KorAP: Find »[drukola/base=bordei & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...73 >

1,802 matches

Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825

care Dumnezeu ne-a înzestrat să ne lumineze nopțile, era singura lumină ce reușea, în nopțile senine și cu lună plină, să se strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și-ncolo pe cer, vărsându-și sângele lor rece ca gheața pe pământul însetat. Copilă fiind, Molearca privea cu groază, spre deliciul fraților și

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
mai mari, fiecare scăpătat de soare. Apusul soarelui era pentru ea pieirea zilei. În inima ei, iubea cu putere lumina și cu aceeași intensitate ura întunericul. Se culca în apusul soarelui ca să scape de imaginile ungherelor pline de întuneric ale bordeiului. În Piscul Bordeielor erau săpate trei bordeie. În ele își duceau viața trei familii de țigani ce se aciuiaseră într-o primăvară ploioasă pe aceste meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
scăpătat de soare. Apusul soarelui era pentru ea pieirea zilei. În inima ei, iubea cu putere lumina și cu aceeași intensitate ura întunericul. Se culca în apusul soarelui ca să scape de imaginile ungherelor pline de întuneric ale bordeiului. În Piscul Bordeielor erau săpate trei bordeie. În ele își duceau viața trei familii de țigani ce se aciuiaseră într-o primăvară ploioasă pe aceste meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și construiască bordeiele acolo

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
soarelui era pentru ea pieirea zilei. În inima ei, iubea cu putere lumina și cu aceeași intensitate ura întunericul. Se culca în apusul soarelui ca să scape de imaginile ungherelor pline de întuneric ale bordeiului. În Piscul Bordeielor erau săpate trei bordeie. În ele își duceau viața trei familii de țigani ce se aciuiaseră într-o primăvară ploioasă pe aceste meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și construiască bordeiele acolo la poalele dealului, sub

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
Piscul Bordeielor erau săpate trei bordeie. În ele își duceau viața trei familii de țigani ce se aciuiaseră într-o primăvară ploioasă pe aceste meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și construiască bordeiele acolo la poalele dealului, sub pădure. Pentru asta se înțeleseseră să-i facă un număr de zile de muncă. * Molearca, creștea frumos în bordeiul părinților ei. Era de-o frumusețe răpitoare. Avea ochii negri ca murele coapte sub niște gene

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
meleaguri. Nu se știa de unde veneau. Vorbiseră cu moș Lămbiță să-i lase să-și construiască bordeiele acolo la poalele dealului, sub pădure. Pentru asta se înțeleseseră să-i facă un număr de zile de muncă. * Molearca, creștea frumos în bordeiul părinților ei. Era de-o frumusețe răpitoare. Avea ochii negri ca murele coapte sub niște gene lungi, negre și ele și un ten ușor măsliniu de creolă. Părul negru ca abanosul, purtat despletit pe spate îi ajungea aproape de călcâie. Avea

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
zeiță grecească. În ciuda sărăciei lucii în care trăiau, Molearca se purta curat și îngrijit spre bucuria părinților care se făleau cu ea. Frumusețea ei nu scăpase ochilor atenți și pofticioși ai flăcăilor satului. Mai toți își căutau de treabă prin preajma bordeielor, doar, doar or zări-o pe Molearca. Dar Molearca își vedea de treabă, făcându-se că nu-i bagă în seamă. Dar în inima ei de țigancă se aprinsese o scânteie. O scânteie ce-i da călduri în trup și

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
vedea de treabă, făcându-se că nu-i bagă în seamă. Dar în inima ei de țigancă se aprinsese o scânteie. O scânteie ce-i da călduri în trup și o stare de fericire atunci când un anume flăcău trecea prin fața bordeielor. Dar ăsta era marele secret al inimii ei, doar al ei. Niciodată nu l-a lăsat la vedere. Aflase că-l cheamă Georgică. Conștientă de locul ei în societatea acelui moment, se mulțumea să-l vadă și să sufere pentru

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
nu! Nume cu renume între maneliști. Era angajată și o firmă de pompe funebre cu renume. Pe catafalcul unei limuzine negre, trona, parcă privind de sus la cei din coloană, Molearca. Molearca țiganca. Țiganca ce-și trăise copilăria într-un bordei în Piscul Bordeielor. Țiganca ce crescuse și le făcuse câte-o căsuță la fiecare dintre cei șapte copii ai ei. Molearca cu părul până în pământ. Molearca... Referință Bibliografică: Molearca / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
renume între maneliști. Era angajată și o firmă de pompe funebre cu renume. Pe catafalcul unei limuzine negre, trona, parcă privind de sus la cei din coloană, Molearca. Molearca țiganca. Țiganca ce-și trăise copilăria într-un bordei în Piscul Bordeielor. Țiganca ce crescuse și le făcuse câte-o căsuță la fiecare dintre cei șapte copii ai ei. Molearca cu părul până în pământ. Molearca... Referință Bibliografică: Molearca / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017

MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1488436199.html [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595

prudente - cad fructele Tăcute păduri sfidând întunericul - stele prin arbori Ospăț de vrăbii-n vița de streșini prinsă- motan la pândă Bătrânul nuc și-a slobozit fructele - atât de singur! Râul din vale gerul i-a-mpietrit apa - luna captivă Bordeie de lut sub văl de promoroacă - vilele la fel Noapte de iarnă - în urma unei sănii stele sfărâmate Referință Bibliografică: Autori români de haiku,MARGARETA -ILDIKO (Mariko) JUVERDEANU / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28

AUTORI ROMÂNI DE HAIKU,MARGARETA –ILDIKO (MARIKO) JUVERDEANU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Autori_romani_de_haiku_margareta_ildiko_mariko_juverdeanu.html [Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595]
Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032

IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu iile în sărbători ( de Sânziene) Când oamenii erau curați La suflet, la pământescul trup Sub semnul divinității adunați În fața bordeielor de lut Sub razele sale, mângâietor Soarele cu duioșie le arată Mândrețea fascinantă a florilor Care încântă ochii de fată. - Vă iau cu mine, nu doar în gând Am să vă cos pe cămașa mea Zice o fată frumoasă râzând

CU IILE ÎN SĂRBĂTORI ( DE SÂNZIENE) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1466747847.html [Corola-blog/BlogPost/373703_a_375032]
Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084

crește ca Împărat al Luminii tuturor celor create și recreate de El. Nimbul Sărbătorii fiind atât de dumnezeiesc a pătruns în lumină și în toate cutele tainice ale vremii, ale lucrurilor și ale firii întregului Cosmos: în palate auguste și bordeie, în prinți și cerșetori, în suverani și norod, în bătrâni și copii, în flori și fecioare, în doruri și mame, în creste carpatine și metania călugărilor, în păpădiile câmpiei și cântările sublime a monahiilor, în susur de izvoare și în

RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
Tot ceea ce împliniseră Străbunii milenar ca miracol, tot ceea ce au imortalizat secular în cuvinte sublime marii scriitori și poeți ca fascinație eroică, legendară, trăiau acum inimoșii partizani naționaliști-creștini pe crestele temerare ale Munților noștri Veșnici, în brațele Codrului Verde, în bordeie, în peșteri, prin văi, pe cărări, prin ascunzișuri, printre cetini și cer. Acolo, în munți, trăiam un moment sfânt de evocare a unui trecut aprig și eroic... Aflasem de rezistența din Dorna, Vrancea, Domașnea-Cornea și Făgăraș. Dincolo de jaful de expropriere

RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279

mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii

ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții

ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986

iazul lui Apa otrăvită A fericirii generale și totale Idolul corupților, desfrânatelor desuete criminalilor, imoralilor acestei planete, Dar al nostru legământul, cel de demult Cu sărăcia și jertfa Învoit, încheiat, pecetluit, prin cuvânt Aproape de cer, pe crestele munților Sau în bordeiele de sub pământ Ne dau tăria creștinilor dintr-u`nceput Și răbdarea semănată de Apostolii Sfinți cum știm de la Sfinții Părinți. Doamne dă-ne răbdare și Har! Să-i lăsăm să treacă și pe cei din ultimul val! Elena Armenescu Referință

TAINA DĂINUIRII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_dainuirii_elena_armenescu_1328352784.html [Corola-blog/BlogPost/346657_a_347986]
Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381

Timpul ucide. Deci, trebuie să acceptăm și moartea adusă de timp. Fiind în București, la vârsta de 18 ani la o școală de tehnoredactori am avut ocazia să-i cunosc acasă la ei pe Mihai Beniuc, locuia pe str.Grădina Bordei, pe Zaharia Stancu, cărora le-am luat interviuri pentru ” Informația Bucureștiului “, pe Nina Cassian, pe Miron Radu Paraschivescu cu care făceam schimburi de replici privind configurația nasurilor noastre, în față cu o vișinată la “Cireșica “. Toate aceste m-au făcut

SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/S%5B_scriu_despre_activitatea_ligii_scriitorilor_mi_ar_trebui_zeci_de_pagini.html [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
Corola-blog/BlogPost/340282_a_341611

Extaz. De nu aș adormi.Să rămân treaz, să nu-mi sărute sângele pămăntul. Jur împrejur sunt mii de curcubeie pe care cântă păsări albe-n cor, invidioase că le-ntrece-n zbor unul ce-a stat o viață prin bordeie. Și ce superb mi se înalță cântul care nu-mi dă o clipă de răgaz. Mă simt clocotitor și par viteaz de când în mine iar e viu frământul. Prefac în artificii-orice scânteie și văd aievea, prin lumina lor, în noul

ZBOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1453234838.html [Corola-blog/BlogPost/340282_a_341611]
Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074

de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea, pentru ca în caz de ploaie, să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă

BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea, pentru ca în caz de ploaie, să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe lățimea și mijlocul ușii, construia un zid de susținere din chirpici de tizic, să nu se rupă ușa sub greutatea mea și a bunicii. Peste ușă era așezată salteaua umplută cu paie de orz, că nu

BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spunea, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara, după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al

BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii, că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara, când venea taică-meu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea

BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi îi aducea la bordei, să-i spele în putina cu apă. Mama îi mai trimetea uneori bunicii câte un caier de lână să o toarcă cât stătea cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai

BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]