna Almașu Mare Sate: Almașu Mare, Almașu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăștia Comuna Blandiana Sate: Blandiana, Acmariu, Ibru, Poieni, Răcătău Comuna Ceru-Băcăinți Sate: Ceru-Băcăinți, Bolovănești, Bulbuc, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare, Viezuri Comuna Cricău Sate: Cricău, Craiva, Tibru Comuna Galda de Jos Sate: Galda de Jos, Benic, Cetea, Galda de Sus, Lupșeni, Mesentea, Măgura, Oiejdea, Poiana Galdei, Răicani, Zăgriș Comuna Ighiu Sate: Ighiu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Berevoești Sate: Berevoești, Bratia, Gămăcești, Oțelu Comuna Brăduleț Sate: Brăduleț, Alunișu, Brădetu, Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni, Ungureni Comuna Corbi Sate: Corbi, Corbșori, Jgheaburi, Poduri, Poienărei, Stănești Comuna Mălureni Sate: Mălureni, Bunești, Păuleasca, Toplița, Zărnești Comuna Mu��ătești Sate: Vâlsănești, Bolovănești, Costești-Vâlsan, Mușătești, Prosia, Robaia, Stroești, Valea Faurului, Valea Lui Maș, Valea Muscelului Comuna Nucșoara Sate: Nucșoara, Gruiu, Sboghițești, Slatina Comuna Tigveni Sate: Tigveni, Blaju, Bârseștii de Jos, Bărseștii de Sus, Bădislava, Bălilești, Bălteni, Vlădești Comuna Valea Danului Sate: Valea Danului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
populară: Tatăl meu a fost miner la exploatarea Săsar. Frații mei, Nuțu și Gavrilă, au fost mineri la mină Nistru. Cumnatul meu, Ioani Hupșii și-a Mierlușii, a lucrat în mină ”9 Mai” de la Nistru și a fost zdrobit de bolovăni cu încă doi oameni, doi ortaci. Au fost puși în niște lăzi și trimiși la fiecare acasă. Sunt legat de acești oameni, de mineri. Pentru acest lucru m-am aplecat și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
zăpadă vine, în general, la mijlocul lui noiembrie, ultima lui martie. Precipitațiile sunt similare cu media României, 864 mm medie anuală. Vânturi sunt puține datorită reliefului de deal. Pârâul Bizdidel are de obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovăni), dar se transformă în viitura deseori după ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomina înconjurând satul din toate părțile. Livezile de pruni ocupă
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
A fost construit un rezervor care să rețină nutrienții transportați de răul Zala. Construcția de rezervoare pe majoritatea tributarilor lacului sunt în progres. Malurile lacului sunt alcătuite din mai multe habitate, 58% sunt considerate a fi în stare naturală, 12% bolovăni împrăștiați în mod artificial iar restul de 30% este pavat cu dalii. Partea naturală de pe țărmul nordic al lacului este alcătuită din porțiuni acoperite de zone de trestie. Specia dominantă este trestia comună "(Phragmites australis (Cav.) Trin.)" Distribuția macrofitelor este
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
locuri încărcate de străveche istorie; pe teritoriul ei au fost descoperite, în Valea Darjovului, cele mai vechi urme de viață omenească, având vechime de pește 600.000 de ani. Lucrările de construcție a seselei naționale Pitesti-Slatina-Craiova au scos la iveală bolovăni de rău ciopârtiți bifacial, neperforați, făcuți pentu a fi prinși cu mâna, devenind unelte primitive de piatră. Aceste vestigii paleolitice au fost studiate de către Nicolaescu Plopsor și Ioan Moroseanu, directorul Muzeului de Istorie din Slatina în anii 1959-1960. În anii
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
rău descoperiți în Valea Darjovului nu ar fi autentice vestigii paleolitice, ci au dobândit aceste forme în urma unui fenomen natural de izbire atunci când au fost puși în mișcare de torente. În anii 1979, 1996, 1998 au mai fost descoperiți asemenea bolovăni de rău, ciopliți în scop de lovire sau tăiere. O parte din aceste vestigii au fost donata muzeului de Istorie din Slatina. Despre urmele neolitice din Valea Darjovului a scris domnul Mihail Butoi, arheolog reputat, fost director al instituției muzeale
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
șuvoi de întreruperi false din partea acestui radar, acestea depinzând de cum hardware-ul va suporta date de la două radare. Când Armstrong s-a uitat afară, a văzut că computerul greșise punctul de aselenizare, care era de fapt o zonă acoperită cu bolovăni, la nord - est de un crater cu diametrul de 400 de metri (mai tarziu s-a stabilit că era vorba de „Craterul de Vest”, numit așa deoarece era situat în partea vestică a sitului inițial de aselenizare). În acest moment
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
median, bogat decorat în două rânduri de zimți, între două rânduri de cărămidă așezată în picioare și două așazate pe lat. Sub brâu au existat firide mărginite de ceramică profilata. Biserică era înconjurată pe tot perimetrul de un trotuar din bolovăni de piatră. Pisania lăsată aici în 27 noiembrie 1640 de Matei Basarab și soția sa Elenă Doamna și reprodusa de cărturarul și istoricul Nicolae Iorga, indică împrejurările în care a fost ridicat aceast sălaș. Voievodul în timpul unei incursiuni militare a
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovăni și trunchiuri de copaci clădesc baricade peste care apă formează cascade și vâltori. Pentru înaintare se folosesc tehnici alpinistice și bărci de cauciuc. Prima sală, ușor alungita are în partea superioară o galerie fosilă de 300 m. Urmează Sală Taberei
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
o arbaleta. Uneori poate apărea și o coroană ducala. Populația era la 31 Decembrie 2009 de 720.358 locuitori, repartizați pe cinci județe, după cum urmează: Geografia este dominată de o câmpie înaltă împădurita unde solul este amestecat cu nisip și bolovăni. Acest tip de sol arid, sterp se întâlnește în aproape toată provincia, cu excepția zonelor de coastă, si este nepotrivit pentru agricultură cu excepția câtorva regiuni specifice din câmpia Kalmar. Întreaga provincie este bogată în lacuri și bălti. Regiunea de coastă este
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]
-
Praetorium, Palendava, Buridava, Germisara. Erau dispuse castrele unor trupe auxiliare care supravegheau ordinea internă la Castra Nova, Islaz, Teregonva, Dichiseni, Listevea, Rusidava, Desa, Romula. Drumurile au constituit importante căi de comunicație, nefiind largi, fiind alcătuite dintr-un strat gros de bolovăni și unul de prundiș, legate în ciment, iar deasupra erau plăcile de piatră de dimensiuni mari, legate bine între ele. De asemenea, erau construite drumuri cu un strat de prundiș, sau erau simple șleauri, apoi erau utilizate și drumurile naturale
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
cu mineralele hidrurate, cum ar fi sulfații. Roverul Opportunity a examinat asemenea straturi îndeaproape cu diverse instrumente. Unele straturi sunt probabil compuse din particule fine deoarece ele par a se dezintegră într-un praf fin. Alte straturi se dezintegrează în bolovăni mari și deci sunt, probabil, mult mai tari. Bazaltul, rocă vulcanică, se pare că există în straturile care formează bolovăni. Bazaltul a fost identificat în numeroase puncte pe Marte. Instrumentele de pe navă din orbită au detectat lut (filosilicat) în unele
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
probabil compuse din particule fine deoarece ele par a se dezintegră într-un praf fin. Alte straturi se dezintegrează în bolovăni mari și deci sunt, probabil, mult mai tari. Bazaltul, rocă vulcanică, se pare că există în straturile care formează bolovăni. Bazaltul a fost identificat în numeroase puncte pe Marte. Instrumentele de pe navă din orbită au detectat lut (filosilicat) în unele straturi. Descoperirea de minerale hidrurate este una importantă deoarece ele se fornează doar în prezența apei. Places that contain clays
Mars Reconnaissance Orbiter () [Corola-website/Science/317128_a_318457]
-
deocamdată și se termină după 40m. Continuarea peșterii se face prin trecerea sifonului din capătul galeriei "V". După câțiva metri se sjunge sub hornul de 10 m care odată urcat da acces într-o galerie largă, puternic ascendentă, plină cu bolovăni imenși. Galeria se transformă în Sala de Mese, orizontală, plină cu numeroase scurgeri parietale, stalctite, stalacmite, gururi...Totul e de o culoare roșu-maroniu depresantă. Din această sală se poate continua pe Galeria Jenel, o diaclaza înaltă de până la 22 m.
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
ajuta la urcare. La baza primului puț se află o sală în pantă. Coardă se leagă de un buștean prins între pereți. Verticală are o mică terasă la 3 m apoi mai cade 8 m într-o sală plină cu bolovăni, Sala Doru. La întoarcere, un bun cățărător poate evita această vericală cățărând peretele din stânga și traversând apoi până la treaptă intermediară. Din Sală Doru coardă se prinde de un piton plantat în stâncă și se cobora 10 m. în sala următoare
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
sunt fete de fălii. Această sală este străbătuta de un parau ce se pierde într-un ponor care poate forma un lac. Spre sud, sala se îngustează treptat transformându-se într-o galerie de 5—6 m lățime, plină de bolovăni. Podeaua dispare brusc într-o prăpastie adâncă de 30 m fracționata la jumătate de un bolovan prins între pereți. Jos se ajunge într-o impresionantă sală, dominată de faleză înaltă, deasupra căreia se întrezărește capătul Sălii Mari. Aici vine din dreapta
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
în dreapta câțiva metri mai jos galeria se termină deasupra unei verticale de 10 m ce poate fi coborâta numai cu coardă. Înaite era folosită o scară flexubilă de unde și numele de Sală Scării. Are 15 m lungime, e plină cu bolovăni și trunchiuri de copaci căzuți de sus. Din ea la stanga, imediat sub locul în care se coboară, se deschide o fereastră ce duce în sectorul vestic, iar la capătul din dreapta începe galeria ce conduce la sectorul estic, cu galerii puternic
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
mișcare periodica. Deplasarea se face cu precădere la viituri. Materialele aluvionare au de obicei o constituție heterogena atât din punct de vedere petrografic cât și granulometric. Analizate pe distanțe mari se observă o descrestere a diametrului aluviunilor în josul râului, de la bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de dinaintea erupției, locuitorii au raportat creșteri ale temperaturii apei subterane și mici cutremure. Începând cu 28 iulie 1969, locuitorii din orașele din jur raportat cutremure constante. Erupția a început pe 29 iulie, vulcanul aruncând cenușă în provinciile vecine și lansând bolovăni în aer. Exploziile inițiale au fost atât de puternice încât trei cratere au fost create instantaneu. Orașele Tabacón, Pueblo Nuevo și Sân Luis au fost îngropate, 87 de persoane decedând. Culturile au fost distruse și efectivele de animale au fost
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]