257 matches
-
a C.J.C.P.C.T. Argeș, 2012; O altfel de istorie a literaturii române contemporane - Ștefan Doru Dăncuș, George Coandă, Vali Nițu, Dan Șalapa, Grigore Timoceanu, George Terziu, vol. 2, Ed. Singur, Târgoviște, 2013, pag. 89-95. Vibrații de culoare în cântecul cuvintelor - Dorin Borda, Ed. Veritas, Târgu-Mureș, 2014, pag. 333-336; Efigii în filigran - Acorduri efective - Tiberiu Cosovan, Ed. Mușatinii, Suceava, 2014, pag. 42-44, 232, 269; Frumosul și uratul în arta naivă românească - Calistrat Robu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 35,48,66 Asociația Artiștilor
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
În 1840, ca să diferențieze drapelul de luptă de cel de război, domnitorul Ghica a adoptat un nou model pentru cel dintâi: tricolor roșu-galben-albastru, cu roșul în partea superioară și lățimi egale ale benzilor. În centru se afla un scut alb bordat cu aur și mobilat cu acvila valahă, încoronată princiar și cruciată. În 1848, steagul adoptat de către revoluționari ca drapel al Țării Românești a fost tricolorul albastru-galben-roșu (cu albastrul sus, deci, conform semnificației „Libertate, Dreptate, Frăție”). Acest tricolor apare atunci de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Mari, drapelul oficial va rămâne în continuare cel tricolor, cu fâșiile dispuse vertical și fără stemă în centru. La 24 aprilie 1922 au fost adoptate noi modele ale pavilioanelor regale. Pavilionul regelui consta dintr-un drapel pătrat de culoare roșie-vișinie, bordat cu o fâșie galbenă cu colți albaștri. Aceștia din urmă erau în număr de treisprezece pe fiecare latură, plus încă patru la colțuri. În mijlocul drapelului se afla stema cea mică a țării, sub care era plasată crucea ordinului „Mihai Viteazul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
din perioada interbelică. Astfel, drapelul ministrului de război consta dintr-un pătrat tricolor pe albastrul căruia se găsea litera „M” de culoare albă. Ceilalți miniștri aveau un drapel asemănător, dar fără litera „M”. Geacul navelor românești era un pătrat galben bordat cu roșu, în centrul căruia se găsea stema României Mari. Pavilionul căpitanilor de navă era compus din tricolorul țării, în mijlocul căruia se afla o coroană regală. Pavilionul navelor pilot era reprezentat prin tricolorul țării bordat cu alb. Dimensiunile drapelului erau
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
românești era un pătrat galben bordat cu roșu, în centrul căruia se găsea stema României Mari. Pavilionul căpitanilor de navă era compus din tricolorul țării, în mijlocul căruia se afla o coroană regală. Pavilionul navelor pilot era reprezentat prin tricolorul țării bordat cu alb. Dimensiunile drapelului erau de 3:6, iar grosimea bordurii de 2. Cu totul, proporția pavilionului era de 10:13. Pavilionul poliției fluviale era un pătrat albastru, în centrul căruia se afla litera albă „P”. Pavilionul serviciului poștal al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Centrală. Majoritatea cluburilor canine din zona de influență anglo-saxonă plasează rasa în grupa Hound (Sighthound). FCI (Federația Chinologică Internațională) încadrează câinii în Grupa 5 (Câini de tip Spitz și Primitivi). Leagănul rasei a fost identificat în zona dens împădurită ce bordează cursul fluviului Congo. Denumiri alternative: „Câine de Congo” sau „Câine de Zair”. Există o teorie care susține că rasa Basenji descinde din vechii câini sălbatici denumiți Pariah (sau Câini Pi), animale care mai rezistă și astăzi în unele zone sălbatice
Basenji () [Corola-website/Science/322982_a_324311]
-
posibilelor atacuri din partea băștinașilor, colonizarea s-a concentrat, în special, pe coasta Oceanului Atlantic. Unii coloniști au ajuns însă până la Piratininga, un platou situat în jurul lui Săo Vicente, ușor accesibil datorită fluviilor navigabile și valoros datorită potențialului agricol. Santo André da Borda do Campo a fost o așezare amplasată pe acest platou, ridicată la statutul de oraș în 1533. Istoria orașului Săo Paulo, de la care vine și numele regiunii, a început la 25 ianuarie 1544, aniversarea convertirii lui Sfântului Pavel. Numit inițial
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
alegătorilor îndată ce primul candidat nu primește mai mult de jumătate din numărul voturilor. El propune propriul său sistem de vot, "metoda Condorcet", chiar admițând că este puțin realizabilă la scară mare, și schimbă o corespondență foarte bogată cu Jean-Charles de Borda, conceptorul unui alt sistem, cunoscut sub numele de "metoda Borda". Nicolas de Condorcet pune în evidență un neajuns în propriul său sistem de vot - "paradoxul lui Condorcet" - care dovedește imposibilitatea, în sistemul său, de a degaja cu certitudine o voință
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
din numărul voturilor. El propune propriul său sistem de vot, "metoda Condorcet", chiar admițând că este puțin realizabilă la scară mare, și schimbă o corespondență foarte bogată cu Jean-Charles de Borda, conceptorul unui alt sistem, cunoscut sub numele de "metoda Borda". Nicolas de Condorcet pune în evidență un neajuns în propriul său sistem de vot - "paradoxul lui Condorcet" - care dovedește imposibilitatea, în sistemul său, de a degaja cu certitudine o voință generală pornind de la suma voințelor individuale. Kenneth Arrow va dovedi
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
zona satului Salcia cândva exista un lac, în mijlocul căruia se afla o salcie. Pescarii adunați din părțile locului se orientau după acest arbore, care le era punct de referință. Estul satului este mărginit de către râul Bârlad, în timp ce vestul acestuia este bordat de râul Siret. Între anii 1975-1976 albia primului dintre acestea a fost mutată în apropierea moșiei în condițiile în care vechiul curs se desfășura la 2 km distanță spre partea de est, lângă satele Torcești și Umbrărești-vale. Odată cu mutarea cursului
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
Turnu-Severin morile "Graf", "Sabetay", "Schwarz" și "Moara de foc", fiecare cu fabrică de pâine. Până în 1914 sunt desăvârșite canalizarea (începută în 1892) asfaltarea și pietruirea completă a tuturor străzilor, inclusiv cele din suburbii. Cea mai mare parte a străzilor sunt bordate cu pomi (teiul în mod particular). Orașul își păstrează în continuare caracterul cosmopolit, la tot pasul auzi vorbindu-se "nemțește". În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
precum și pentru produsele meșteșugărești pe care le vindeau în Țara Românească. Ei s-au organizat într-o breaslă, pentru a face față mai ușor celorlalți negustori. Conducătorul breslei împărțea dajdia pe membrii comunității, după averea și greutățile casnice ale fiecăruia. Borda este un obicei care prețuiește hărnicia oamenilor care au terminat secerișul. Specific acestui obicei este cununa de spice, purtată de fete. Dărdaica, sărbătoare din [[Feldioara, Brașov|Feldioara]], se leagă de coacerea holdelor. Fete împodobite cu spice și flori colindă casele
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
județul Mureș - Turda, plasa Reghin de Jos. Începând cu 1950 a fost încadrată raionului Reghin, regiunea Autonomă - Maghiară, respectiv Mureș Autonomă-Maghiară, iar ca urmare reformei administrativ teritorială din 1968 se constituie comună, împreună cu satul Habic, în cadrul județului Mureș. [1] Mihail Borda, Andreiu Schertzer. PETELEA - Scurtă Monografie. Tipografia Micador. Reghin 1997
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Csirile Diac, Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron Fentz, purtător de piane; oamenii comitetului comunității Gleseria: Szeidorfen Janos, Blaska Ferentz, Menyhard Joseff, Hărșan Filon notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Jacob Gligori; comitetul comunității Potocu: Simion Bretin, Bretean Juon, Pilca Mihăilă, Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit de la contribuțiune. Registrul din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Ioan Ilovan, Jakab Negrutz, Toadel Oală, Chirilă Csako, Andron Fentz, purtător de piane; oamenii comitetului comunității Gleseria: Szeidorfen Janos, Blaska Ferentz, Menyhard Joseff, Hărșan Filon notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Jacob Gligori; comitetul comunității Potocu: Simion Bretin, Bretean Juon, Pilca Mihăilă, Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit de la contribuțiune. Registrul din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940, cuprinde următoarele
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
distrus în preajma lui 1550 după ce fusese erodat de apele mării. Accesul la turnuri se făcea printr-un pasaj amenajat în grosimea zidului ca nivel superior. "Cardo"-ul este prelungit la sud de răscruce cu "decumanus" printr-o curte alungită, pavată, bordată de arcade și măsurând 27 de metri lungime pe 13,50 lățime: multă vreme cunoscută sub denumirea „curtea catedralei”, în secolul al XX-lea a început să fie denumită „Peristilul”, cu referire la cele două colonade care o delimitează. Înalte
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
pe un câmp paralelogramic. Fiecare din aceste pătrate aveau câte un dublu cerc centrat, de la care porneau linii radiale spre toate direcțiile. Câmpul era completat cu o linie dublă, paralelă cu latura din stânga a paralelogramului câmpului însemnului. Câmpul petlițelor era bordat cu același împletitură ornamentală ca și a gradului de "Oberstleutnant" al armatei germane. Printre "Obersturmbannführer"-ii de marcă au fost compozitorul Carl Orff (care a compus Carmina Burana) și criminalii de război Rudolf Höss și Adolf Eichmann. Höss a fost
Obersturmbannführer () [Corola-website/Science/302967_a_304296]
-
situează în deșertul Sahara cu câmpii și relief puțin accidentat în regiunea unor roci. Cu toate acestea, la nord, există platouri înalte cu un vârf de până la 915 m altitudine : muntele Kedia d'Idjil. În centrul țării, cuveta Hodh este bordată la sud-est de platouri de gresie (Adrar, Tagant). Vezi și: Mauritania intră în numărul celor mai slab dezvoltate țări din punct de vedere economic. PIB/loc în anul 2009 — 2100 $(locul 185 în lume). 40% din populație tăiește sub nivelul
Mauritania () [Corola-website/Science/298125_a_299454]
-
oficiale. La el se ajungea printr-o curte descoperită , numită și "fială". Acesta era numită "Fiala misterioasă, Filiala Sigma", sau "Triconc". Acea curte avea un plan aparte, cu două porțiuni ronde, "hemicicluri". In acel spațiu exista un bazin din bronz, bordat cu argint și un vas de aur. Unul dintre "hemicicluri" era acoperit, în el adăpostindu-se de obicei demnitarii, curtenii sau funcționarii care-l așteptau pe împărat. Printr-un vestibul al palatului în formă de arc, "Sigma", aceia intrau în
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
fost înfățișat capul de bour, având ochii, limba și coarnele de culoare roșie. Între coarnele sale a fost plasată o stea cu cinci raze și el a fost flancat de o roză (în dreapta) și o semilună (în stânga). Scutul a fost bordat cu culorile Romanovilor: aur, argint și negru. În 1918, pe actele unirii cu România, a fost utilizată vechea stemă a voievodatului Moldovei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea Basarabiei a fost transformată în republică sovietică socialistă. Noua entitate
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
albastru în cartierele doi și trei, și aur în carterul patru. Peste cartierele unu și trei era suprapus capul de bour/zimbru cu o stea între coarne, iar peste cartierele doi și patru se afla acvila cruciată, încoronată. Scutul era bordat cu două ramuri de laur, iar sub el se afla cifrul domnului Alexandru Ioan I. Toate aceste elemente erau plasate sub un pavilion de purpură căptușit cu hermină, ce se prindea sub o coroană închisă. Și această stemă a rămas
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
propuse de noi pe culoarul TRACECA, în ’98, în ’99 și mai târziu, vizau legarea portului Batumi din Georgia de Constanța din România. Imaginați-vă Uniunea Europeană ca insula lui Jules Verne: o placă enormă pe mare, ale cărei margini sunt bordate, din când în când, de câte o gură de primire a petrolului și a gazelor naturale. Aceasta este, de fapt, în momentul de față, imaginea redusă a continentului și de aici nevoia utilizării Mării Negre în sensul celor amintite. Dan Cristian
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
1922) Tg. Mureș, Al Cornișa nr. 2/7 țel. 219886 3124 BERMAN NICOLAE (n. 1925) Tg. Mureș, Bartok Bela nr. 4/5 țel. 165002 14043 BOKOR FRANCISC (n. 1929) Tg. Mureș, Str. Bolyai Farkas nr. 10/12 țel. 160213 3126 BORDA ELENĂ (n. 1927) Tg. Mureș, Str. Karasi Sandor nr. 2 țel. 126998 3127 BRAICU EMIL (n. 1924) Reghin, Str. Horea nr. 3/2 țel. 520558 3128 BUTNARU EMILIA (n. 1925) Sighișoara, Str. Barbu Delavrancea nr. 36 țel. 772065 3175 CIOCULESCU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
8 țel. 311598 5165 BELENYESI ACAȚIU (n. 1938) Tg. Mureș, Str. Sinaia nr. 24 țel. 218779 5140 BERTA MARIA (n. 1943) Vidrasau nr. 43 țel. 439034 16613 BLEAHU Ț. TEOFIL (n. 1932) Cristești, str. Principala, nr. 559A țel. 326419 5168 BORDA MARIA (n. 1956) Tg. Mureș, Str. Rodniciei nr. 4/9 țel. 124468 21220 BOTA OCTAVIA (n. 1955) Sighișoara, str. 1 decembrie 1918 nr. 22 țel. 774274 5160 BOTEZAN ELENĂ (n. 1942) Tg. Mureș, Str. Lavandei nr. 14 țel. 132009 16634
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Tg. Mureș, Al. Cornișa nr. 35/7 țel. 217976 16617 VOSLOBAN EMILIA (C. A. S) Tg. Mureș, P-ta Gării 5/7 țel. 135385 3152 AVRAM IOAN (E. C) Tg. Mureș, Str. Bucinului nr. 8 ap. 7 țel. 145592 3126 BORDA ELENĂ (E. C) Tg. Mureș, Str. Karasi Sandor nr. 2 țel. 126998 3127 BRAICU EMIL (E. C) Reghin, Str. Horea nr. 3/2 țel. 520558 3128 BUTNARU EMILIA (E. C) Sighișoara, Str. Barbu Delavrancea nr. 36 țel. 772065 3175 CIOCULESCU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]