1,903 matches
-
despre sirenele întâlnite acolo. Că erau care mai de care mai frumoase, dar noroc că Ulise nu-i lăsa pe oamenii lui săi să le admire, ca să nu înnebunească. Ajuns, așadar, în cimitirul lui preferat, se așeză repede pe o bordură de mormânt, lângă o tufă Buxus buxus frumos coafată, ca să-și tragă sufletul și să aștepte cu înfrigurare, ridicarea cortinei. Deasupra lui statuia, care, din față, închipuia un înger păzitor cu aripile deschise ocrotind la piept o tânără fată, statuie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu un număr nedefinit de ore În urmă...“ Ca lovit În moalele capului, m-am sprijinit de zid. Am stat așa câteva secunde bune. Oamenii treceau pe lângă mine și-mi aruncau priviri ironice. O fată m-a ocolit grijuliu pe la bordură. Nu departe, se afla poarta masivă, din lemn, a clădirii. Am apăsat pe clanță și am deschis-o. Înăuntru, În ciuda tuturor dovezilor pe care bunul-simț mi le fluturase zile În șir În fața ochilor, nu se afla o scară interioară, un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de oameni ai muncii care, obosiți de orele de așteptare și opăriți de caniculă, lăsaseră pancartele jos sau se sprijineau În cozile steagurilor. Cei care nu aveau nici pancarte, nici portretele celor doi conducători și nici steaguri, se așezaseră pe bordura trotuarului, așteptînd răbdători acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Nixon se uita la ei cu compasiune și admirație. Oamenii ăștia au plecat de la serviciu, și-au părăsit locul de muncă, riscînd să fie concediați, ca să-mi ureze bun-venit. Aș ieși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dreapta, cînd pe stînga. Oltcit, Dacia, Lada, Skoda, Wartburg, Fiat 500, Aro 10, le trece în revistă. — Poluare ca în iad, zice șoferul cu ochii la țevile de eșapament, într-o zi o să murim din cauza poluării, prevestește, oprind lîngă o bordură într-un con de beznă. — Mulțumesc șoferică, zice Roja trîntind portiera, avînd impresia că lasă în urmă ceva de care se desparte cu cea mai mare bucurie, știi ce, Părințele, începe din nou să vorbească singur, n ai avut impresia
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scări în jos numai să scape de gura ei, cum se mai schimbă, mai des decît vremea, i se pare, nu știi niciodată ce au în cap cu adevărat. Un autobuz rablagit îi face semn cu farurile să urce pe bordură, nu-și dăduse seama că aștepta pe carosabil, oprește brusc făcînd un zgomot infernal, pîrîind din toate încheieturile, dîndu-i impresia c-o să cadă grămadă. Fluierături, bubuituri, te-au lăsat balamalele nenicule, se gîndește așteptînd să deschidă ușile, citind între timp
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
negru. Ne vedem mâine. La timp, de data asta, răspunse ea deplasându-se spre canalul de scurgere. Fără provocat soarta. Dar duminica stai acasă. Stegemann făcut show nou pentru patroni privați. Cu o Îndemânare admirabilă, Else reuși să coboare de pe bordura Înaltă și Îl urmă pe Otto. Stăteau la nord de Mizerie. M-am aruncat pe șaua de piele și am Început să pedalez spre est. În ultimele săptămâni vremea fusese extremă, cu tunete pe un cer Întins În timpul zilei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sa, așteptând semnalul impiegatului. Se auzi un clopoțel, după care mecanicul Își coborâ privirea, iar tramvaiul se Îndepărtă În noaptea cea fără vreo adiere de vânt. Când am ajuns la următoarea trecere, am sărit de pe bicicletă, am tras-o lângă bordură și am legat-o lângă perete. Crama Albastră e la câteva sute de metri mai Încolo pe una dintre străzile lăturalnice, În spatele unei sinagogi, nefiind deloc genul de local unde omul se duce pe două roți. Ca de obicei, Konrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mântuitori și perfecțiunea întruchipată, pe de-o parte, și niște căcăței bâlbâiți, nepricepuți, nesimțiți, neajutorați, egoiști și răi, niște mici ingrați, pe de altă parte! — Dar în Europa, unde...? apucă el să mai strige în momentul când taxiul demarează de lângă bordură. — Nu știu unde, strig eu după el, dând voios din mână în semn de rămas-bun. Am treizeci și trei de ani și, în sfârșit, m-am eliberat de maică-mea și de taică-meu! Pe o lună de zile. Dar cum o să-ți știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sparse undeva sus, deasupra capului său, și vocea unei femei țipă iar și iar „Zu Hülfe! Zu Hülfe!“ Un chelner ieși În goană afară din cafenea și privi În sus; un șofer de taximetru puse frână și opri mașina la bordură; doi bărbați care jucaseră șah abandonară piesele și ieșiră În stradă. Josef Grünlich considerase că-i liniște sub zăpada care cădea, dar abia acum se văzu confruntat cu adevărata liniște, când taximetrul se opri și fiecare om din cafenea Încetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
a zis: — Trezește-te, dobitocule. E verde. Cât ai clipi, în timp ce stau cu ochii ațintiți în spinarea tipului în haină de piele, blestemul mi se-nvârte-n cap. Și, traversând strada, tipul în haină neagră ridică piciorul ca să pășească peste bordura de pe trotuarul celălalt, dar nu reușește. Vârful pantofului se lovește de bordură, în aer; se prăbușește pe caldarâm, izbindu-l cu fruntea. Se aude ca și cum ai scăpa un ou pe pardoseala bucătăriei, dar un ou foarte, foarte mare, plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu ochii ațintiți în spinarea tipului în haină de piele, blestemul mi se-nvârte-n cap. Și, traversând strada, tipul în haină neagră ridică piciorul ca să pășească peste bordura de pe trotuarul celălalt, dar nu reușește. Vârful pantofului se lovește de bordură, în aer; se prăbușește pe caldarâm, izbindu-l cu fruntea. Se aude ca și cum ai scăpa un ou pe pardoseala bucătăriei, dar un ou foarte, foarte mare, plin de sânge și de creier. Brațele zac întinse pe lângă corp. Vârfurile pantofilor negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe caldarâm, izbindu-l cu fruntea. Se aude ca și cum ai scăpa un ou pe pardoseala bucătăriei, dar un ou foarte, foarte mare, plin de sânge și de creier. Brațele zac întinse pe lângă corp. Vârfurile pantofilor negri atârnă un pic peste bordură, deasupra rigolei. Pășesc peste el, numărând: 277, 278, 279... La ultima intersecție înainte de redacție, trotuarul este blocat de o baricadă de garduri. Un polițist în uniformă albastră stă de partea cealaltă și dă din cap. — Trebuie să vă întoarceți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
niște cărucioare de cumpărături pline cu gunoaie, în lumina reflectoarelor, stau mai mulți oameni îmbrăcați în zdrențe, tencuiți pe față, care beau apă din niște sticluțe albastre și-și lungesc gâtul în direcția din care vin eu. De-a lungul bordurii se aliniază camioane mari și rulote, între care plutește mirosul generatoarelor diesel. Peste tot zac pahare de carton pline pe jumătate cu cafea. Număr în continuare - 378, 379, 380; sar peste baricada din capătul celălalt și-mi continui drumul. 412
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
tacâmuri - polonice și linguri. Femeia se uită la noi prin ușa ruginită din plasă metalică și ne întreabă: Da, vă rog? Helen își întoarce privirea spre mine. Se uită spre Mona și Stridie, care stau pitiți în mașina parcată lângă bordură. Stridie șoptește în telefon: — Spuneți-mi, mâncărimile sunt permanente sau intermitente? Helen Hoover Boyle își împreunează degetele în dreptul pieptului; ghemul de pietre rozalii și perle îi acoperă cu totul bluza de mătase. — Doamna Pelson? Venim din partea companiei Transformări Miraculoase. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zice: — Îmi spui și mie ce se-ntâmplă? Sparge o altă bășică, din care sare cupola rotunjită a unei moschei, plină de sânge și secreție. Mona îmi trage din picior cu penseta o farfurioară. E pictată de mână cu o bordură de trandafiri roșii. Afară, în stradă, urlă o sirenă de pompieri. Dintr-o altă bășică puroiește frontonul unei clădiri de bancă în stil georgian. Din următoarea bășică sare acoperișul unei școli. Asudat leoarcă. Respirând adânc. Strângând din răsputeri așternuturile jilave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a coborît, o blondă vaporoasă, ca dintr-un film american, cu o față albă, curată, o gură conturată de un ruj sidefat, cu buza de jos puțin răsfrîntă, de forma unei petale; cizme negre, o blană gri, tunsă scurt, cu bordură și guler pufos, strînsă pe mijloc de cordon, care-i pune de minune în evidență subțirimea mijlocului. Merită timpul irosit! clătină Mihai din cap. Înainte de-a ieși din lift, femeia aruncă o privire scurtă în stînga, spre recepție, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la primul uruit, ochiurile de geam ale vitrinei au clănțănit ușor. Pe urmă, nu știu de ce, uruitul s-a întețit (poate fiindcă așa uruie camioanele care transportă mobilă, mai tare decât celelalte camioane), ne-am mișcat, încet, la coborârea de pe bordură mi-a căzut în cap o pungă cu jucării. Alunecase de pe-un dulap. Prelata din spate a început să fluture, iar când am cotit de pe aleea Băiuț, s-a dat într-o parte, cât să văd că, în extremitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de trestie și reverberațiile stinse ale clopotelor unui templu din depărtare, eram fiecare „singuri cu zece mii de lucruri”. După asta, m-am grăbit să mă Întorc rapid În Anglia - sărind peste oceane, continente și secole la fel de ușor cum sari de pe bordură -, unde am Încropit un foc mic lîngă un drum pentru căruțe, astfel Încît Tess, care se chinuia să scoată napii din pămînt pe un cîmp bătut de vînt, Într-o zi rece și mohorîtă, să-și poată Încălzi mîinile zdrelite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
era nimeni În jur după ora unsprezece. Erau tot mai multe geamuri sparte, care de multe ori rămîneau așa ori erau Înlocuite cu placaje. În fața unor magazine, gunoiul se strîngea pe alei sau chiar pe trotuare. Mașinile erau abandonate lîngă bordură, de unde erau apoi făcute bucăți de scormonitorii prin gunoaie, iar clădirile de cărămidă Însele aveau un aer scofîlcit, de bătrînețe, de parcă, asemeni celor În vîrstă, oameni ori șobolani, Își pierduseră dorința de a-și păstra coloana vertebrală dreaptă. Șobolanii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Prima oară fusesem purtat aici pe apele mișcătoare din pîntecul mamei, iar acum Între cutele puloverului lui Jerry. Asemeni lui Moise, am fost purtat de destin Într-un coș. CÎnd am ajuns la Pembroke Books, Jerry a ridicat bicicleta peste bordură cît de grijuliu a putut și a rezemat-o de vitrina prăvăliei. L-am văzut pe Shine schimonosindu-se cumplit la vederea noastră dincolo de geam - fața lui lătăreață arăta ca o bufniță care se holba la noi prin fereastră. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
întorceam acasă de la studiourile din Shepperton, mașina mi-a derapat la intersecția de sub intrarea pe podul rutier Western Avenue. În câteva secunde, mă îndreptam cu o sută de kilometri la oră pe sensul opus. Când mașina s-a lovit de bordura mediană, cauciucul din dreapta a explodat și s-a desprins de pe jantă. Scăpată de sub control, mașina a trecut de bordură și-a virat pe rampa de ieșire rezervată traficului de mare viteză. Trei vehicule se apropiau, limuzine de serie al căror
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
În câteva secunde, mă îndreptam cu o sută de kilometri la oră pe sensul opus. Când mașina s-a lovit de bordura mediană, cauciucul din dreapta a explodat și s-a desprins de pe jantă. Scăpată de sub control, mașina a trecut de bordură și-a virat pe rampa de ieșire rezervată traficului de mare viteză. Trei vehicule se apropiau, limuzine de serie al căror an de fabricație, combinație de culori și accesorii exterioare încă mi le pot aminti cu acuratețea dureroasă a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
erau înconjurate de un cerc de spectatori cu chipuri tăcute, care ne priveau cu extremă seriozitate. După această scurtă pauză, totul se sparse într-o activitate maniacală. Cu cauciucurile cântând, șase mașini traseră într-o parte și se urcară pe bordura mediană. De-a lungul lui Western Avenue se formă un ambuteiaj uriaș: sirenele zbierară când farurile poliției luminară barele de protecție din spate ale mașinile oprite pe toată întinderea podului. Un bărbat în vârstă, într-o pelerină de ploaie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
corpul meu și automobil: uniune mai intimă decât sentimentele pe care le încercam pentru șoldurile late ale Renatei și pentru picioarele ei puternice ascunse vederii sub pelerina de ploaie din plastic roșu. M-am aplecat în față și-am simțit bordura volanului în cicatricele de pe piept, apăsând cu genunchii în cheia de contact și în frâna de mână. Am ajuns la poalele podului rutier o jumătate de oră mai târziu. Traficul de după-amiază curgea pe Western Avenue și se împărțea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
încrucișare de drumuri îmi amintea de corpul Renatei, cu repertoriul lui politicos de supape și clivaje, care într-o zi aveau să devină ciudate și pline de înțeles pentru un soț din suburbii așa cum erau pentru mine acele pietre de bordură și linii demarcatoare. Când am coborât din mașină tocmai se apropia o decapotabilă albă al cărei șofer făcea semn cu farurile. M-am împiedicat, genunchiul drept cedând după efortul șofatului. La picioarele mele se afla un amestec de frunze moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]